Directorul de programe al Asociației pentru Politică Externă, Victoria Bucătaru, despre integrarea europeană a RM și despre elitele politice care nu au fost în stare să confirme încrederea ce le-a fost acordată de cetățeni.

Din anul 2009 Republica Moldova și-a stabilit clar vectorul de dezvoltare pe direcția Vest, iar parcursul a fost unul ascendent, țara noastră reușind la un moment dat să fie considerată ”povestea de succes” a Parteneriatului Estic. În pofida tuturor eforturilor depuse și a succeselor înregistrate, în ultima perioadă euforia integrării europene a scăzut dramatic din intensitate, iar astăzi oamenii privesc cu o mare doză de scepticism apropierea Moldovei de UE. Victoria Bucătaru, directorul de programe al Asociației pentru Politică Externă, membru al Platformei societății civile ”Pentru Europa”, explică această situație prin numeroasele crize politice, scandaluri de corupție, instabilitatea economică datorată fraudelor din sectorul bancar, dar și prin lipsa transparenței decizionale și în procesul electoral. ”Toate acestea nu doar au transformat Moldova dintr-o poveste de succes într-un eșec, ci au contribuit la confirmarea temerilor expuse de statele membre ale UE în privința incapacității de reformare a statului Republica Moldova”, susține Victoria Bucătaru, considerând că acum ”Moldova trebuie să depună eforturi duble pentru a recâștiga credibilitatea cetățenilor și a partenerilor europeni”.

Parcursul european al Republicii Moldova a avut o evoluție ascendentă în ultimii ani, cu toate acestea în prezent se constată o diminuare considerabilă a elanului cu care am pornit la drum în anul 2009. În opinia Dvs. care sunt factorii care au determinat o asemenea situație?
 
Într-adevăr, din 2009 Republica Moldova a ales un nou model de dezvoltare și anume modelul European, integrarea sau mai bine zis asocierea cu UE devenind principalul vector de politică internă și externă. Odată cu punerea în aplicare a Acordului privind liberalizarea regimului de vize, Moldova a pus bazele unui proces de reforme profund în domeniul justiției, afacerilor interne, corupției, drepturilor omului. Pe parcurs însă, elitele politice de la Chișinău, care inițial au impulsionat procesul de reforme nu au dat dovadă de unitate și dorință credibilă de a realiza pe deplin reformele, acestea afectându-le interesele personale și de partid pe alocuri, dar și popularitatea. Nenumăratele cazuri publice de corupție cu posibila implicare a oficialilor publici, lipsa de transparență decizională și financiară, inexistența rezultatelor așteptate de populație a condus spre dezamăgire. Și mai grav este că în prezent, populația are tendința de a asocia partidele de la guvernare cu UE. Un astfel de melanj nu este doar incorect, dar dezavantajează mult imaginea UE care, în mod cert nu susține o guvernare sau alta, ci promovează primordial programe de asistență pentru Moldova și cetățenii săi.
 
Pe cât de mult a avansat în acești ani Republica Moldova în direcția consolidării democraţiei, a statului de drept, respectării drepturilor omului, realizării reformelor economice şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale populaţiei?
 
Deși există o percepție negativă a modului în care Republica Moldova s-a dezvoltat în ultimii ani în ciuda asistenței pentru dezvoltare asimilate, totuși, au fost realizate progrese vizibile în domeniul consolidării democraţiei, a statului de drept, respectării drepturilor omului. Aprofundarea relațiilor cu UE a contribuit la pornirea unui proces de înrădăcinare, la nivel legislativ inițial, a unor reforme ce cu siguranță vor contribui la îmbunătățirea condițiilor de trai pentru cetățenii Moldovei. După cum se cunoaște, Planul de Acțiuni privind Liberalizarea Regimului de Vize a prevăzut crearea unor noi instituții ce au drept scop promovarea drepturilor omului prin oferirea mecanismelor de protecție și combatere a practicilor denigratoare. Astfel, drept exemplu, aș putea vorbi despre Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității care în prezent desfășoară o activitate amplă de sesizare a practicilor discriminatorii, contribuind astfel direct la protecția drepturilor fundamentale ale omului, dar și la consolidarea democrației datorită formării anumitor deprinderi de comportament și schimbare a mentalității.
 
De asemenea, deși cu multe carențe, în Moldova putem observa dezvoltarea principiului libertății de exprimare, de care nu ne puteam bucura acum 6-8 ani în urmă. Astăzi, activitatea instituțiilor media, a organizațiilor nonguvernamentale nu este restricționată, iar pluralismul de opinii este prezentat în spațiul public. Apar însă o serie de probleme ce țin de modul în care sunt gestionate instituțiile media, profesionalismul jurnaliștilor și respectarea principiilor de etică etc., toate acestea fiind legate direct de modul în care percepem și punem în aplicare principiile democrației. Deși libertatea de exprimare conferă o serie de privilegii, acestea nu pot fi pe deplin simțite dacă nu se respectă și obligațiunile ce-i revin.
 
De asemenea, observăm în Moldova rolul crescând al societății civile. Fiind o democrație tânără și cu un bagaj recent de practici sovietice, sigur nu putem vorbi despre o implicare evidentă a oamenilor în monitorizarea activităților guvernanților. Cetățenii Republicii Moldova nu conștientizează încă rolul lor în selectarea și penalizarea, atunci când este necesar, a clasei politice, care în mod cert ar trebui să servească intereselor acestora. Cu toate acestea, organizarea în comunități, apariția unor serii de organizații nonguvernamentale ce promovează diferite politici de ordin intern și extern contribuie la sporirea rolului pe care îl are societatea civilă în formularea de politici publice.
 
În ultimii ani, în drumul nostru spre integrarea europeană au fost făcuți un șir de pași importanți, cum ar fi liberalizarea regimului de vize, aderarea RM la Spațiul aerian european comun, semnarea Acordului de Asociere și a celui de Liber Schimb, care permis liberalizarea pieței europene pentru producătorii moldoveni.  Cu toate acestea, acțiunile în cauză nu au fost în stare să determine cetățenii să creadă în perspectiva integrării europene a RM, fapt demonstrat nu doar de sondajele de opinie, dar și de ultimele alegeri parlamentare și locale. În aceste condiții mai este posibil să vorbim despre ireversibilitatea parcursului european al țării noastre?
 
Ireversibilitatea parcursului european a fost și este un subiect pe larg discutat atât în Moldova, cât și în UE. Existența unei perspective europene declarate oficial sau oferirea statutului de candidat cu siguranță ar constitui o garanție a ancorării depline în UE. Cu toate acestea, trebuie să fim conștienți de faptul că integrarea în UE nu presupune rezolvarea unor probleme și ridicarea nivelului de trai de la sine, și aici cred că apare cea mai mare confuzie. Integrarea europeană înseamnă în primul rând adaptarea unui cadru legislativ și a unor valori după care ne construim societatea, o schimbare de mentalitate care favorizează preluarea modului de gândire constructivist. Modelul european reprezintă o comunitate bazată de supremația legii, respectarea drepturilor omului și plasarea cetățeanului în centrul intereselor statului, precum și asumarea responsabilităților și contribuția la edificarea unei comunități active social, economic și politic.
 
Atât timp cât cetățenii Republicii Moldova nu vor înțelege valoarea cuvântului democrație, faptul că aceasta implică devotament zilnic față de comunitatea din care fac parte, dar și asumarea unor responsabilități în scopul edificării statului de drept, a luptei cu corupția, a dezvoltării societale cu greu putem vorbi despre ireversibilitatea parcursului european. UE acordă Moldovei sprijin financiar dar și expertiză pentru a transpune bunele practici și a crea un mediu securizat și prosper în vecinătatea sa. Deja este de datoria noastră să depunem efort pentru a valorifica aceste resurse și a ne transforma comunitatea și statul a căror cetățeni suntem în unul prosper și capabil să asigure securitatea partenerilor europeni.
 
În momentul de față, UE se confruntă cu o serie de probleme interne ce țin de fluxurile migraționale, crizele economice ale statelor membre precum și de securitate regională. Lipsa de unitate politică dar și dorință evidentă de continuare reală a reformelor începute în domeniul justiției și anticorupție, precum și numeroasele fraude din sistemul bancar al Moldovei au pus sub semnul întrebării credibilitatea și capacitatea statului nostru de a face față luptei cu corupția și de a asigura supremația legii.
 
Nu o singură dată oficialii europeni, dar și țările care au urmat acest drum ne-au atenționat asupra faptului că informarea și comunicarea eficientă cu cetățenii reprezintă cheia succesului acestui parcurs. În opinia Dvs., de ce autoritățile nu au asigurat o comunicare eficientă cu cetățenii în ultimii șase ani, acest lucru fiind făcut doar în campaniile electorale și doar de partidele politice?
 
Într-adevăr, o lacună extrem de vizibilă, care ulterior a condus și spre descreșterea popularității UE o reprezintă lipsa unei strategii clare și bine organizate de comunicare cu cetățenii. Se creează impresia ca autoritățile de la Chișinău mai des comunicau cu partenerii europeni decât cu proprii cetățeni, iar mesajele europene erau folosite doar pentru a colecta voturi ținând cont de faptul că UE se bucura de o popularitate și o imagine pozitivă. Sigur, de aici reies mai multe consecințe negative printre care faptul că în prezent cetățenii Republicii Moldova nu au o impresie prea bună despre UE pentru că în mare parte o asociază cu elitele politice de la guvernare față de care dezamăgirea este profundă. De asemenea, deși au fost realizate o serie de reforme și schimbări instituționale ce vin să ofere confort social, să protejeze drepturile oamenilor, despre acestea nu prea se cunoaște atât la nivel de cetățeni de rând, cât și la nivel de autorități publice locale. Nu în ultimul rând, lipsa de informare referitor la activitatea și asistența UE pe teritoriul Moldovei dă posibilitatea dezinformării și canalizării mesajelor eronate printre grupurile social vulnerabile și nu numai. Acest lucru s-a întâmplat probabil din lipsă de experiență inițial, iar mai apoi datorită dorinței mai puțin sincere de a promova parcursul european al Republicii Moldova.
 
Cum apreciați rolul societății civile în procesul de integrare europeană? A fost aceasta suficient de consolidată pentru a susține parcursul european și a determina autoritățile să nu deraieze de la obiectivele stabilite?
 
Este foarte complicat să apreciem eforturile societății civile pentru că aceasta este compusă din mai multe elemente. Cu siguranță nu putem vorbi de unitate, pentru că nu există însăși la nivel de societate per ansamblu înțelegerea deplină și susținerea parcursului european. Dezbinarea societății, care se datorează și mesajelor elitelor politice promovate pentru apărarea intereselor de partid și menținerea electoratului contribuie în mare măsură la incertitudinile legate de vectorii de politică internă și externă a țării.
 
Dacă este să vorbim despre organizațiile nonguvernamentale ca parte a societății civile, atunci sigur, au fost depuse eforturi considerabile în pofida capacităților limitate atât de expertiză cât și financiare. Cu siguranță, au fost organizații mai active sau mai puțin implicate, însă în ansamblu fiecare a contribuit la diseminarea informației, elaborarea de politici, recomandări, exprimându-și totodată și anumite îngrijorări atunci când era evidentă deraierea vectorului european.  Societatea civilă din Republica Moldova nu are încă puterea de a influența elitele politice și autoritățile. Cu toate acestea, putem oferi exemple de succes care demonstrează că în Moldova au avut loc schimbări democratice și anume unitatea de care a dat dovadă atunci când a fost amenințată libertatea de exprimare.
 
În acești ani, UE a acordat un avans de încredere Republicii Moldova fără precedent. A fost Moldova suficient de inteligentă ca să profite de acest lucru?
 
Aș vrea să vă dau un răspuns pozitiv, însă nu pot. Într-adevăr, UE a acordat Moldovei un mare credit de încredere și a deschis mai multe ferestre de oportunitate. Cu toate acestea, numeroasele crize politice, instabilitatea economică datorată fraudelor din sectorul bancar, lipsa transparenței în procesul electoral, de exemplu alegerile parlamentare din 2014, nu doar au transformat Moldova dintr-o poveste de succes într-un eșec, ci au contribuit la confirmarea temerilor expuse de statele membre ale UE în privința incapacității de reformare a statului Republica Moldova, astfel încât acesta să corespundă criteriilor necesare pentru obținerea unei perspective europene reale.
 
În viziunea Dvs., care ar fi principalii pași pe care ar trebui să-i facă autoritățile pentru a reda cetățenilor încrederea în viitorul european al Republicii Moldova?
 
În primul rând, trebuie să se facă o claritate și să fie pedepsiți conform legii persoanele responsabile pentru fraudele din sistemul bancar. Elitele politice trebuie să-și asume eșecurile și să vină cu un nou concept de modernizare a țării. Existența Acordului de Asociere nu mai este suficient precum a fost anterior. Astăzi, Moldova trebuie să depună eforturi duble pentru a recâștiga credibilitatea atât a cetățenilor cât și a partenerilor europeni. Dacă nu ne vom mobiliza în scurt timp, atunci vom pierde orice șansă de dezvoltare reală pentru o perioadă îndelungată.

Sursa: www.infoeuropa.md, http://infoeuropa.md/platforma-societatii-civile-pentru-europa/ireversibilitatea-parcursului-european-presupune-sa-constientizam-ce-inseamna-democratie/