Valentina Ursu: Iniţiativa Poloniei şi Suediei de a constitui Parteneriatul Estic rezultă din premise interne şi externe, conjuncturale şi strategice, ce s-au accentuat în perioada recentă în cadrul UE şi la frontierele sale externe. Ce adduce nou acest Plan?
Radoslaw Sikorski: Este prima initiativa poloneza, de aceasta data in parteneriat cu Suedia, tara care a fost acceptata de UE. Suntem constienti de timpul si de eforturile care ne-au trebuit noua, polonezilor, sa atingem standardele europene. Suntem recunoscatori celor care ne-au sustinut in aspiratiile noastre. Iata de ce am dori si noi sa impartasim altor state ceea ce consideram ca ar fi un exemplu de transformare de succes. Vrem sa credem ca Polonia este acum o tara de suces. Si chiar dorim sa fim o tara europeana cu o democratie pe potriva asteptarilor multora si cu o piata libera. Avem vecini europeni apropiati si putin mai indepartati, si anume de aceea insistam ca Europa sa creeze mecanisme de care sa profite tarile doritoare sa devina membre ale UE. Este vorba de un fel de mechanism ‘a la carte’. Indiscutabil, comertul liber, facilitatile pentru obtinerea vizelor, asistenta legislativa sunt domenii, pentru care sprijinul nostrum va fi unul necesar si util. Aici putem sa acordam asistenta.
Dar prin ce se deosebeste acest plan de politica europeana de vecinatate.Si pe cat de mare sustinere are aceasta noua initiativa?
R.S. In fond, Planul European de Vecinatate este un concept general pentru toti vecinii Europei, si noi vedem Moldova nu doar ca pe un vecin al Europei ci ca pe un vecin eruopean, ceea ce este o mare diferenta. Tratatul de la Roma, dupa cum stiti spune ca orice stat European poate aplica pantru a adera la Uniunea Europeana, si noi, Polonia ca o fosta tara comunista avem o receptivitate deosebita fata de tipurile de ‘challenge’ pe care le infruntati voi si de asta credem ca va putem acorda un ajutor special.
Valentina Ursu: Se cunoaste ca Polonia sustine masiv ideea integrarii Ucrainei in UE. Ar fi interesant sa stim care este opinia D-stra referitor la pozitia Puterii de la Chisinau care declara ca tarile candidate sa fie tratate in mod individual, nu in pachet in perspectiva aderarii la UE. Ce trebuie sa faca Moldova pentru a deveni o tara eligibila pentru integrarea in UE?
R.S.: Bine, eu cred ca ceea ce trebuie sa faca tarile care aspira la integrarea europeana este sa procedeze la acele reforme si sa aplice acele standarde care o sa le faca sa devina compatibile cu cele ale UE. Nu cred ca as spune ceva care sa va surprinda daca as mentiona ca exista o anumita doza de oboseala de la extinderea UE , si dificultatile cu care ne confruntam in adoptarea Tratatului de la Lisabona nu ne ajuta nici ele. Dar nici nu e un timp potrivit pentru a face presiuni asupra acelor state care isi doresc statut de membru, ci mai degraba pentru a va incuraja sa va pregatiti , astfel incat atunci cand oboseala largirii va fi depasita in cativa ani, sa puteti profita de un nou impuls.
Valentina Ursu: Se poate oare spune ca tarile UE in mare parte dau dovada de o solidaritate in ceea ce priveste relatia cu Rusia. Oare sa vina sfarsitul divizarii Europei in doua parti. Veche si noua?
Radoslaw Sikorski: Exista cel putin cinci definitii ale noii si vechii Europe pe care le cunosc eu si nu sunt sigur pe care din ele le aveti in vedere, Dar Rusia este un vecin foarte important, este o sursa de energie pentru intreaga Europa, o tara cu o noua incredere in sine, si o tara cu care noi dorim sa avem relatii bune, Polonia are relatii comerciale cu Rusia care se cifreaza la peste 17 miliarde Euro. Am avut dificultati in trecut, avem o istorie dificila, dar noi dorim sa vedem elementele pozitive intr-o relatie.
Valentina Ursu: Daca ati fi presedintele Republicii Moldova sau cel putin ati fi avocatul acestei tari pe calea integrarii europene ce ati face in primul rand; democratie in viata politica, normalizarea relatiei PUTERE-OPOZITIE, consolidarea societatii civile, pluralism de opinii, presa libera, solutionarea conflictului transnistrean, intr-un cuvant care ar fi prioritatile?
R.S. Eu am venit in Moldova abia cu o ora in urma, sunt un oaspete aici si nu sunt persoana cea mai indicata pentru a va da povete sau a va critica, dar sfatul meu in general ar fi sa faceti lucruri pe care le puteti controla asa incat ceilalti sa vada ca voi faceti tot ce va sta in puteri ca sa indepliniti si sa respectati standardele europeene si sa ajungeti unde va doriti. Cat priveste bunele relatii intre cei de la guvernare si opozitie, sa nu va preocupati atat de mult de asta, or intr-o democratie conflictul este un lucru firesc.
Stiu ca ati fost tratat in mod diferit de oponentii politici atunci cand v-au revenit anumite functii inalte in stat. Si asta pentru ca ati avut doua cetatenii:poloneza si britanica. E un avantaj sau un dezavantaj sa fii persoana cu dubla cetatenie?
R.S. De fapt am renuntat la cetatenia britanica, anul trecut cand exercitam functia ministru al apararii, dar e adevarat ca am avut-o pentru cativa ani. Polonia ca si Moldova este o tara din care se emigreaza in ultimii 300 de ani. Toate generatiile de polonezi au dat mai multe sute de mii de oameni care au emigrat din tara si unii dintre noi au revenit. Eu am fost printre ei. Dubla cetatenie este o un bat cu doua capete – in unele situatii este mai convenabil sa ai dubla cetatenie pentru ca nu trebuie sa-ti faci griji pentru acte cand trebuie sa pleci dintr-o tara in alta. Si pe timpurile Poloniei comuniste a fost cu certitudine mai simplu sa calatoresti cu pasaportul britanic. Dar in alte situatii este un inconvenient. Spre exempul, cand am lucrat mai intai ca ministru al apararii si ulterior ca si ministru de externe … este o problema de acces la informatia secreta este de asemenea o problema de incredere a alegatorilor, deci dubla cetatenie este “cu doua taisuri” si cand eramin unctia de ministru al apararii, am simtit ca este una deosebita si la cererea presedintelui meu am renuntat la cetatenia britanica,
Domnule Sikorski ati revenit de la Washington. Negocierile dintre Polonia şi Statele Unite privind amplasarea unor elemente ale scutului antirachetă pe teritoriul polonez sunt într-un punct mort. Ce urmeaza?
R.S. Nu exista confuzii in privinta rezultatelor sau a concluziilor, negocierile continua si la Washington, am inregistrat anumite progrese recent, insa inca nu am incheiat vreun accord in aceasta privinta.
Ce sanse are RM sa i se ofere din partea B o perspectiva clara de aderare la UE?
R.S. Multe depind de voi, 10-15 ani in urma lumea zicea ce Poloniei ii vor trebui multi, foarte multi ani si iata-ne, ca la anul vom sarbatori déjà a 5-a aniversare de la integrarea in UE si un deceniu de la Integrarea in NATO. Timpul zboara repede si este important sa-l folosim cum trebuie pentru a indeplini criteriile. Moldovenii vor reusi asa cum am reusit si noi, este un proces frustrant pe alocuri, dar se merita tinand cont de rezultatul final.
