Vladimir Voronin: […] Unele partide au lansat apeluri catre Bruxelles de a intrerupe dialogul cu Moldova in problema elaborarii mandatului privind noul acord cu tara noastra. Pe de alta parte, au aparut doritori de a miza pe „cartea” transnistreana si pe cea gagauza in contextul alegerilor. Consider inadmisibil, nepatriotic si amoral sa se actioneze in acest mod. In ultima instanta, acest lucru pur si simplu chiar si nu este pragmatic.

Cit priveste situatia din Gagauzia. Sint sigur ca, dupa vreo doua luni, unora dintre cei care cel mai multi striga despre implicarea centrului, le va fi foarte rusine. Daca au sovesti. Si pentru clevetirile referitoare la autonomia lor, si pentru discreditarea institutiilor ei democratice, si pentru toate acele insinuari despre “teroarea” pe care ar fi declansat-o centrul si cu care, de mai bine de o luna, incearca sa intimideze poporul gagauz. Astazi, repet inca o data ca, oricit de radicale ar fi actiunile actualelor autoritati gagauze, conducerea tarii isi va pastra calmul si va da dovada de intelepciune. Sarcina noastra in conditiile create nu este victoria reprezentantilor Partidului Comunistilor din Republica Moldova, ci victoria legii, victoria autonomiei insasi asupra samavolniciei si anarhiei provocate de citeva persoane. Daca cineva indrazneste sa creada ca poporul gagauz nu are nevoie de legi, el va raspunde pentru aceasta chiar in fata poporului Gagauziei.

Cit priveste reglementarea transnistreana. Aici este important sa se stie si sa se inteleaga urmatoarele: in opinia tuturor participantilor, fara exceptie, la procesul de negocieri, o conjunctura mai buna decit cea care s-a creat acum pentru reglementarea problemei in Moldova n-a existat niciodata. Si noi pledam pentru aceea ca anume acum, cit mai curind posibil, sa-si inceapa lucrarile un format de negocieri eficient pentru reglementarea definitiva a problemei transnistrene. Noi pledam pentru aceea ca alegerile din 2009 sa se desfasoare pe intreg teritoriul tarii. Noi, insa, sintem categoric impotriva folosirii temei transnistrene in contextul alegerilor, asa cum s-a intamplat in 2005, cand unele persoane se deplasau in Transnistria cu agitatia lor insotite de automobilele ministerului securitatii de acolo.

Ieri am avut intrevederi cu reprezentantii tuturor tarilor si institutiilor formatului 5+2, de fapt 5+1, si fiecare din ei a cazut de acord in legatura cu aprecierile situatiei care s-a creat astazi pe dimensiunea reglementarii problemei transnistrene. Va multumesc pentru atentie si astept intrebari.

Moldova Suverana. Domnule Presedinte. Nu ati pomenit nimic la subiectul relatiilor externe despre Romania. Recent la Chisinau a fost in vizita Ministrul roman de externe si parca a u venit anumite semnale de apropiere a pozitiilor, inclusiv in ceea ce tine de cele doua documente – Tratatul de Baza si de frontiera, dar si referitoare la deschiderea consulatelor. Exista o evolutie in acest sens?

In opinia mea, de cand eu detin postul de presedinte, aceasta a fost una din cele mai rezultative si mai constructive vizite a unui demnitar roman in R.Moldova. Discutiile pe care noi le-am avut impreuna cu domnul Ministru Comanescu si cu Ministrul nostru dl Stratan au demonstrat ca noi suntem capabili, Romania si Moldova, sa hotaram problemele existente intre tarile noastre. S-a demonstrat, in primul rand de partea romana, o intelegere foarte pozitiva la necesitatea hotararii problemelor existente. Eu ma refer la problemele celor doua documente. Aici tot s-au gasit solutii, s-au gasit momente pozitive care eu cred daca vor fi acceptate de conducerea de varf a Romaniei, atunci noi o sa progresam si cu Acordul de Frontiera si cu Acordul privind relatiile interstatale. Referitor la consulate, noi ne-am inteles ca daca se accepta, daca se doreste deschiderea acestor doua consulate in Moldova, atunci acest lucru trebuie facut in baze de reciprocitate si noi deschidem consulatele noastre si la Iasi, si la Constanta, in schimbul acelor doua consulate la Balti si la Cahul. Eu am ramas foarte optimist dupa aceasta intrevedere cu dl Ministru Comanescu si subliniez inca o data ca am fost impresionat si foarte satisfacut de rezultatele discutiilor noastre.

Ziarul Puls. Domnule Presedinte. In ultimul timp, ritmul integrarii europene s-a intensificat considerabil. De de ce ati decis personal sa conduceti activitatea acestei Comisiei. Nu va temeti ca exista riscul ca Dvs. in calitate de presedinte al acestei comisiei vor purta in primul rand raspunderea pentru activitatea si rezultatele ei?

(in rusa). Intrebarea nu tine de risc. In primul rand, am analizat experienta acestor trei ani de realizarea a planului comun de Actiuni cu Uniunea Europeana. Am vazut punctele slabe in aceasta activitate. Am luat aceasta decizie pentru a face activitatea mai eficienta si a depasi punctele slabe, si pentru a consolida vectorul integrarii europene si a-l face mai concret. Cand am inceput acum trei ani, noi nu am avut legi adoptate in conformitate cu standardele europene. Astazi avem circa 120 de astfel de legi, adoptate in conformitate cu prevederile Planului de Actiuni si care corespund normelor europene. Astazi trebuie sa combinam activitatea vizind dezvoltarea de mai departe a bazei legislative, precum si problemele organizatorice legate de activitatea unor structuri executive, dar si in paralel, vizind implementarea legilor deja adoptate. Aici eu am inteles ca trebuie sa ma implic la direct in activitatea Comisiei Nationale, pentru a asigura promovarea acestei sarcini triple.

Ria-Novosti. Cum apreciati intrevederea de ieri cu reprezentantii mediatorilor in procesul de reglementare transnsistreana?

(in rusa). Am fost deprimat de informatia pe care astazi am primit-o de la Ministrul Reintegrarii Sova. Toti acesti demnitari si diplomati straini, inclusiv Adjunctul Asistentului Secretarului de Stat al SUA, dar si altii, reprezentatnul presedintiei finlandeze a OSCE si altii, trebuiau dupa intrevederea cu mine sa mearga la Tiraspol. Dar Smirnov nu a fost acolo. El acum se odihneste in Crimeia. Ei nu au acolo nici Ministru de Externe, sau asa-zis Ministru. Ei acolo practic nu mai fac nimic. Ori asta era un scenariu pe care cineva l-a desenat intentionat pentru a zadarnici intrevederea de la Tiraspol. Aceasta intrevedere de ieri trebuia sa pregateasca si sa aniticipeze demararea negocierilor in formatul 5+2. Din cate imi aduc aminte, dupa aceasta intalnire ei merg la Odesa si acolo trebuie sa cada de acord cand exact incep negocierile. De fapt, si eu am discutat cu ei in aceasta cheie. Le-am spus “domnilor, haideti sa incetam sa mergem in cercuri in jurul acestei probleme. Haideti, sa ne asezam la masa de discutii si intrun regim de sesiune, fara de a ne plimba din oras in oras, dar sa ne asezam intrun singur oras si intrun regim de sesiune sa analizam acest pachet de propuneri”.

Cat priveste acest pachet de propuneri, ieri am auzit de la domnul Kalman Mizsei ca Uniunea Europeana il sustine. Desi inca nu am vazut textul prin care aceasta sustinere este confirmata. Noi avem un text cu privire la Pachet doar din partea Statelor Unite ale Americii. Domnul Nesterushkin nu a spus nimic concret ieri, nici in privinta pachetului, nici in ceea ce priveste demararea negocierilor. Mai concret a fost reprezentantul Ucrainei la negocieri. De aceea, noi punem intrebarea transant, ceea ce am si reiterat ieri in cadrul intrevederii: trebuie sa solutionam aceasta problema pana la sfarsitul anului. In principiu toata lumea vorbeste pozitiv despre Pachetul de propuneri. Stiti despre ce vorbesc? Despre pachetul de legi care a fost votat de Parlamentul nostru in iulie 2005, votat unanim, despre principiile de baza a statutului Transnistriei. In baza acestor principii a fost elaborat proiectul de lege privind statutul regiunii, a fost elaborat un mecanism de garantii a acestui statut, a fost elaborat un grafic de realizarea consecutiva a tuturor prevederilor legii privind reunificarea. Ieri am anuntat ca in bugetul pentru anul viitor planificam sa instituim un fond special de reintegrare. Noi intelgem ca nu vom fi capabili sa sutinem de unii singuri financiar acest proces al reintegrarii, de aceea deschidem acest fond dupa care vom face apel la prietenii nostri si la donatori, pentru ca din acest fond sa putem cel putin sa finantam realizarea programului unor masuri de incredere. Iata ce va pot spune la aest subiect.

La Chisinau sunteti acuzati ca nu depuneti de urgenta cererea de aderare la Uniunea Europeana. De ce?

(in rusa). Aderarea la Uniunea Europeana nu este o nunta. Desi si nunta este o chestiune importanta, caci iti alegi partenerul pentru toata viata. Dar aderarea la UE reprezinta o procedura foarte serioasa pana la “nunta”. Aici nu ai voie sa adopti decizii pripite. Nu poti adera la UE in baza unor declaratii sau cereri. Aceasta ar fi agramat si primitiv. E nevoie sa parcurgi anumite etape, sa realizezi standardele in baza carora functioneaza Uniunea Europeana. Noi trebuie sa tindem sa ajungem la aceste standarde si sa le implementam. Si sa o facem cu ajutorul Acordului de Asociere, daca vom reusi sa trecem de aceasta etapa de pregatiri pentru semnarea acestui Acord de Ascociere. Aceasta va reprezenta principala noastra dovada a seriozitatii intentiilor noastre.

Interfax. Domnule Presedinte. In pofida optimismului pe care il are Chisinaul cu integrarea europeana, “ nasii”, “nunii” care trebuie sa fie la aceata nunta, ambasadorii UE la Chisinau au publicat saptamana trecuta o declaratie in care nu intru totul impartasesc acest optimism si si-au exprimat unele rezerve si observatii privind “nunta” ce ar putea avea loc in opinia autoritatilor de la Chisinau in viitorul apropiat. Care ar fi reactia Dvs. Vizavi de aceste observatii a Ambasadorilor. In contextul solutionarii problemei transnistrene, ati avut Dvs. O initiativa privind recunoasterea internationala a neutralitatii Republicii Moldova. Nu prea au fost reactii la aceasta initiativa si vroiam sa va intreb daca va continua Chisinaul sa insiste la recunoasterea principiului constitutional al neutralitatii sau ati renuntat deja la aceasta initiativa.

Noi, pana astazi, nu suntem detinatorii textului acestei declaratii a ambasadorilor. Nimeni din noi nu o are. Nici Presedintia, nici Parlamentul, nici Guvernul, nici Ministerul de Externe. Noi cautam aceasta declaratie, deja am zapacit consilierii in cautarea acestei declaratii. Poate ii asteptam pe francezi, cand vor veni ei cu aceasta declaratie. Eu nu pot comenta ceea ce nu am vazut, nu am citit si nu am tinut in mana. Dar aici Dumneavoasrta vedeti care este problema. Toate aceste chestii sunt inspirate si umflate si se refera la doua pozitii – la pragul electoral, interzicera blocurilor si la cetatenia dubla. Problema consta in aceea ca cateodata prea mult se suprapaapreciaza rolul cuiva in luarea unor decizii in tara noastra. Eu, de exemplu, nu pot sa ma duc in Parlament si sa ridic mana pentru fiecare deputat ca el sa sustina o chestie sau alta. Daca avem argumente sa convingem fractiunea sau si alti deputati, dar daca nu avem argumente, atunci Parlamentul trebuie sa voteze. […] Nu schimba nimic procentul acesta. Uitati-va in Spania, pana nu s-a hotarat problema cu bascii, spaniolii nu vor da inapoi de la 7%, in Turcia, pana nu se va hotari problema cu Kurdistanul, turcii nu vor da inapoi de la 10%. Si noi ne pregatim de probleme serioase, eu nu vreau sa le enuram acum pe toate ca sa nu ingrijoram pe nimeni. Dar ne pregatim de probleme serioase – reunificare, integrare. Dar cel mai important este ca noi avem doar unu sau doua partide politice in sensul adevarat, iar restul sunt SRL-uri. Eu nu pot sa sutin acete SRL-uri.

Cu recunoasterea principiului neutralitatii. Acolo sunt doua principii. In ruseste se cheama “priznanie” (recunoastere) si “garantii” (garantii). Problema declararii neutralitatii este problema interna a fiecarui stat. Aceasta nu tine de institutiile internationale. De aceea, noi problema recunoasterii sau garantarii neutralitatii mai departe nu o sa o discutam, pentru ca nu are sens, in primul rand. In al doilea rand, totul depinde de noi – cum tara noastra o sa doreasca sa fie: tara neutra sau sa iasa din aceasta neutralitate. Noi am discutat aceasta problema cu mai multi parteneri de-ai nostri din Occident, dar si din CSI, si am ajuns la concluzia ca aceste lucruri noi trebuie sa le hotaram desinestatator in tara noastra. Dar care vor dori sa ne recunoasca neutralitatea – poftim, care vor dori sa ne sustina neutralitatea, de asemenea, poftim, nu se interzice si noi cu partenerii nostri de relatii bilaterale asa si o sa procedam la acest capitol.

Lorena Bogza, ProTV. Referitor la cele doua consulate in Romania, ele vor fi deschise doar penru a respecta principiul de paritate sau chiar este nevoie de cele doua consulate la Iasi si la Constanta?  In acelasi context, ce solutii s-au gasit pentru rezolvarea celor doua acorduri cu Romania – in privinta tratatului de baza si celui de frontiera si daca doar dupa rezolvarea acestor probleme veti semna conventia cu privire la micul trafic la frontiera?

Cu consulatele exista necesitate. In Iasi avem mare necesitate de consulat pentru ca acolo sunt foarte multi moldoveni si in Constanta, dar si pe tot litoralul Marii Negre, si avem probleme de dezvoltare a turismului etc. Deci avem necesitate. Si micul trafic poate fi semnat numai in conditiile cand intre doua tari exista Acodul de Frontiera. Acord votat Parlament. Numai in asa caz. Pentru ca noi nu cunoastem, stimati colegi, de la care metru se incepe atunci frontiera, daca noi nu avem acest acord. In Acord trebuie sa fie indicat pe unde trece frontiera si de unde trebuie masurati aceste 50 km, si din care parte.

Cu privire la acorduri, aproape ca s-au terminat tratativele si s-au scos toate problemele existente. Acum ramane sa se ia decizia politica in primul rand in Romania. Pentru ca noi suntem gata pentru semnarea acestor acorduri. Si noi am depasit toate problemele, inclusiv in ceea ce priveste limba, in care limba se semneaza Acordul, totul am depasit. Acum noi asteptam ca partea romana sa declare ca ei sunt gata sa semneze. Mai mult, noi am scos problema ca primul sa fie semnat Acordul de Parteneriat sau Acodul Strategic. Dimpotriva, daca partea romana doreste ca sa fie semnat intai Acordul de Frontiera, semnam intai Acordul de Frontiera. Nu conteaza.

Constantin Staras. Compania “MIR”.

(in limba rusa). Niciodata, in cei 7 ani de cand sunt Presedinte, chestiunea statutului Gagauziei, sub nici un unghi nu a fost ridicata de catre locuitorii Gagauziei. Din propria mea initiativa, atunci cand aveam in Parlament majoritatea constitutionala noi am adoptat 4 articole in Constitutie care apara autonomia Gagauziei. Pentru orice eventualitate. Stiti ca statutul Gagauziei a fost adoptat de o simpla majoritate a Parlamentului. Dar nu se poate exclude ca in viitor aceasta majoritate ar putea fi alta din punct de vedere a componentei fortelor politice. Si poate sa apara o tentatie. Si anume pentru ca asemenea tentatii sa nu apara, eu, ca Preseditne, am lansat o intiativa acum 6 ani in urma si am adaugat 4 articole in Constitutie. Recent, cineva din participantii negocierilor cu privire la solutionarea conflictului transnistrean au fost placut frapati de faptul ca noi nu doar am prevazut aceste pozitii in legea privind statutul Transnistriei, dar deja avem experienta de cinici ani cu Gagauzia. Noi am scris acolo ca in cazul in care Republica Moldova isi pierde independenta politica, Gagauzia are dreptul la autodeterminare (dar nu-mi aduc aminte exact termenul juridic din Constitutie). Nimic nou referitor la statutul Gagauziei nimeni niciodata nu a propus sau nu a cerut. Astazi, pentru a distrage atentia, ei au nevoie de un partener de sparing, ei nu pot sa boxeze de unii singuri, ci au nevoie de un partener, au nevoie de cineva care sa intre intro confruntare cu ei. Dar Chsinaul in mod categoric nu doreste sa intre intro asemenea confruntare. Ei singuri au ales liderii sai, ii lasam singuri sa se descurce. Si este cazul ca electoratul Gagauz sa se clarifice atunci cand vine la vot. […] Eu nu sunt indiferent cine va fi Presedintele Adunarii Populare in Gagauzia, dar nu-mi este interesant sa impun oamenii mei, pe cutare sau cutare. […] Statutul actual constitutional al Gagauziei este mai mult decat suficient pentru realizarea tutoror doleantelor si necesitatilor legate de organizarea unei vieti normale in autonomia Gagauza. Nu este nevoie de ridicarea statutului.

Radio France International. Domnule Presedinte. Sunteti optimist si spuneti ca acum, mai mult ca niciodata, exista premise reale pentru reglementarea transnistreana pana la sfarsitul acestui an. Ce va face sa fiti optimist si care sunt aceste premise, aceste puncte de plecare? Si a doua intrebare, ce va face sa credeti ca reprezentantii Uniunii Europene la Chisinau se informeaza de pe internet despre Republica Moldova, asa cum sunteti citat de catre agentii de presa straine? Si va rog sa precizati cu cele doua acorduri cu Romania. Ati spus ca am depasit problemele legate de limba. Ce inseamna asta?

Raspunsul la intrebarea cu Transnistria poate sa dureze foarte mult, dar ma voi stradui in doua-trei propozitii. Pentru ca toti anii nostri la guvernare noi parca am urcat pe o scara in fiecare zi, cate o treapta, cate o treapta spre solutionarea problemei transnistrene. Si important au fost nu numai elaborarea statutului, care putea fi elaborat in toamana anului 2001. Cunoasteti aceasta. El pe urma s-a numit Memorandum Kozak. Dar a fost necesar de hotarat foarte multe alte probleme importante, care trebuiau sa creeze premisele pentru ca noi astazi sa fim gata sa ne asezam la masa de tratative. Multe din ele au fost foarte importante, inclusiv inregistrarea agentilor economici ai Transnistriei in calitate de agenti economici legali, oficiali in R.Moldova. De creat acest spatiu legal, controlabil de noi, de organele oficiale a tarii noastre. Doi, Misiunea EUBAM, ea e mai mult decat pur si simplu monitorizarea marfurilor care intra, iese si se tranziteaza prin teritoriul Transnistriei. Acolo este foarte importanta problema comercializarii armamentului. Noi prin intermediul acestei misiuni ne-am ocupat de aceasta cea mai importanta problema. Pe urma, problemele legate de contrabanda. Din multitudinea de probelme de care noi ne ocupam in fiecare zi, televiziunea, mass-media selecteaza una-doua-trei secvente. Dar in cazul conrabandei s-au creat noi structuri, noi filiere de contrabanda. Multe lucruri despre care nu se vorbeste si nu se discuta in presa, dar noi ne ocupam si le hotaram in fiecare zi. De aceea noi am ajuns astazi. Dar si proiectele de lege, reiesind si din experienta negativa a Memorandumului Kozak proiectul de lege care este astazi propus sa fie discutat in formatul 5+2 noua ne permite sa fim optimisti ca noi o sa putem depasi obstacolele. Acolo sunt si alte chestii care sunt normale si care nu exista in cazul altor conflicte. Noi suntem de aceeasi credinta, ordodoxa. Peste trei sute de mii de locuitori ai Transnistriei astazi sunt detinatori ai pasaportului moldav. Si multe alte lucruri: studentii, contactele umanitare, la nivel de cetateni. Aceasta si ne face pe noi sa fim optimisti.

Intrebarea a fost daca eu cred ca ambasadorii se informeaza pe internet. Si cred si nu cred si cunosc multe alte lucruri, si cred ca nu toti ambasadorii, dar multi altii asa fac. De fapt, si eu daca as fi fost ambsador, e clar ca eu as fi studiat si opinia oficiala a guvernarii, si opinia acelor care sunt in opozitie, penru a ajunge la acel numitor comun care se numeste realitatea. Se intampla si asa si asa.

Cu limbile, cum e scris la noi acolo? Cine stie mai bine (catre consilieri – n.n.). “In limbile oficiale ale celor doua state”. Asa procedeaza si Uniunea Europeana. De exemplu, intre Macedonia si Grecia. Acolo e tot aceeasi istorie. Macedonienii o numesc limba macedona, dar grecii spun ca nu exista asa limba macedoneana.

Vasile Botnaru, Europa Libera. Ati spus ca Nesteruschkin nu a avut comentarii la Pachet, desi l-au studiat, ati spus ca Smirnov a fost in Crimeia si nu a plecat de capul lui, probabil. Atunci intrebarea logica care se impune, daca Rusia ar vrea intr-adevar sa reglementeze conflictul atunci cand va poreclesc si pe Dumneavoastra, dar si pe George Bush, “hromaia utka” (la sfarsit de termen), desi eu nu as risca sa va o atribui, pentru ca sunteti ca si Vladimir Putin, spuneti ca plecati, dar cred ca o sa ramaneti o persoana foarte influenta in Partid si in structurile politice. Si atunci, din ce reiese Rusia acum, cand incurajeaza, dar totusi ezita. Daca puteti sa definiti pozitia Rusiei. A doua intrebare. Dumneavoastra ati spus ca este timpul ca Republica Moldova sa paraseasca GUAM, din mai multe motive, inclusiv pentru faptul ca Georgia si Ucraina au anuntat intentia de a adera la NATO si ca nu vreti sa stati alaturi de Saakashvili care are un anumit tip de comporatement fata de Rusia.

Eu am discutat chestiunea aceasta cand am fost in iunie la Forul Economic de la St. Petersburg cu domnul Medvedev. Toate discutiile s-au axat pe problema transnistreana. Pe relatiile bilaterale, noi am depasit problemele legate de exportul produselor vinicole, noi astazi am iesit iarasi la 18-20%, in zilele acestea vine inca o comisie de la Onishcenko sa studieze situatia la celelalte intreprinderi care au declarat ca sunt gata sa exporte productia in Rusia. Cu Belyi Aist am scos problema si am primit raspuns de la RosPatent. Si alte probleme bilaterale normale. Cred ca, domnule Botnaru, intelegeti mai bine decat multi politicieni, ca rezolvarea problemei transnistrene este intro stransa legatura de Federatia Rusa. De aceea, cu relatiile rele cu Rusia nici nu poti sa te apropii de solutionarea acestei probleme.

Noi in egala parte ne-am pus problema ca fara cedari, Dumneavoastra ati vazut pozitia Moldovei cu Memorandumul Kozak, cu vinul si alte produse, ati vazut ca Moldova are o pozitie ferma. Dar pe aceasta dimensiune relatiile sunt bune si aceasta ne permite noua sa discutam si sa acordam mai multa atentie problemei transnistrene. Eu am inteles ca conducerea Rusiei, am avut ultima intalnirea oficiala cu Presedintele Putin la 21 ianuarie si acum la inceputul lui iunie, cu Presedintele Putin, eu am inteles ca pozitia Rusiei este foarte ferma ca sa fie solutionata aceasta problema. Din mai multe considerente. Nu este de datoria mea sa deschid aici paranteze. De aceea, pe mine aceasta ma incurajeaza foarte mult si noi trebuie sa facem tot ce este posibil ca Rusia sa nu sa se distanteze de dorinta de a hotara aceasta problema si sa fie cu noi impreuna si mai departe.

Cu GUAM problema este mult mai complicata decat cuiva ii pare. Ea e mult mai complicata decat incercati voi sa elucidati in ziare. Compartimentul economic al acestei institutii – pentru care ea a si fost formata – nu exista pentru Moldova. Domnul Kuchma, atunci cand s-a proiect constructia acestei conducte petroliere Odessa-Brody, ea trebuia sa treaca undeva 70 de km pe teritoriul Moldovei, dar el a dat cu mana si ea a trecut numai pe teritoriul Ucrainei, pe noi ne-a lasat. Alt segment si alta prioritate economica in aceasta institutie nu exista. Acum se discuta problema energetica. Parca asa se intelege ca Azerbaijanul cu petrolul si cu gazul lor traverseaza prin teritoriul Georgiei, din Georgia toata chestia aceasta sa fie imbarcata in vapoare de transport, sa aduca la aceasta conducta care sa transporte Odesa – Brody si mai departe nu stiu unde. Eu nu am declarat, asa cum ai spus mata, eu nu am declarat ca Moldova va parasi, va iesi din GUAM. Dimpotriva noi nu parasim. Nu paraseste Moldova GUAM. Noi o sa fim acolo, dar asteptam aceasta dimensiune, aceasta parte economica sa se reflecteze. S-au inceput acolo si niste chestii, care in situatia cand eu am aici problema cu Transnistria.. ei nu pot depasi aceste probleme. De exemplu, crearea fortelor pacificatorare a GUAM. Eu nu am putut sa-mi raspund la intrebare, si nimeni din consilierii mei si din toti cei cu care eu lucrez, nu au putut sa-mi raspunda la intrebarea – ce vrea sa insemene mai departe crearea fortelor de mentinere a pacii a GUAMului. Si pentru ce o sa fie ele. Ele o sa fie unde? Intre fortele pacificatoare rusesti in Abhazia si Osetia, sau o sa fie in Ucraina, intre Ucraina si Rusia sau intre Ucraina si Moldova, cum o sa fie ele amplasate si care o sa fie misiunea lor? De aceea aceste variante care apar nu stiu de unde, nu stiu de la cine, noi nu le putem sa le acceptam. Mai ales tinand cont ca noi avem aici buba aceasta a noastra nationala, drama noastra nationala care se numeste Transnistria. Eu nu pot sa merg mai departe in aceste chestii si este clar ca eu m-am oprit la aceste discutii. Ce este bine in aceasta structura regionala, este ca noi primim toate deciziile prin consens. Daca o parte nu participa, inseamna ca decizia nu se adopta.

Tribuna, Rusia. Cum ati putea caracteriza stadiul actual al relatiilor moldo-ruse? Ce relatii ati reusit sa stabiliti cu presedintele Medvedev si ce actiuni ar putea intreprinde Rusia in vederea grabirii reglementarii problemei transnistrene?

(in rusa) Am spus, cei drept in limba moldovenesca, ca apreciez astazi foarte inalt raporturile ruso-moldovenesti. Ele sunt foarte constructive. Desigur sunt anumite intrebari care apar. Evident, ca ne preocupa foarte mult preturile la gaz si cresterea acestor preturi din partea Rusiei. Nu suntem satisfacuti de scenariile propuse de marire a acestor preturi. Nu reusim dupa aceasta crestere vertiginoasa, cu atat mai mult ca in tara noastra se incheie procesul de gazificare completa si acum suntem la nivelul de 82% de gazificare a intregii tari si creste numarul consumatorilor de gaz si volumul gazului consumat. Dar in general, apreciez foarte inalt relatiile noastre atat la nivelul politic, cat si la cel economic, cat si in planul social-umanitar. Avem multe proiecte comune. Relatiile cu Presedintele Dmitri Anatolievici Medvedev se stabilesc normal. Il cunosc de mai mult timp, ne-am intalnit inca inainte de alegeri, iar acum am avut prima noastra intrevedere oficiala. Eu cred ca aceste intalniri vor capata un caracter regulat si sistemic. Si vom solutiona si toate problemele bilateterale si cele legate de conflictul transnistrean.

Desigur, noi tot am vorbit in acesti ani ca Rusia are de jucat un rol foarte important, poate chiar determinant, in solutionarea problemei transnistrene. Acest lucru poate fi observat si din dinamica evolutiei situatiei. Acest rol al Rusiei se poate observa si atunci cand relatiile merg bine, si atunci cand ele sunt conflictuale. Se vede cine pe cine il ajuta si cine pe cine sustine. Chiar daca institutiile oficiale rusesti nu vorbesc deschis despre sustinerea regimului smirnovist, aceasta sustinere totusi are loc si acest lucru nu constituie un secret pentru nimeni. Aceasta este situatia de facto. Fiindca o asemenea libertate in miscarile acestor lideri transnistreni nu ar putea sa existe fara sustinerea Rusiei, caci nimeni altul nu-i mai sustine. Nici Ucraina, nici Belarusul, nici noi, nici Georgia, nici Europa. […]

Transcriere, adaptare si traducere de APE