Reprezentanţi ai Guvernului şi ai societăţii civile au prezentat la 15 decembrie 2014 recomandări privind Integrarea Europeană. Evenimentul a avut loc în cadrul Conferinţei de închidere a celei de-a patra ediții a Proiectului “Convenţia Naţională pentru Integrarea Europeană”. Tema acestei întruniri a fost „Vectorul European al Republicii Moldova: provocări și perspective după alegerile parlamentare din 30 noiembrie”.    

La începutul Conferinței, Liubomir Chiriac, Director IDIS ”Viitorul” a trecut în revistă principalele realizări obținute în cadrul Convenției. „Grupul de lucru pe vize, frontieră şi Transnistria au pus în dezbatere subiecte ce ţin de procesul de obţinere a regimului liberalizat de vize, dar şi de forma instituţională a Centrului Naţional Anticorupţie. Grupul de lucru pe agricultură a supus discuţiilor procesul de atragere a fondurilor pentru agricultură şi problemele cu care se confruntă fermierii în urma impunerii sancţiunilor de către Rusia. Un subiect aparte la constituit modul în care agricultura moldovenească se va adapta la noile cerinţe ale zonei de liber schimb aprofundat şi cuprinzător. Totodată, Convenţia a elaborat recomandări pentru Agenţia de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură, ce ţine de acordarea subvenţiilor agricultorilor”, a declarat directorul executiv IDIS „Viitorul”, Liubomir Chiriac, în cadrul conferinţei.    

Expertul a mai menţionat că grupul de lucru pe dezvoltare regională a supus discuţiei subiecte precum dezvoltarea Parcurilor Industriale. „Prin intermediul Convenţiei s-a reuşit consolidarea poziţiei unei părţi importante a societăţii civile în raport cu necesitatea accelerării implementării reformelor în agricultură, antreprenoriat, domeniul energetic, concurenţei şi serviciilor dezvoltării regionale. Experienţa Slovaciei ne demonstrează că stă în puterea noastră reuşita acestor reforme. Prin intermediul Convenţiei s-a reuşit apropierea viziunilor şi opiniilor experţilor din sectorul  asociativ cu cei ai reprezentanţilor guvernamentali vizavi de subiectele discutate”, a conchis Chiriac.   

La rândul său, ambasadorul Slovaciei în RM, Robert Kirnag a specificat că această Convenţie este foarte importantă pentru ţara noastră, dar a venit şi cu câteva recomandări în urma cărora Slovacia a atins mai repede obiectivele propuse pentru integrarea în UE. „În pofida formării noului Guvern reformele vor continua să fie implementate. Este foarte mult lucru care trebuie de îndeplinit. Noul Guvern va trebui să abordeze cât mai rapid posibilele reforme, iar pentru asta au nevoie de multă determinare. Pentru că asta se vrea-oameni fericiţi într-o ţară securizată, stabilă şi dezvoltată. Slovacia va fi alături şi va da o mână de ajutor oricând, mai ales să împărtăşim experienţa”, a declarat Kirnag.

„Sper că aceste alegeri au fost ultimele când cetăţenii au fost invitaţi să se expună asupra opţiunilor geopolitice că suntem cu estul sau cu vestul. Parcursul Moldovei e cel european şi punctum. Comparativ cu anul trecut lucrurile se schimbă. Priorităţile sunt continuarea integrării europene. Avem un plan de acţiuni detaliat pentru  implementarea obiectivelor trasate odată cu semnarea acordului. De aceea în următorii ani principala agendă de lucru este agenda de asociere cu UE”, a opinat vice ministrul MAE, Iulian Groza.   Totodată, oficialul a menţionat că în următorii trei ani se va depune o cerere de aderare în UE, chiar dacă mai este mult de lucru. „Acesta nu este un moft, deoarece momentul depunerii cererii de aderare nu înseamnă că UE va începe imediat şi negocierile, dar pentru asta trebuie să ştim exact de ce este nevoie pentru eligibilitate. Un obiectiv prioritar este finalitatea reformei justiţiei. Avem nevoie de puţină structurare şi efort ca până în 2016 să avem rezultate vizibile. Un alt obiectiv este şi prezenţa RM în parteneriatul estic, adică cu Georgia şi Ucraina. Trebuie să revizuim politica de vecinătate”, a explicat Groza.

Pirkka Tapiola, şeful Delegaţiei UE la Chişinău, speră că noul Guvern va continua reformele pe toate segmentele populaţiei şi va soluţiona conflictul transnistrean. Ambasadorul European consideră că în Republica Moldova ”trebuie să se joace potrivit regulilor și nu cu regulile”, fiind necesare întreprinderea de acțiuni în trei domenii majore: 1) responsabilizarea guvernării prin supunerea unui control mult mai riguros a marilor businessmani (”vor alege ei propria țară sau se vor alege pe ei înșiși”); 2) integrarea cît mai largă prin antrenarea în dialog a tuturor minorităților și anularea efectelor polarizării multiple și 3) punerea în prim plan a conflictului Transnistrean.

Arcadie Barbăroşie, director executiv la Institutul pentru Politici Publice, consideră că noul Guvern va trebui să-şi onoreze promisiunile care sunt nişte restanţe încă din 2010. Corupţia deteriorează mediul antreprenorial şi loveşte în afacerile mici şi mijlocii. Businessul mare reuşeşte să se menţină pentru că controlează politica. Fiscul, vama nu face decât să paraziteze pe spatele micului antreprenoriat. Aşteptăm de la reforma justiţiei cazuri duse până la capăt. Sunt şi cazuri mai puţin cunoscute: tăierea masivă a stejarilor din locuri permisibile, legea despre navigaţia pe râul Nistru, care a trecut în Parlament doar pentru a exploata nemilos nisipul şi prundişul, care se fură de fapt. La fel, avem legi bune, dar nefuncţionabile. Organizarea administrativ teritorială trebuie schimbată. Nu putem continua cu raioanele acestea pitice şi impotente din punct de vedere economic. Legea tutunului trebuie adoptată şi care a fost ignorată din motive ştiute. Motorul noului Guvern trebuie să se pornească din loc, nu mai este timp pentru a încălzi pornirea lui. Nici nu mai putem acorda credit de încredere pentru 100 sau 200 de zile de lucru viitorului Guvern. Trebuie de criticat dur şi de scuturat mai bine noua guvernare.

Igor Boţan, director executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă (ADEPT), susţine că după alegeri, cu siguranţă, vor fi probleme la constituirea alianţei şi deja s-a văzut că se exercită presiuni din partea grupurile societăţii civile şi acestea vor creşte. „Părerea mea e că guvernarea trebuie luată în cleşte de către Comisia Europeană, pe de o parte, şi de către societatea moldovenească, pe de altă parte, pentru a-i elimina din guvernare pe cei care folosesc de ea ca şi rentă politică, rentă administrativă, din care pur şi simplu se îmbogăţesc prin scheme corupţionale”, a declarat Igor Boţan. Analistul a mai spus că avem elite politice  foarte specifice, care au interesul de a se îmbogăţi şi aici este locul unde se câştigă bani. „Eu nu vreau să zic că ei nu au sentimente patriotice, probabil le au, dar sentimentele lor patriotice sunt derivate din interesul de a se îmbogăţi”, a notat Igor Boţan.

Anatol Ţăranu, director al Institutului de Analiză şi Consultanţă Politică „Politicon”, a remarcat că până la alegeri a existat o alianţă pro-europeană cu 54 de mandate, iar acum va fi o alianţă pro-europeană cu 55 de mandate. „La acest capitol nicio schimbare. Această victorie a fost pentru pro-europeni, a fost una chinuită, ştim cum a fost obţinută, dar în politică contează rezultatul şi rezultatul este cela pe care îl avem”, a menţionat Anatolie Ţăranu.

Leonid Litra, cercetător superior la Institutul de Politică Mondială din Kiev, a subliniat importanța unei dozări corecte între rapiditatea cu care se desfășoară reformele și stabilitatea politică din țară. În opinia expertului, menținerea stabilității este crucială și în acest sens ar fi indicată crearea unei coaliții cît mai largi, fiind preluat în acest sens modelul Ucrainei.

Lilia Snegureac, Secretar al Platformei ”Pentru Europa” a evidențiat problemele societății civile care fac ca activitățile acestor organizații să nu fie suficient de eficiente. Printre ele au fost menționate lipsa capacității de lucru în echipe și existența unei societăți civile, cu anumite excepții, slabe dar și utilizarea la maximum de către liderii societății civile a relațiilor personale fără a exista o conexiune dintre ei și public. Experta a subliniat și existența unei crize de legitimitate politică în Republica Moldova.

Alexander Duleba, Director al Asociației pentru Politică Externă a Slovaciei, s-a referit la sarcinile pe care UE trebuie să și le asume în raport cu Republica Moldova. Au fost menționate următoarele:
1) Perspectivele pentru modernizarea Parteneriatului estic ar trebui să fie identificate în același mod în care a fost făcut în trecut, prin intermediul resetării aranjamentelor contractuale sau unui set de acorduri cu vecinii din est, care va facilita extinderea pieței unice a UE în Europa de Est. În același timp, Republicii Moldova trebuie să i se ofere o perspectivă Europeană
2) Includerea Republicii Moldova în diferite formate ale UE (potrivit exemplului Norvegiei) pentru a i se asigura participarea la procesul de adoptare a deciziilor în UE cu statut de observator.
3)  încheierea unor acorduri sectoriale cu Republica Moldova care ar permite aprofundarea integrării în anumite domenii mai avansate pe perioada cât RM nu întrunește toate condițiile pentru accelerarea integrării politice.
4) consolidarea dimensiunii de securitate prin extinderea Uniunii Energetice și apărarea frontierelor statelor aspirante.

În ultima parte a conferinței, coordonatorii Convenției Naționale pentru Integrarea Europeană au prezentat recomandările elaborate în cadrul Grupurilor de Lucru și felul în care ele au fost puse în aplicare.

Proiectul „Convenţia Naţională pentru Integrarea Europeană” este implementat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”, Asociaţia pentru Politică Externă şi Centrul Analitic Independent Expert-Grup, cu susţinerea financiară a Ministerului Afacerilor Externe al Slovaciei. Scopul iniţiativei este de a stimula dezbateri ample şi de a formula recomandări pentru structurile  guvernamentale, cu participarea societăţii civile, în vederea adoptării şi implementării acquis-ului comunitar în Republica Moldova.