Analişti şi politicieni din Republica Moldova şi Federaţia Rusă privesc în mod diferit perspectivele de soluţionare în scurt timp a diferendului transnsitrean ca urmare a ultimelor evenimente din Caucaz şi recunoaşterea de către Moscova a independenţei Osetiei de Sud şi Abhaziei.

Politologi ruşi şi din Republica Moldova au participat vineri, 29 august la o videoconferinţă Chişinău-Moscova în cadrul căreia au fost discutate posibilele repercusiuni ale recunoaşterii cele două enclave, asupra Republicii Moldova şi, în special, a soluţionării conflictului transnistrean.

Analistul Andrei Popov a declarat că situaţia creată nu inspiră optimism că în viitorul apropiat se va ajunge la reglementarea conflictului transnsitrean. Ca urmare a ultimelor evenimente din Caucaz, Rusia va avea mai multe cerinţe şi, probabil, că va transmite semnalul: ori acceptaţi planul Kozak, ori vă asumaţi consecinţele având în vedere situaţia din Caucaz.

Potrivit lui, reglementarea transnsitreană trebuie să răspundă la trei criterii: 1. În rezultatul ajungerii la un compromis trebuie să apară un stat funcţional, ceea ce Memorandumul Kozak nu presupunea, respectiv, acesta nu poate fi pus la baza unei asemenea decizii: 2. Trebuie să fie susţinută de majoritatea populaţiei şi clasei politice de pe ambele maluri ale Nistrului, însă poziţiile ambelor părţi s-u diferenţiat foarte mult în special după 2003; 3. O a treia condiţie este ca acest compromis să fie rezultatul unei poziţii acceptate şi de către negociatorii internaţionali, or, la moment, poziţiile acestora nu corespund.

Politologul din regiunea de Est a Republicii Moldova, Andrei Safonov, susţine că soluţia pentru conflictul transnistreană ar trebui să fie funcţională şi să fie acceptată de toţi. Aceasta ar însemna ca Tiraspolul să renunţe la independenţă, iar Chişinăul la statul unitar. Pornind de la acestea, urmează să aibă loc negocieri, dar procesul nu va fi unul uşor, a menţionat el.

O altă poziţie a fost expusă de politologul Serghei Nazaria, care a declarat că nu este corect să comparăm conflictul transnistrean cu cele din Caucaz sau Kosovo, or, aici nu există divergenţe religioase sau alt gen cu implicarea populaţiei de pe cele două maluri ale Nistrului, ci doar un conflict dintre elitele politice.

Şi analistul rus, Alexei Vlasov consideră că Chişinăul şi Tiraspolul, cu medierea Moscovei va putea ajunge la un acord care ar conveni şi Tiraspolului şi Chişinăului. Potrivit lui, şi Rusia, şi Transnitria, şi Republica Moldova au nevoie de un compromis care să satisfacă toate părţile. Rusia are nevoie de un asemenea compromis pentru a demonstra că poate rezolva problemele şi altfel, a mai spus Vlasov, care s-a declarat optimist în privinţa perspectivelor de identificare a unor soluţii în problema transnistreană.

În conflictul transnsitrean, însă, trebuie să dispară atmosfera de neîncredere, pentru că în caz contrar nici un plan nu va putea conduce la reglementarea diferendului, a mai declarat el.

Deputatul rus, Vladimir Medinskii, a menţionat că Chişinăul trebuie să propună soluţii atractive pentru a convinge Tiraspolul că este mai bine să trăiască în acelaşi stat cu Republica Moldova. Una din acestea ar fi, potrivit lui, aderarea Republicii Moldova la Uniunea Rusia-Belarusi. Ulterior, la această Uniune ar putea adera şi Osetia de Sud şi Abhazia, a concluzionat deputatul rus.