Dosarele sensibile din relaţiile dintre România şi Republica Moldova nu pot fi soluţionate prin vizite-fulger, de genul celei efectuate miercuri la Chişinău de Traian Băsescu, însă este de aşteptat o încălzire a relaţiilor după această vizită, afirmă mai mulţi experţi de la Chişinău.
Pentru ca dosarele să fie închise, ele trebuie în mod normal pregătite, explică Eugen Revenco, Director de Programe la Asociaţia pentru Politică Externă de la Chişinău. "Deciziile instituţionale nu se iau doar de lideri, ci se discută la nivel de experţi, iar liderii se întâlnesc doar când lucrurile sunt convenite. În cazul unor vizite fulger, pregătite peste noapte, evident că nu se decide nimic. Pot fi doar nişte discuţii, pentru a simţi atmosfera şi a vedea cum stau lucrurile", a declarat Eugen Revenco în cadrul unor dezbateri la postul local de televiziune EuTV. "Sunt sigur că nu s-au închis niciun fel de capitole nici acum, şi nici nu ne putem aştepta la aşa ceva în viitorul apropiat", susţine expertul.
Potrivit lui, există mai mulţi paşi simpli, elementari, pe care ar putea să îi facă Chişinăul pentru a îmbunătăţi relaţia cu Bucureştiul, începând cu acreditarea jurnaliştilor din România, lucru pe care Ministrul moldovean de Externe nu-l face. Expertul se referea la corespondentul NewsIn la Chişinău, care în urmă cu cinci luni a depus solicitarea de acreditare la MAE moldovean, însă nu a primit niciun răspuns până în prezent, în pofida demersurilor repetate ale unor organizaţii naţionale şi internaţionale a jurnaliştilor. "Putea fi soluţionată această problemă de cinci luni încoace? Sigur că putea. Este un semnal mic care arată în continuare că Moldova nu este deschisă spre o bună relaţie cu România, iar MAE moldovean nu este instituţia cu libertate în comunicare şi în luarea deciziilor", a declarat Eugen Revenco. Dosarele sensibile dintre Chişinău şi Bucureşti ţin de semnarea Tratatului de bază şi a Tratatului de frontieră, a Acordului de mic trafic la frontieră şi deschiderea de noi consulate româneşti în Republica Moldova.
Referindu-se la Tratatul de bază, expertul a estimat că acesta este un document politic şi este puţin probabil că la Bucureşti cineva îşi va asuma în prezent răspunderea şi nişte riscuri politice înainte de alegerile parlamentare şi va semna un Tratat de bază cu Republica Moldova, care este condusă de o persoană percepută de presa şi clasa politică de la Bucureşti ca fiind odioasă. "Însuşi preşedintele Băsescu a declarat recent că e timpul să se schimbe această conducere la Chişinău. Ar fi sinucigaş acum ca tot el să-şi revadă aceste declaraţii şi să autorizeze semnarea unui Tratat politic cu comuniştii de la Chişinău", a comentat el.
Eugen Revenco este de părere că turneul de două zile al lui Traian Băsescu este o încercare a României de a se poziţiona strategic ca lider şi poate chiar ca mediator la Marea Neagră. "Presupun că a fost şi o tatonare de teren a poziţiei moldoveneşti şi poate chiar o încurajare pentru Chişinău în ceea ce priveşte situaţia din Georgia şi o evaluare a eventualelor consecinţe asupra Republicii Moldova", consideră Eugen Revenco. "În ceea ce priveşte dorinţa de restructurare a forţelor pacificatoare din Georgia şi Transnistria, nu ştiu în ce măsură preşedintele Voronin va fi constant în susţinerea acestei idei. Anterior, el a fost foarte reticent la acest capitol, dar şi în cadrul cooperării în cadrul GUAM, în ultimul timp obserându-se o atitudine prea puţin activă, ca să nu spun distructivă, a Chişinăului, care chiar 'a fugit' de la ultimele summit-uri GUAM – ba nu au fost bilete la avion pentru preşedinte, ba a fost delegat ministrul de interne la reuniunea şefilor de stat...", spune Eugen Revenco.
Este totuşi important pentru relaţia bilaterală faptul că Băsescu a mers la Chişinău şi a avut şi o discuţie cu preşeditele Voronin, cu o tonalitate foarte pozitivă din partea ambilor preşedinţi. "Am auzit din nou aceleaşi promisiuni – că vor exista surprize plăcute pentru societăţile de pe ambele maluri ale Prutului – promisiuni făcute şi prin primăvară. Sunt sceptic că aşa va fi, dar totuşi aş vrea să cred că cel puţin de data aceasta vom avea ceva mai frumos decât promisiuni", spune Eugen Revenco, coordonator de proiecte la Asociaţia pentru Politică Externă de la Chişinău.
Igor Munteanu, Directorul Institutului pentru dezvoltare şi iniţiative sociale Viitorul, spune că şi după această vizită frustrările Chişinăului şi Bucureştiului rămân acolo unde erau. Acestea ţin de tratatul politic, de tratatul de frontieră, de deschiderea de noi consulate la Bălţi şi Cahul, dar şi de temperatura normală şi în timp util a comunicării dintre diplomaţiile de la Chişinău şi Bucureşti. Potrivit lui, vizita fulger urmăreşte un alt scop – verificarea unor riscuri potenţiale, cum ar fi semnarea unui plan de soluţionare a conflictului transnistrean despre care se tot vorbeşte la Chişinău şi care ar compromite definitiv şansele de unei reglementări conforme intereselor naţionale ale Republicii Moldova.
Este de datoria României să tatoneze terenul unor cooperări mai strânse, probabil pe multiple planuri, nu doar la nivel politic de solidarizare cu ţările din GUAM, dar şi la nivelul unor acţiuni coordonate, cum ar fi de exemplu reluarea discuţiilor asupra forţei de menţinere a păcii a GUAM, de asemenea întărirea capacităţilor de patrulare în zona Mării Negre, consideră expertul.
Totuşi, Igor Munteanu a subliniat faptul că atunci când cei cinci şefi de stat – din ţările baltice, Polonia şi Ucraina - s-au întâlnit în capitala Georgiei, preşedintele Băsescu era o absenţă vizibilă şi nu a făcut parte din grupul de preşedinţi care au sprijinit moral populaţia georgiană în momentul în care tancurile ruseşti erau foarte aproape de capitala georgiană. "Şi cred că acest lucru a fost resimţit puternic la nivelul politicii externe a României", este de părere Munteanu.
În sfârşit, susţine expertul, este vorba şi despre încălzirea relaţiilor dintre România şi Republica Moldova – un factor extrem de important în aceste condiţii, pentru că nu poţi să chemi la solidaritate în termeni generali, dacă relaţiile politice şi diplomatice, economice sau de orice alt gen sunt reci.
"Pentru mine ar fi important ca relaţiile dintre Chişinău şi Bucureşti să se depersonalizeze şi să nu conteze atât de mult ce persoane stau în fruntea unor instituţii. Relaţiile dintre Chişinău şi Bucureşti ar trebui să se manifeste strategic, pe multiple planuri, ca să dea posibilitatea unei multitudini de actori economici, sociali, culturali să-şi creeze propriile poduri de comunicare cu ceilalţi de peste Prut", a menţionat Igor Munteanu. Referindu-se la declaraţia lui Traian Băsescu potrivit căreia şi în Transnistria, şi în Osetia de Sud "s-a depăşit orice limită a decenţei", Igor Munteanu a spus că nu a existat niciodată decenţă într-un separatism susţinut integral de Federaţia Rusă, cu atât mai mult în prezent, după ce s-au văzut consecinţele unui război purtat de Rusia pe teritoriul altui stat.
