Întrebare: Dle Ambasador, cu ce sentimente serbează poporul german cea de-a 18-a aniversare a reunificării ţării?

Răspuns: Pentru noi, germanii, 3 octombrie a fost şi rămâne o zi în care ne bucurăm de reunificarea celor două Germanii. Acest sentiment de bucurie este fortificat şi de convingerea că, prin reunificarea ţării noastre, s-a reuşit unificarea Europei. Pentru mine, căderea Zidului berlinez simbolizează sfârşitul definitiv al divizării Europei. Tocmai de aceea, este o onoare să pot sărbători Ziua Unităţii Germane de cealaltă parte a fostei Cortine de Fier - nu şi de cealaltă parte a Europei însă, căci sunt convins că aici, în R. Moldova, suntem în Europa.

Întrebare: În anii care au trecut de la căderea Zidului berlinez, Germania unită a cunoscut vremuri mai bune şi mai puţin bune. Germanii din Est, bunăoară, au trăit nostalgia pentru viaţa de până la 90 - ci, dar şi frustrarea că nu se pot adapta la noile realităţi. Astăzi, mai pune cineva la îndoială necesitatea reunificării?

Răspuns: Nu cred că este vreun om serios în Germania, care să spună că reunificarea a fost o greşeală. Bineînţeles că au existat anumite decepţii şi, poate, nişte “perdanţi individuali” ai reunificării, pentru mulţi dintre germanii din Est fiind dificil să se obişnuiască cu realităţile din Vest, în special, din punct de vedere economic. Dar, în Germania reunificată funcţionează un sistem social foarte generos, graţie căruia au fost depăşite problemele de adaptare. Faptul că am realizat reunificarea pe cale democratică este şi un merit al germanilor din Est, căci nu întotdeauna schimbarea totală a unui sistem se face în mod paşnic.

Întrebare: Germania este unul dintre cei mai importanţi actori ai Europei unite. În 2007, deţinând preşedinţia UE, cancelarul Angela Merkel a reuşit să deblocheze criza constituţională a UE, prin adoptarea Tratatului de la Lisabona. Iată însă că astăzi acest Tratat este blocat de referendumul irlandez. Vedeţi vreo soluţie?

Răspuns: UE a fost creată ca un învăţământ care să vină de pe urma celui de-al Doilea Război Mondial - nu trebuia să mai existe niciodată un război între Franţa şi Germania. De aceea, pentru noi, UE este cel mai mare şi mai de succes proiect european care a existat vreodată. Dovadă e şi faptul că multe state care au aparţinut blocului de Est sunt, astăzi, membre ale UE. Votul irlandez nu trebuie privit ca o prăbuşire a UE - ea continuă să existe şi să funcţioneze. Acest lucru nu a schimbat nimic nici în ceea ce priveşte atractivitatea Uniunii, iar noi suntem decişi să ducem la bun sfârşit reformarea instituţiilor europene.

Întrebare:Totuşi, atunci când ţări ca RM abordează subiectul aderării la UE, ni se spune că nu putem vorbi de extindere atâta timp cât nu a fost ratificat acest Tratat. Şi aici, vine întrebarea-obsesie a moldovenilor: ce perspective de integrare avem?

Răspuns: Cred că ambele lucruri nu sunt nici corecte şi nici foarte actuale. Atunci când va veni ziua aderării RM la UE, Uniunea va arăta altfel. Şi, bineînţeles, şi RM va arăta altfel. Este adevărat că noi, europenii, ne facem griji privind capacitatea UE, în forma ei actuală, de a asimila noi membri. Dar aceste discuţii există de aproape 20 de ani, perioadă în care UE s-a schimbat şi se va mai schimba încă. Eu, în locul Moldovei, nu mi-aş face mari griji în această privinţă, ci m-aş strădui să devin atât de atractivă, încât UE însăşi să-mi propună să devin membră a Uniunii.

Întrebare: Cum este văzută Moldova în ţara dvs.? Atât la nivel politic, cât şi la nivel socio-economic? Care sunt relaţiile moldo-germane?

Răspuns:  Acum câteva luni Bundestagul german a prezentat o nouă moţiune asupra RM şi asta vorbeşte despre faptul că Moldova există în vizorul politicienilor de la Berlin. Acest lucru se datorează, în mare parte, şi faptului că mai mulţi deputaţi germani sunt preocupaţi de RM. Printre ei se numără, înainte de toate, deputatul Manfred Grund, care se află în această săptămână la Chişinău. Germania îşi doreşte să aibă grijă de vecinii săi din Europa de Est. Este în interesul nostru ca RM să se dezvolte şi să facă progrese în drumul ei spre Bruxelles. În ceea ce priveşte relaţiile noastre bilaterale moldo-germane, acestea sunt bune. Dacă şi există vreo problemă, ea ţine de necunoaşterea RM în Germania. Chişinăul are un ambasador extraordinar la Berlin, dar ştiu din propria experienţă că doar eforturile unui ambasador nu sunt suficiente. Totuşi, lucrurile se îmbunătăţesc. Avem mai multe vizite din Germania la Chişinău şi este important să vezi pe viu ceea despre ce vorbeşti.

Întrebare: Putem vorbi de o îmbunătăţire a sectorului investiţional?

Răspuns: Aici lucrurile sunt mult mai interdependente - investeşti mai puţin într-o ţară pe care o cunoşti mai puţin. Şi pentru că un potenţial investitor se informează despre o ţară de la un investitor “mai vechi”, este important ca investitorii care există deja să fie trataţi corect în RM. Sunt tot mai mulţi oameni de afaceri germani care vin să se intereseze despre starea lucrurilor de aici. Unii doresc să investească direct, alţii - să-şi extindă investiţiile din România, aici forţa de muncă fiind ceva mai ieftină.

Întrebare: Cum funcţionează, în cadrul Ambasadei Germane, Acordul privind facilitarea regimului de vize pentru moldoveni?

Răspuns: Este o întrebare ce mi se pune foarte des. Noi nu putem anula în totalitate regimul de vize, dar putem simplifica şi îmbunătăţi procedura de acordare a vizei. Astfel, în prezent nu mai e necesar să aştepţi ore în şir în faţa consulatului - depunerea dosarului se face prin programare la telefon. Încercăm să oferim cât de bine putem consultaţii solicitanţilor de viză, ca să evităm cazurile de refuz. În principiu, ne confruntăm cu două probleme: 1 - solicitările, de regulă, se depun prea târziu şi 2 - trebuie să fim în permanenţă atenţi, ca să nu ni se prezinte documente falsificate, ceea ce de asemenea se întâmplă. Dar, Acordul funcţionează, am început să acordăm şi vize pe un termen mai îndelungat anumitor categorii de persoane.

Întrebare: Cum aţi caracteriza starea actuală de lucruri din RM? Ce ne împiedică să avansăm - criza transnistreană, guvernarea comunistă, mentalitatea sovietică?..

Răspuns: Bineînţeles că există câteva piedici evidente şi obiective în acest sens, între care divizarea ţării. Sunt convins că problema transnistreană este o piedică şi în calea investiţiilor. De asemenea, e păcat că foarte mulţi tineri, energici şi dinamici, părăsesc ţara, căci tocmai dinamismul şi energia îi lipsesc RM. Sunt ferm convins, însă, că RM are cu mult mai multe de oferit decât se cunoaşte despre ea în străinătate şi asta o va ajuta pe drumul ei spre UE.

Întrebare: Cum vedeţi soluţionarea crizei transnistrene după evenimentele din Georgia, când tot mai mulţi analişti susţin că vom asista la o nouă “mpărţire a lumii”?┘

Răspuns: Vreau să vă spun că şi eu am trăit într-o lume divizată şi am avut nevoie de ceva timp ca să învăţ că această divizare a trecut. Noi nu ne dorim o divizare a lumii şi o divizare a Europei. Tocmai de aceea, reacţia autorităţilor moldoveneşti vizavi de criza din Georgia o consider exemplară şi, cu siguranţă, pretinsa soluţionare a acestei crize, prin recunoaşterea celor două republici separatiste caucaziene, nu este un exemplu de urmat pentru conflictul transnistrean. Pentru acesta, cred, va trebui găsită o soluţie proprie, inclusiv cu ajutorul Rusiei. Şi mai cred că nimeni nu poate spune din timp când se va întâmpla acest lucru. De aceea, un sfat bun pentru RM e să întreprindă eforturi de reformare, să-şi continue drumul spre Bruxelles şi să devină cât mai atractivă atât pentru Europa, cât şi pentru Transnistria. Atunci, poate, vom putea face şi o paralelă dintre reunificarea celor două Germanii.

Întrebare: Ce sfaturi le-aţi da politicienilor, dar şi electorilor din RM, în situaţia în care am intrat deja, fie şi neoficial, în campania pentru parlamentarele din 2009?

Răspuns: Aceste alegeri sunt foarte importante pentru cetăţenii RM şi UE a vorbit nu o dată despre asta. Şi este important nu doar rezultatul şi urmările acestui rezultat, ci şi modul în care se va desfăşura scrutinul. Noi suntem interesaţi în organizarea unor alegeri corecte şi libere. Deci, singurul sfat e ca scrutinul să se desfăşoare liber şi corect. Asta va fi în beneficiul şi al politicienilor, şi al oamenilor, şi al ţării dvs.