La sfârşit de an, IPN vine cu o retrospectivă a evenimentelor care au influenţat într-o măsură mai mare mersul lucrurilor în Republica Moldova şi prezintă părerea unor experţi despre care au fost efectele de moment ale acestor evenimente, dar şi care ar trebui să fie aşteptările pentru viitor în raport cu acestea.
---

La 28 aprilie 2014, Republica Moldova a obţinut regimul liberalizat de vize cu Uniunea Europeană. Începând din acea zi, cetăţenii moldoveni, deţinători ai paşapoartelor biometrice, pot călători liber în UE pe o perioadă de 90 de zile timp de 6 luni. Excepţie fac doar Marea Britanie şi Irlanda, pentru aceste state a fost menţinută în vigoare necesitatea de a obţine viză.

Expertul în relaţii externe Lina Grâu crede că obţinerea regimului liberalizat de vize cu UE este unul dintre cele mai importante evenimente din acest an. „Un lucru foarte pozitiv pentru Republica Moldova şi cred că este cel mai important factor care va determina pe termen mediu şi lung transformarea societăţii moldoveneşti”, a spus Lina Grâu.

Din punctul de vedere al expertului, nu atât factorii politici sau de altă natură, cât contactul direct dintre oameni, pe care poţi să-l ai luând doar paşaportul moldovenesc şi plecând într-o ţară europeană, va fi factorul cel mai important în dezvoltarea democratică a societăţii din Republica Moldova.

„Contactele dintre studenţi, dintre oamenii de afaceri, au fost facilitate foarte mult. E adevărat că la început au existat critici, se spunea că nu e un lucru mare, deoarece cei care aveau de călătorit şi-au făcut cetăţenie românească şi călătoresc demult. Pe de o parte, e adevărat, şi acest factor a diminuat beneficiile pe termen scurt ale liberalizării regimului de vize. Adică oamenii nu au simţit brusc un impact foarte puternic. Dar aceste critici nu sunt consistente, deoarece tot mai mulţi oameni şi-au făcut paşapoarte biometrice, părinţii au mers să-şi vadă copiii stabiliţi în UE, oamenii care nu au resurse şi forţe ca să obţină cetăţenie românească pot călători cu paşaportul moldovenesc”, a precizat Lina Grâu.

Expertul spune că a avut recent o discuţie cu nişte experţi şi jurnalişti din Georgia care se mirau că Moldova a obţinut regimul liberalizat de vize înaintea Georgiei, deşi acolo societatea nu este atât de divizată ca cea moldovenească. „Nu cred că în cazul Republicii Moldova s-a luat decizia analizându-se componenţa societăţii, ci în baza chestiunilor tehnice. Clasa politică a avut voinţa de a parcurge aceste condiţii tehnice necesare şi atunci UE a acceptat să ofere acest regim. Chişinăul a îndeplinit exemplar aceste cerinţe din punctul meu de vedere”, a opinat Lina Grâu.

Bineînţeles, nu poate fi ignorat nici factorul geopolitic, menţionează expertul. „UE a încercat să transmită un semnal de susţinere prin acordarea acestui regim. Plus că UE a dorit să demonstreze că Parteneriatul Estic vine cu beneficii concrete pentru cei care îndeplinesc condiţiile necesare”, a menţionat Lina Grâu.

S-a văzut în cazul acesta că, dacă se vrea, se poate, a mai spus expertul, care crede că fiecare partid de la guvernare a considerat că va avea beneficii de pe urma acestei liberalizări la alegerile parlamentare, iar după obţinerea regimului a încercat fiecare să tragă plapuma asupra sa.

Lina Grâu nu ştie dacă guvernarea va reuşi constituirea unui guvern funcţional sau dacă va merge şchiopătând în continuare şi peste 2 ani vom avea alegeri anticipate, dar, spune ea, dincolo de politicieni şi mofturile lor, oamenii vor avea acces direct la tot ceea ce înseamnă Europa şi valorile acesteia, şi crede că acest factor este cel mai de durată pentru perspectiva europeană a ţării, astfel oamenii vor vedea diferenţa, vor vedea că politicienii nu fac faţă şi vor începe a schimba şi clasa politică din ţară.
----

Notă: În cadrul ciclului dat de materiale vor mai fi analizate evenimente precum semnarea Acordului de Asociere cu UE; aplicarea embargourilor de către Rusia; alegerile din 30 noiembrie şi formarea majorităţii parlamentare.