Vizita Preşedintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Luis Maria de Puig, efectuată la Chişinău săptămâna trecută, precede încheierea sesiunii de vară a legislativului moldovenesc şi urmează după încheierea sesiunii de varâ a APCE.
În cadrul sesiunii de vară a APCE, la 25 iunie, a fost adoptată Rezoluţia nr. 1619 pivind funcţionarea instituţiilor democratice în Europa, care face referinţe exprese şi la starea de lucruri din Moldova. Acest act evaluează situaţia din Moldova de la ultima rezoluţie din octombrie 2007, însă a fost trecut cu vederea atât de legislativul R. Moldova cât şi de media naţională. Documentul, însă, este foarte important şi interesant: pe cât de favorabil este unor forţe politice, pe atât de critic poate fi tot la adresa acestora. În fond, am putea considera această rezoluţie şi aprecierile Preşedintelui APCE ca o evaluare intermediară a randamentului forului legislativ de la Chişinău.
Venirea în Moldova a Preşedintelui APCE a fost o bună ocazie de a transmite direct conducerii de la Chişinau, partidelor de opoziţie şi societăţii în ansamblu, mesajul privind starea de spirit în Consiliul Europei referitoare la respectarea angajamentelor şi progresele realizate din noiembrie/octombrie 2007 încoace. Întâlnirile cu liderii partidelor politice, conducerea municipalităţilor şi cu unii reprezentanţi ai societăţii civile au furnizat subiecte şi informaţii noi pentru APCE referitoare la situaţia din R. Moldova.
Poziţia Adunării Parlamentare a fost reiterată public în discursul pe care Luis Maria de Puig l-a ţinut în faţa legislativului moldovensc, de unde putem desprinde câteva puncte.
În primul rând, Preşedintele APCE a ţinut să sublinieze că reformele promise la momentul aderarii trebuiesc accelerate, pentru că monitorizarea respectării angajamentelor de aderare a Moldovei durează 13 ani! Consiliul Europei, în specil APCE, recunoaste, desigur, progresele realizate prin adoptarea unor acte legislative, dar este nevoit să spună că esenţa lucrurilor nu s-a schimbat spre o stabilitate democratică. Adică, R. Moldova este încă departe de îndeplinirea angajamentelor asumate. De rând cu micile progrese, sunt constatate nereguli, în special sub formă de:
· stagnări în adoptarea legislaţiei, cea mai strigătoare fiind reforma procuraturii care nu progresează;
· regrese, inclusiv în legislaţia electorală, încetarea transmisiunilor directe a şedintelor legislativului, etc.
Domeniile criticate constituie “pachetul standard moldovenesc”: justiţia, libertatea de exprimare, combaterea corupţiei, reforma administrativă şi condiţiile de activitate a municipalităţilor, aspectele electorale, reforma procuraturii. Altfel zis, Strasbourgul aşteaptă soluţii definitive şi nu doar o dinamică pozitivă.
Apoi, alegerile parlamentare din 2009 vor fi o condiţie nouă de observare a progreselor. Pregătirea către alegeri va fi urmărită pe parcursul anului şi nu numai în ziua alegerilor. În acest sens, cu referire expresă la R. Moldova, Rezoluţia 1619, la p. 5.3 prevede că reformele şi procesele electorale trebuie să fie angajate având ca obiectiv minimal:
· micşorarea pragului electoral (APCE “regreta recentă decizie a legislativului moldovenesc care ridică pragul electoral la 6% pentru listele de partid”);
· crearea unei proceduri eficiente de plângeri şi apel legate de alegeri;
· crearea de condiţii egale pentru toate partidele în cursă, inclusiv în ceea ce priveşte acoperirea mediatică a campaniei, care trebuie să fie justă şi nepărtinitoare;
De asemenea, constatarea micilor progrese înregistrate vin întru susţinerea generală şi încurajarea procesului de integrare europeană şi a integrităţii teritoriale a R. Moldova.
Preşedintele APCE a subliniat o nouă condiţie specificată în Rezoluţia 1619, referitoare la observarea pregătirii şi desfăşurarii alegerilor parlamentare din 2009. Această condiţie vine după ultimele iniţiative şi modificări legislative cu un asemenea impact, dupa “succesul” mediatizat al Rezoluţiei din octombrie 2007. In consecinţă, indiferent de viteza şi calitatea reformelor pe care le va promova legislativul în 2008, R. Moldova nu mai are şanse să încheie procedura de monitorizare a angajamentelor de bază în anul curent. Iar pe plan intern, putem intelege că ultimele “evoluţii” legislative referitoare la alegeri (codul electoral, transparenţa dezbaterilor publice, calitatea campaniei electorale, accesul egal la mass-media s.a.) nu au aduăgat stabilitate în functionarea instituţiilor democratice. Ba din contra, căci monitorizarea se va extinde şi pentru cel de al 14-lea an!
Credibilitatea scăzută a autorităţilor naţionale în faţa cetăţenilor săi face să crească importanţa (imaginii) Consiliului Europei în Moldova, ceea ce întăreste valoarea mesajelor transmise de Luis Maria de Puig liderilor de la Chişinău. Discursul său în faţa forului legislativ moldovenesc a asigurat că acelaş mesaj să fie comunicat fără distorisuni Parlamentului în ansamblu şi societăţii. Deoarece, anume legislativului în ansamblu şi nu doar unei formaţiuni politice, îi revine sarcina de adoptare şi control al implementării efective şi uniforme a reformelor. http://info-prim.md/?x=22&y=16259
