Europa Liberă: Există premise ca să fie depășită această criză de proporții din Ucraina?
 
Ion Stăvilă: „Cred că da, exisă astfel de premise pentru a opri escaladarea situației din Ucraina, în special, în Crimeea. Și noi toți vedem eforturile întreprinse de către cei mai importanți actori internaționali pentru a opri escaladarea situației și pentru a începe un dialog bilateral între Ucraina și Rusia. Și vedem, pe de altă parte, disponibilitatea celor mai mari puteri și organizații internaționale de a contribui cu bune oficii de mediere și monitorizare a situației, pentru a ajuta părțile implicate în conflict pentru identificarea unei soluții pașnice a conflictului.”
 
Europa Liberă: O mediere internațională ar trebui să existe sau totuși pe bilaterală Kievul și Moscova ar putea să își rezolve problemele?
 
Ion Stăvilă: „Din declarațiile publice făcute de către liderii occidentali, inclusiv în rezultatul convorbirilor telefonice avute cu conducerea Rusiei, am înțeles că Rusia este disponibilă să accepte o astfel de implicare a comunității internaționale în situația din Ucraina. Și cred că, azi-mâine, în zilele apropiate, vom vedea în ce măsură aceste acțiuni vor putea fi aplicate pe teren. Am aflat deja că un emisar special al Secretarului General al Națiunilor Unite a venit deja în Ucraina. O misiune de observatori ai OSCE, militari și civili, se pregătesc, de asemenea, să vină în Ucraina. Cred că, în momentul de față, se fac aranjamentele diplomatice necesare pentru ca astfel de misiuni să aibă loc.”
 
Europa Liberă: Domnule Stăvilă, aud voci care spun că ar fi posibilă o transnistrizare a Crimeii. E posibil așa ceva?
 
Ion Stăvilă: „Aici, la Kiev, mai mulți oameni politici, observatori locali, politologi, foarte des fac aceste paralele și analogii între situația din Crimeea și situația din Transnistria. Este evident că, în ultimul timp, în Crimeea, într-adevăr, au fost create niște structuri paralele de stat, structuri neconstituționale, create după un anumit scenariu, cunoscut bine de noi, în Transnistria. Și noi credem că cel mai bun lucru care ar putea să se întâmple, în viitorul apropiat, ar fi stoparea acțiunilor cu caracter militar de natură să acutizeze conflictul. Și, pe de altă parte, întreprinderea unor acțiuni politice, în plan intern, diplomatice, în plan extern, în plan internațional, în vederea reglementării situației în jurul Crimeii.”
 
Europa Liberă: Atitudinea Ucrainei față de soluționarea conflictului transnistrean ar putea să fie alta decât cea pe care a avut-o, până acum în procesul de negocieri, în formatul „5+2”?
 
Ion Stăvilă: „Ucraina totdeauna a avut un comportament foarte constructiv în procesul de reglementare a conflictului transnistrean, în formatul „5+2”. Poziția diplomaților ucraineni a fost una favorabilă autorităților de la Chișinău. Diplomația ucraineană și autoritățile ucrainene întotdeauna au sprijinit principiul fundamental care urmează să fie pus la baza reglementării conflictului transnistrean și anume păstrarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Anul trecut, am văzut cu toți cât de activă a fost diplomația ucraineană, în contextul exercitării președinției în cadrul OSCE. Și chiar am reușit cu toții să adoptăm, în cadrul Reuniunii Ministeriale de la Kiev, un document bun privind procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Eu cred că Kievul va păstra aceeași poziție și, chiar în perspectivă, va fi și mai convingător, și mai ferm în promovarea acestor principii fundamentale pentru reglementarea conflictelor regionale, mai ales că în acest timp Ucraina se confruntă ea însăși cu o problemă similară cu cea din Transnistria.”
 
Europa Liberă: Domnul Andrei Deșița cunoștea foarte bine dosarul transnistrean. Acum conduce diplomația de la Kiev, diplomația ucraineană. Cine va fi negociator din partea Ucrainei?
 
Ion Stăvilă: „Deocamdată, Ucraina va fi reprezentată în formatul „5+2” de către ambasadorul ucrainean de la Chișinău, Serghei Pirojkov. Iar, în perspectivă, în contextul schimbărilor care au loc aici, la Kiev, ar putea să fie numit un ambasador cu misiuni speciale care se va ocupa special de problematica transnistreană.”
 
Europa Liberă: Domnule ambasador, să vă întreb cum a reacționat piața ucraineană la ceea ce s-a întâmplat politic pe scena de acolo și dacă cumva vor fi afectate relațiile economico-comerciale dintre cele două state, Republica Moldova și Ucraina?

Ion Stăvilă: „Sigur că, situația economică care și până la evenimentele recente nu era una prea bună, acum s-a agravat și mai mult. Potrivit declarațiilor făcute de către noii lideri de la Kiev, situația economico-financiară, într-adevăr, este una critică, vistieria este goală și acum noul guvern caută modalități de depășire a acestor dificultăți, inclusiv cu sprijinul instituțiilor financiare internaționale. Chiar zilele acestea, la Kiev, se află o misiune a Fondului Monetar Internațional, care se va afla aici până în data de 14 martie. Și cred că, în rezultatul acestei misiuni, va fi elaborat un pachet complex de reforme și transformări pentru care instituțiile financiare internaționale vor  acorda creditul necesar, asistența financiară necesară Ucrainei. E vorba de 15-20 de miliarde de dolari. Dacă e să vorbim despre rolul bisiness-ului, al cercurilor de afacere ucrainene, am observat, în ultimul timp, o mobilizare patriotică, aș zice, a tuturor oamenilor de afaceri. Așa cum se obișnuiește, în ultimul timp, să se vorbească despre oligarhi, o parte dintre care au fost numiți recent de către noul guvern în calitate de conducători ai administrațiilor de stat regionale. Și înțelegem că acești oameni de afaceri bine cunoscuți în Ucraina, cu mare autoritate, ar putea contribui efectiv la normalizarea situației din regiuni, îndeosebi, acele cu mai multe probleme. În ce măsură evenimentele de aici vor influența asupra relațiilor bilaterale, rămâne să vedem. În perspectivă apropiată,  cred că și autoritățile moldovenești, și cele de la Kiev doresc să mențină legăturile economice și comerciale pe care le avem. Și există o voință fermă aici, din partea noilor autorități ucrainene, de a contribui la promovarea în continuare a relațiilor noastre economico-comerciale.”