În Republica Moldova practic nu există condiţii pentru o informare corectă şi pluralistă. Autorităţile, în loc să îmbunătăţească lucrurile, ca să apară mai multe instituţii media puternice, cară să răspundă rolului esenţial al presei, au înrăutăţit aceste condiţii. Este nevoie ca presa să fie mult mai independentă financiar decât acum, pentru o democraţie eficientă, pentru capacitatea societăţii de a fi informată, de a alege şi a face alegeri corecte. Concluzia se regăseşte într-un studiu al Asociaţiei pentru Politică Externă (APE): „Starea presei – între independenţă editorială şi dependenţă financiară”, prezentat la o conferinţă de presă la IPN.

Jurnalista Liliana Barbăroşie, autoare a studiului, s-a referit la o decizie a Parlamentului din 2013, prin care unei persoane i s-au permis să deţină licenţe pentru mai multe frecvenţe. Din lipsă de bani, sursele media existente au gravitat către oameni de afaceri cu interese netransparente politice şi economice care, prin mass-media pe care o finanţează, îşi propun să-şi crească propria influenţă şi credibilitate în societate. Liliana Barbăroşie spune că această monopolizare este foarte periculoasă deoarece atunci când toate instituţiile media vorbesc în aceeaşi voce, la un moment dat s-ar putea ca populaţia să creadă că aşa este cum relatează aceste posturi de televiziune.

O altă problemă evidenţiată este şi dezechilibrul în favoarea surselor media ruseşti. Odată cu criza din Ucraina, această problemă a devenit mai evidentă ca niciodată în Republica Moldova. Pericolul nu ar fi atât în prezenţa acestor surse media, cât în dezechilibrul fragrant în favoarea lor. Periculoasă este mai ales percepţia că marea majoritate a cetăţenilor îşi creează viziunile asupra evenimentelor din ţară şi din lume anume în baza acestor surse media. Prin intermediul acestor posturi, sunt transmise mesaje de instigare la ură interetnică şi separatism în favoarea Rusiei, propagandă anti-europeană. Chişinăul nu are niciun mecanism de protecţie şi contracarare a acestor mesaje instigatoare, lucru care este extrem de periculos în condiţiile în care Republica Moldova este un stat multietnic şi cu multiple potenţiale focare de separatism.

În acest context, autoarele studiului, Liliana Barbăroşie şi Lina Grâu, recomandă deconspirarea patronilor de media. De asemenea, sugerează lansarea unor dezbateri publice pe marginea amendamentului la Codul Audiovizualului care obligă posturile să-şi declare patronii.