Experţii Asociaţiei pentru Politică Externă spun că reglementarea conflictului transnistrean a intrat în impas. Printre concluziile studiului prezentat astăzi se numără că politica paşilor mici lansată în 2011 a eşuat și că negocierile în formatul 5+2 au avut un caracter mai degrabă tehnic, fără a se ajunge la discuţii cu privire la statutul politic şi problemele de securitate. O relatare despre factorii care în opinia autorilor împiedică relansarea reglementării transnistrene.

Cum probează experţii starea de impas în care ar fi ajuns, după cum afirmă ei, negocierile dintre Chişinău şi Tiraspol? Politica paşilor mici nu a generat râvnitul spaţiu de compromis între cele două părţi. Administraţia de la Tiraspol promovează în continuare, fără alternativă, ideea de recunoaştere a regiunii ca stat independent, iar Chişinăul optează pentru un statut juridic special, după modelul Autonomiei Găgăuze, constată Victor Chirilă, directorul Asociaţiei pentru Politică Externă.

Pe fundalul lipsei unor concesii la nivel politic între cele două maluri ale Nistrului, Chişinăului nu i-a reuşit să prezinte o alternativă în care să se încreadă cetăţenii din regiunea transnistreană. Victor Chirilă invocă datele unei recente cercetări sociologice realizate în stânga Nistrului, care arată că majoritatea populaţiei locale doreşte recunoaşterea independenţei regiunii sau încorporarea acesteia în Federaţia Rusă:

„În ciuda eforturilor de a valorifica ideea de integrare europeană pentru a transforma Republica Moldova într-un model de atracţie pentru malul stâng al Nistrului, Moldova a eşuat acest lucru. Şi în ultimele luni, în special după ultimele alegeri parlamentare, acest lucru este din ce în ce mai evident. Democraţia Republicii Moldova este fragilă şi în multe privinţe nefuncţională. Situaţia economică s-a înrăutăţit extrem de mult pentru a fi atractivă pentru cetăţenii noştri din regiunea transnistreană. De asemenea, corupţia este sistemică şi endemică.”

Acelaşi studiu relevă faptul că nu există o poziţie unită la nivelul clasei politice de la Chişinău, lucru care adânceşte deopotrivă şi discrepanţa la nivel de geopolitică între cele două maluri.

Victor Chirilă
Prin urmare, susţine Victor Chirilă, şi angajamentele enunţate de politicienii din arcul guvernamental cu privire la reintegrarea regiunii transnistrene sunt îndoielnice:

„Comisia guvernamentală pentru reintegrarea ţării coordonează o politică de reintegrare practic inexistentă, nu există o politică. Viceprim-ministrul pentru reintegrare nu dispune de pârghii, în opinia noastră necesare pentru realizarea politicilor de reintegrare. Ministerele de resort nu au dezvoltate planuri de reintegrare sectoriale, majoritatea lor nu cunosc realităţile practice din regiunea transnistreană. Biroul pentru reintegrare, care trebuie să coordoneze această politică de reintegrare are insuficientă expertiză pentru elaborarea strategiilor, politicilor, planurilor şi mecanismelor de reglementare şi reintegrare a ţării.”

Andrei Safonov
Pentru a mişca din loc carul, problema transnistreană ar trebui abordată sub aspectul economic, separând culoarul politic, susţine analistul politic de la Tiraspol, Andrei Safonov, căruia i-am solicitat o părere. El spune că pe plan economic ar mai fi rezerve de compromis, de exemplu în cazul transportării mărfurilor accizabile.

De cealaltă parte, referindu-se la procesul politic de soluţionare a conflictului, analistul susţine că rămân în vigoare aceleaşi provocări:

„Actualmente nu este clar în bază la ce şi despre ce fel de model de reglementare poate fi vorba. Dacă e să vorbim despre scoaterea trupelor ruseşti din regiune şi schimbarea actualei misiuni de pacificatori, atunci este clar că Tiraspolul nu va accepta acest lucru. Pe de altă parte, se pare că Chişinăul nu vrea să renunţe la această cerinţă. Cred că deocamdată ambele părţi vor lua o pauză, în aşteptarea situaţiei când ceilalţi vor ceda şi când se va putea discuta de pe o altă poziţie.”

De asemenea, remarcă Andrei Safonov, Tiraspolul nu va accepta niciodată să se asocieze cu Uniunea Europeană, pentru că acest lucru presupune renunţarea la ideea de integrare în Uniunea Vamală.

Experţii Asociaţiei de Politică Externă recomandă însă autorităţilor să negocieze o soluţie mutual acceptabilă pentru aplicarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, parte a Acordului de Asociere cu UE.

De la reluarea negocierilor, deocamdată în formatul 1+1, negociatorii au convenit doar că Tiraspolul şi Chişinăul îşi vor recunoaşte reciproc asigurările auto.