Întrebare: Dle Gentvilas, cum vi s-a părut starea de spirit a aleşilor locali din RM?

Răspuns: Oamenii sunt foarte optimişti în legătură cu o posibilă euro-integrare şi destul de pesimişti în ceea ce priveşte evoluţia politicii interne. Ne aducem aminte de vremurile când ştiam foarte puţin despre UE şi înţelegem că la acest nivel se află acum RM. Experţii noştri au prezentat o fărâmă din ceea ce s-ar putea face şi aici, în special, în Administraţia Publică Locală (APL), pentru ca RM să se integreze mai repede în Europa. Înainte pe noi ne învăţau nemţii, francezii, englezii, suedezii, acum e timpul ca şi noi să facem ceva.

Întrebare: Ce probleme şi subiecte aţi abordat la aceste seminare?

Răspuns: Diferite. Şi unele care au ca temă integrarea europeană, şi altele mai generale, cum sunt autogestiunea şi colaborarea dintre APL şi puterea centrală. O atenţie mai mare am acordat subiectului - ce poate face APL în contextul integrării europene. Unii consideră că această integrare depinde doar de puterea centrală, ceea ce nu e corect. Dacă o să staţi cu mâinile încrucişate şi o să aşteptaţi să se întâmple ceva, nu se va întâmpla nimic.

Întrebare: La modul concret, ce pot face aleşii locali pentru a ne apropia de UE?

Răspuns: Am fost primar mai mulţi ani la Klaipeda şi vorbesc în baza experienţei mele. În primul rând, trebuie să desfăşoare o activitate mai intensă cu oraşele înfrăţite. Pe vremea mea Klaipeda era înfrăţită cu trei oraşe non-UE şi cu 11 din ţările Uniunii. Anume de la ei am învăţat ce şi cum trebuie să facem. Chiar dacă înfrăţirea oraşelor, de cele mai multe ori, înseamnă vizite cu diferite colective artistice, profitaţi de ele. Noi am mers mai departe însă. Am căutat posibilităţi comune de a ajunge la fondurile europene şi am obţinut bani pentru diferite activităţi - şi pentru cultură, dar şi pentru infrastructură. Pe urmă, specialiştii noştri au început individual să pregătească aceste proiecte, să caute singuri fonduri europene. În 1998, Klaipeda primea din fondurile europene tot atâţia bani, cât primeau celelalte 59 de administraţii locale din Lituania. În final, acest lucru s-a reflectat în rezultatele referendumului de aderare la UE. Orăşenii noştri erau mai europeni decât cetăţenii altor oraşe. De asemenea, dacă veţi dezvolta relaţii cu localităţile din statele UE, când va veni vremea primirii sau neprimirii în Uniune, acestea vor face lobby pentru Moldova. Pe urmă, e mult mai eficientă promovarea UE prin intermediul primăriilor, decât prin intermediul deputaţilor şi a miniştrilor.

Întrebare: În ce relaţie se află puterea locală şi cea centrală din Lituania? La noi, după ultimele alegeri, cele două puteri au relaţii mai mult decât antagoniste.

Răspuns: Şi la noi e la fel. Puterea e destul de centralizată, deşi APL trebuie să fie autonomă. Din punct de vedere financiar, puterea centrală influenţează APL, nu aşa ca aici însă. Desigur că social-democraţii de la putere acordă o atenţie mai mare localităţilor unde primarii sunt social-democraţi, dar aceste exemple sunt foarte rare. În tot cazul, există o separare clară între cele două puteri.

Întrebare: Ce rol are colaborarea între localităţile din zona de frontieră? Aici UE a alocat bani pentru colaborarea transfrontalieră, dar aceasta se mişcă tare greu.

Răspuns: Asta e problema dvs. Banii au fost alocaţi, luaţi-i! Când am devenit primar, am trimis specialiştii tineri în Germania să înveţe cum se lucrează cu astfel de proiecte. Şi voi trebuie să pregătiţi specialişti care să poată lucra cu proiecte de acest gen. Din păcate, UE este o instituţie destul de birocratică, n-avem alte soluţii decât să învăţăm să câştigăm din aceste fonduri. Dacă nu le luaţi voi, le ia altcineva. Noi, când am înţeles asta, am devenit mai activi.

Întrebare: Ce domenii sunt predilecte pentru a câştiga finanţare europeană?

Răspuns: Am avut diferite proiecte. Unul dintre primele a fost de informare, la radio, despre UE pentru comunităţile ruse - un proiect trilateral Klaipeda, Liepae (Letonia) şi Kaliningrad. Dar am avut şi proiecte cu reţele de gaze şi şosea pentru un cartier al Klaipedei.

Întrebare: În calitate de eurodeputat, dacă Parlamentul European ar trebui să decidă vizavi de integrarea RM, dvs. cum aţi vota?

Răspuns: Astăzi aş vota „împotrivă”, pentru că există anumiţi paşi pe care trebuie să-i faceţi dacă doriţi să fiţi admişi în „clubul european”. În acest moment, RM nu doar că nu este gata, dar nici măcar nu a început să îndeplinească multe proceduri formale. Dacă s-ar pune problema începerii negocierilor de aderare, însă, sigur că aş vota “pentru”. De aceea, trebuie să începeţi cât mai repede aceste proceduri, şi asta depinde foarte mult şi de iniţiativele conducerii centrale a RM.

Întrebare: Un politician român a declarat că România a propus RM să meargă împreună în UE. Cum credeţi, ar fi fost posibil un asemenea scenariu?

Răspuns: Trebuie să le spunem oamenilor că este o iluzie. Asta nu putea să se întâmple deoarece, conform dreptului internaţional, RM este un subiect aparte. Pe urmă, RM ar fi îngreunat drumul României pe calea integrării, problemele RM - inclusiv cea a reîntregirii teritoriale - devenind problemele României. Unirea celor două ţări trebuia să se producă până la începerea negocierilor, nu după încheierea lor.

Întrebare: Ce imagine are RM în Lituania?

Răspuns: Aproape niciuna, deşi avem şi vin, şi brandy moldovenesc în magazinele noastre. Informaţii despre RM în presa lituaniană aproape că nu există. Doar acum, în contextul conflictului din Georgia, a apărut câte ceva şi despre RM şi Transnistria. Trebuie să refacem legăturile directe.

Întrebare: Ce trebuie să facă ţara noastră pentru ca, într-o bună zi, dvs. să votaţi „pentru” Moldova?

Răspuns: Înainte de toate, să demonstreze voinţă politică şi disponibilitate de eurointegrare, şi să-şi îndeplinească obligaţiunile. Atunci, sunt convins că UE vă va întinde mâna. Trebuie doar ca vecinul nostru sau viitorul membru al Uniunii Europene să fie unul cinstit. Dacă RM se va comporta altfel şi nu-şi va îndeplini obligaţiile, nu va respecta drepturile omului etc., noi nu vom dori ca ea să facă parte din familia noastră. Nu e o chestiune economică, ţine de voinţa voastră politică.