Integrarea Europeană
Bineînţeles, printre obiectivele prioritare ale politicii externe moldoveneşti pe parcursul anului 2008, promovarea integrării europene a Republicii Moldova a avut un rol deosebit. Aş afirma, prin extindere, că integrarea a constituit şi obiectivul întregii noastre societăţi. Spre regret, spaţiul redus mă obligă să recurg preponderent la un stil telegrafic în relatarea despre cele înfăptuite, dar fiece acţiune întreprinsă ascunde în spatele său eforturi substanţiale, în care a fost utilizat potenţialul tuturor instituţiilor implicate în acest proces.
La o analiză de ansamblu, se poate constata că relaţiile noastre cu Uniunea Europeană înregistrează progrese constante, iar agenda dialogului politic RM-UE este tot mai extinsă şi mai ambiţioasă. În acest sens, pot fi menţionate mai multe evoluţii de ordin politic, dar şi pragmatic, inclusiv facilitarea regimului de vize şi consolidarea relaţiilor comerciale cu Uniunea Europeană, stabilirea unei cooperări durabile în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, susţinerea pentru implementarea reformelor interne în Republica Moldova.
De asemenea, este necesară menţionarea suportului tot mai consistent al Uniunii Europene în procesul de soluţionare a problemei transnistrene. În acest context, pe lângă sprijinul politic pentru reluarea negocierilor în formatul „5+2”, UE s-a angajat să acorde asistenţa financiară şi expertiza necesară în vederea implementării Măsurilor de consolidare a încrederii între cele două maluri ale Nistrului, lansate de către şeful statului în anul 2007.
Sumar, cooperarea RM cu UE s-a materializat prin următoarele realizări concrete: adoptarea de către UE a deciziei politice referitor la negocierea cu Republica Moldova a unui nou Acord mai ambiţios, ceea ce marchează un moment important al procesului de integrare europeană a Republicii Moldova şi deschide o nouă etapă pentru cooperarea noastră cu UE; prezenţa tot mai activă a Republicii Moldova pe agenda politică a Uniunii Europene; cele 5 Preşedinţii regionale în Europa de Sud-Est nu doar au scos RM în prim-planul cooperării regionale, dar şi ne-au ajutat la o înţelegere mai bună a proceselor legate de integrarea europeană; deschiderea graduală a pieţei Uniunii Europene iniţial prin intermediul Preferinţelor Comerciale Asimetrice; beneficierea de noi mecanisme de finanţare şi asistenţă tehnică ale Comisiei Europene, în particular „Suport pentru buna Guvernare”, „Fondul pentru Facilitarea Investiţiilor în Vecinătatea UE” (volumul de asistenţă UE până în anul 2013 va fi de 209 milioane de euro); semnarea Acordului de cooperare cu Banca Europeană de Investiţii; instituţionalizarea cooperării Republicii Moldova cu Agenţiile UE, în special EUROPOL şi FRONTEX, întreprinderea acţiunilor pentru stabilirea cooperării cu agenţiile EUROJUST, ANTIDROG şi CEPOL; intrarea în vigoare a Acordului privind facilitarea regimului de vize cu UE; lansarea Strategiei de Informare şi Comunicare pentru Integrare Europeană.
Deşi, pe parcursul anului 2008, au fost realizate multe activităţi privind cooperarea cu UE, mă voi opri puţin mai detaliat doar la câteva aspecte, cele mai semnificative.
Noul Acord cu Uniunea Europeană. În luna iunie 2008, Comisia Europeană a iniţiat procesul de pregătire a proiectului mandatului de negociere asupra viitorul acord cu Republica Moldova. În lunile iulie şi octombrie, au avut loc două runde de consultări moldo-comunitare, în cadrul cărora, părţile au realizat un schimb informal de viziuni asupra elementelor principale care vor fi incluse în noul Acord RM-UE.
La 13 octombrie 2008, Consiliul UE a adoptat Concluziile privind Republica Moldova, care au confirmat decizia politică a UE de a iniţia, în viitorul apropiat, negocierile asupra unui Acord ambiţios cu Republica Moldova. În viziunea noastră, noul document trebuie să fie un Acord de Asociere care să prevadă: calea clar definită pentru integrarea graduală a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, stabilirea graduală a unui regim de comerţ liber cu Uniunea Europeană, prin negocierea unui Acord privind comerţul de schimb liber aprofundat şi comprehensiv, care să ofere perspectiva accesului la libertăţile Uniunii Europene; integrarea sectorială în domeniile cheie ale Uniunii Europene, în special, transport, energie, agricultură; recunoaşterea necesităţii introducerii unui regim fără vize pentru cetăţenii moldoveni într-o perspectivă redusă de timp.
Comisia Europeană a aprobat, recent, proiectul mandatului de negocieri pentru noul Acord RM-UE şi l-a prezentat statelor membre ale UE pentru examinare. Adoptarea mandatului de negocieri este preconizată, eventual, pentru luna februarie 2009, negocierile propriu-zise urmând să înceapă, conform estimărilor, până la sfârşitul Preşedinţiei cehe a UE (iunie 2009).
În vederea pregătirilor pentru negocierea noului Acord cu Uniunea Europeană, definitivăm o schemă iniţială a delegaţiei de negociatori. De asemenea, am iniţiat discuţii cu partenerii europeni pentru obţinerea sprijinului necesar pentru instruirea experţilor noştri. În prezent, există premize reale pentru negocierea, începând cu vara anului 2009, a unui Acord de Asociere cu Uniunea Europeană. Sigur că vom încerca obţinerea unei perspective clare europene pentru ţara noastră.
Suntem perfect conştienţi de faptul că, pentru integrarea europeană, implementarea reformelor interne în domeniul consolidării democraţiei şi statului de drept, în conformitate cu standardele europene, reprezintă o condiţie de maximă importanţă. Din această perspectivă, după prezentarea Raportului de Progres al Comisiei Europene, în primăvara anului 2009, în paralel cu procesul de negociere al Noului Acord cu UE, vom discuta cu Comisia Europeană şi un nou instrument de implementare a angajamentelor Republicii Moldova, care va înlocui Planul de Acţiuni RM-UE şi care va corespunde cu noile obiective, mai avansate şi mai ambiţioase.
Politica de vize. Problema liberalizării regimului de vize constituie una din priorităţile agendei dialogului nostru cu Uniunea Europeană. Începând cu 1 ianuarie 2008, a intrat în vigoare Acordul privind facilitarea eliberării vizelor, iar Centrul Comun de Vize, deschis la Chişinău anul trecut, a devenit un proiect de succes al Uniunii Europene, care ulterior a fost preluat şi implementat în Balcanii Occidentali. În acelaşi context, am lansat în luna iunie Parteneriatul de Mobilitate cu Uniunea Europeană. Această nouă formă de cooperare cu UE ne permite inclusiv să beneficiem de asistenţă în domeniile importante precum ar fi consolidarea relaţiilor cu diaspora, a sistemului naţional de gestionare a migraţiei, a managementului frontierei, lupta contra migraţiei ilegale.
Totodată, suntem conştienţi de faptul că cetăţenii moldoveni continuă să se confrunte cu multe probleme în procesul de obţinere a vizelor pentru statele membre ale UE. Mă refer, în primul rând, la procedurile exagerat de birocratizate şi la faptul că mai multe state membre ale UE nu au reşedinţa în Chişinău, ceea ce complică şi mai mult procedura de obţinere a vizelor. Am sensibilizat statele membre ale UE şi Comisia Europeană asupra acestor, precum şi a altor probleme reale care necesită o soluţionare cât mai grabnică. Astfel, recent la Bruxelles, am convenit cu partenerii europeni să organizăm, la începutul anului viitor, o reuniune specială a Consulilor UE, pentru a identifica soluţii imediate şi, respectiv, pentru a simplifica gradual procedurile de obţinere a vizelor pentru cetăţenii moldoveni. De asemenea, vom organiza o reuniune extraordinară împreună cu Comisia Europeană pentru a revizui prevederile Acordului de facilitare a regimului, în perspectiva introducerii simplificărilor adiţionale.
Totodată, în paralel MAEIE depune eforturi pentru lansarea pe parcursul anului 2009 a discuţiilor cu partenerii europeni, referitor la dialogul asupra liberalizării regimului de vize. Un rol aparte în vederea realizării acestui obiectiv îi va reveni cooperării noastre cu viitoarea Preşedinţie cehă a UE.
Parteneriatul Estic. RM a avut consultări intense cu statele membre ale UE şi Comisia Europeană referitor la elementele iniţiale incluse în proiectul Parteneriatului Estic lansat în baza propunerii polono-suedeze. La 3 decembrie, Comisia Europeană a prezentat statelor membre ale UE Comunicarea privind Parteneriatul Estic. Pe parcursul următoarelor luni statele membre ale UE vor examina propunerile Comisiei Europene privind noua politică consolidată a UE faţă de ţările din Est. Astfel, vom urmări evoluţiile procesului de examinare a propunerii Comisiei Europene şi vom discuta modalitatea de valorificare a obiectivelor Parteneriatului Estic cu statele membre ale UE, reieşind din obiectivele strategice ale Republicii Moldova. La această etapă, putem doar să salutăm atenţia pe care o acordă partenerii europeni consolidării relaţiilor UE cu ţările din Europa de Est şi Caucazul de Sud, dar considerăm că cele mai multe beneficii Moldova le va obţine dezvoltând relaţiile bilaterale cu UE. Este evident că Republica Moldova îşi doreşte un spectru cât mai concret de cooperare cu UE în toate domeniile şi, din aceste considerente, cadrul respectiv de cooperare este analizat cu mare atenţie de noi prin prisma posibilităţilor reale de avansare politică în relaţiile cu UE. Anume aceşti factori au determinat atitudinea noastră vizavi de această iniţiativă.
Un test trecut cu succes: Preşedinţiile regionale. Anul 2008 a fost marcat de o implicare deosebit de activă a Republicii Moldova pe filiera cooperării regionale, care constituie o prioritate a politicii externe a ţării noastre. Astfel, pe parcursul anului, Republica Moldova a exercitat cinci Preşedinţii regionale la următoarele aranjamente: Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (2008-2009), Iniţiativa Central-Europeană, CEFTA, Centrul de Cooperare în domeniul Securităţii – RACVIAC şi Reţeaua de Sănătate în Europa de Sud-Est. Acest mandat a constituit un exerciţiu diplomatic important pentru ţara noastră şi s-a înscris în eforturile generale depuse de Republica Moldova în procesul integrării europene. Prin Preşedinţiile exercitate cu profesionalism, ţara noastră şi-a consolidat imaginea de partener regional competitiv şi de încredere.
În contextul Preşedinţiei la ICE, Republica Moldova a realizat toate obiectivele propuse prin implementarea cu succes a repoziţionării (reorganizării) ICE, contribuirea activă la dezvoltarea cooperării ICE cu UE (consultări trilaterale RM-ICE-UE), consolidarea relaţiilor de bună colaborare între statele membre ICE prin proiectele comune realizate, precum şi dezvoltarea sectorială prin organizarea multiplelor reuniuni ale miniştrilor transportului, turismului, economiei, agriculturii, plus organizarea Summit-ului Forului Economic ICE, Forului Tineretului ICE şi a două conferinţe ştiinţifice. Pe parcursul Preşedinţiei, Comitetul Coordonatorilor Naţionali ICE a aprobat spre finanţare aproximativ 150 de proiecte ale statelor membre, dintre care aproximativ 30 au fost destinate ţării noastre.
Preşedinţia Republicii Moldova la Centrul pentru Cooperare în domeniul Securităţii – RACVIAC este marcată de procesul de instituţionalizare a acestui aranjament regional. Ţara noastră a avut un rol important în definitivarea structurii noi, a priorităţilor, competenţelor şi viitorului cadru de cooperare în această iniţiativă regională. Totodată, RM depune eforturi în vederea finalizării negocierilor asupra noului Memorandum de instituţionalizare a RACVIAC, care urmează a fi semnat la Chişinău, în cadrul unei Reuniuni ai Miniştrilor Afacerilor Externe SEECP.
Începând cu 1 ianuarie 2008, RM a preluat Preşedinţia Acordului de Liber Schimb în Europa Centrală (CEFTA). În cadrul Preşedinţiei moldoveneşti, o atenţie deosebită a fost acordată instituirii Secretariatului CEFTA, obiectiv realizat cu succes. De asemenea, pe parcursul Preşedinţiei la CEFTA, RM a organizat o şedinţă ordinară a Comitetului Mixt CEFTA şi reuniunile a 3 subcomitete.
Preşedinţia RM la Reţeaua de Sănătate în Europa de Sud-Est a fost marcată de semnarea Memorandumului privind viitorul Reţelei de Sănătate în Europa de Sud-Est, în cadrul Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est, precum şi a Declaraţiilor Ministeriale privind (1) Sănătatea Mintală şi (2) Implementarea Regulilor Sanitare Internaţionale. De asemenea, la Chişinău, a fost organizată Reuniunea a 18-a Reţelei de Sănătate, precedată de Reuniunea Comitetului Executiv al Reţelei. Totodată, Preşedinţia Republicii Moldova a reprezentat Reţeaua de Sănătate la Conferinţa Ministerială a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (Tallinn, 25-27 iunie 2008).
SEECP este un For politic important în Europa de Sud-Est şi Preşedinţia Republicii Moldova (mai 2008 – iunie 2009) al acestui aranjament are drept obiectiv de bază avansarea statelor participante în procesul de aderare la UE. Pe parcursul anului 2008, au fost organizate un şir de reuniuni, care au finalizat cu rezultate importante pentru întreaga regiune: a fost adoptată Declaraţia Miniştrilor Afacerilor Interne în domeniul colaborării în combaterea criminalităţii cibernetice, semnarea de către Miniştrii Justiţiei SEECP a Memorandumului în domeniul garanţiilor juridice şi judiciare contra procesării ilegale a datelor cu caracter personal, adoptarea Declaraţiei Miniştrilor Sănătăţii şi a Declaraţiei Comune a Preşedinţilor Curţilor de Conturi SEECP. Totodată, în contextul Preşedinţiei Republicii Moldova la SEECP, pentru anul 2009 au fost stabilite o serie de reuniuni politice şi sectoriale, menite să contribuie la avansarea statelor participante în procesul integrării europene prin implementarea standardelor şi principiilor europene, facilitarea circulaţiei cetăţenilor în spaţiul SEECP, dezvoltarea legăturilor aeriene între statele SEECP, consolidarea capitalului uman, implementarea celor mai bune practici pe dimensiunea Europa de Sud-Est electronică, precum şi reuniunea Miniştrilor Afacerilor Externe SEECP şi Summit-ul Şefilor de Stat şi de Guvern SEECP. Priorităţile Preşedinţiei Republicii Moldova la SEECP sunt: Dezvoltarea dialogului SEECP-UE şi consolidarea perspectivei Europene a statelor Sud-Est Europene; promovarea valorilor democratice şi standardelor Europene ca un mecanism ferm de dezvoltare a întregii regiuni; consolidarea şi promovarea SEECP pe arena internaţională, în calitate de „voce unită” a regiunii şi partener viabil cu scopul de a îndeplini obiectivele globale ale comunităţii internaţionale; consolidarea eficienţei proceselor regionale şi a iniţiativelor în cooperare cu statele participante SEECP, UE, precum şi cu statele donatoare şi organizaţiile internaţionale relevante; cooperarea cu Consiliul Regional de Cooperare şi procesele, iniţiativele şi organizaţiile regionale cu scopul de a fortifica cooperarea, stabilitatea şi dezvoltarea în Europa de Sud-Est.
Rezumând activităţile de perspectivă preconizate a fi realizate în plan regional, se poate afirma că, pe parcursul anului 2009, MAEIE va continua să se implice activ şi să promoveze interesele naţionale în cadrul iniţiativelor, proceselor şi organizaţiilor regionale, prin atragerea beneficiilor pentru Republica Moldova prin proiectele, programele şi politicile regionale pe dimensiunea Europei Centrale şi de Sud-Est, precum şi regiunii extinse a Mării Negre.
Dimensiunea Multilaterală
ONU şi Agenţiile sale specializate. Cooperarea noastră în cadrul ONU şi instituţiilor sale specializate a fost desfăşurată în concordanţă cu Planul de Acţiuni privind realizarea mandatului Republicii Moldova de membru al ECOSOC şi comisiilor sale subsidiare la care statul este parte, pentru perioada 2008-2011, şi cu Planul-cadru de organizare a acţiunilor de cooperare pe linia ONU şi a instituţiilor specializate din sistemul organizaţiei, care au servit ca instrument de planificare, monitorizare, informare şi raportare în dezvoltarea relaţiilor cu organismele ONU.
În contextul acestor sarcini, de la începutul anului a fost asigurată participarea delegaţiilor de diferit nivel la peste 50 de foruri internaţionale, în principal la structurile în care statul deţine calitatea de membru cu drepturi depline, în cadrul cărora, delegaţiile noastre au expus poziţiile statului pe diferite subiecte de interes major, au contribuit la adoptarea deciziilor pe marginea acestora, iar în unele organisme au ghidat activitatea şi procesul decizional, exercitând funcţiile de Preşedinte, în cazul Comisiei ONU pentru Dezvoltarea Socială, sau de Vicepreşedinte al Comisiei pentru Prevenirea Crimei şi Justiţia Penală şi al Comisiei asupra Substanţelor Narcotice.
Contribuţii însemnate au fost aduse la desfăşurarea sesiunii Adunării Generale a ONU, a reuniunilor anuale ale ECOSOC, a Consiliului Executiv al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), a Consiliului Executiv al Organizaţiei pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO) şi la Summit-ul „Securitatea Alimentară Mondială: provocări cauzate de schimbările climaterice şi bioenergie”.
O importanţă deosebită a fost acordată şi dezvoltării cooperării cu alte structuri subsidiare ale ECOSOC care prezintă un interes major pentru ţară, cum sunt Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie (UNFPA).
În perioada de referinţă, cu suportul PNUD, UNFPA şi UNICEF a continuat implementarea proiectului acordarea asistenţei de urgenţă şi tehnice pentru depăşirea consecinţelor secetei din Moldova, în valoare de peste 10 milioane dolari SUA, iar după inundaţiile din iulie-august curent mai multe agenţii ONU reprezentate în ţară au iniţiat colectarea a circa 2 milioane de dolari pentru lichidarea urmărilor acestora. Cu concursul PNUD şi altor agenţii ONU se realizează cu succes şi alte proiecte comune, precum cel de asistenţă la frontieră (EUBAM - 20 mln de dolari SUA) şi cele privind securitatea umană (peste 3 mln de dolari SUA) şi dezvoltarea locală integrată (circa 13 mln de dolari SUA).
Recent, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (ONUDI) a aprobat pentru implementare proiectul privind crearea Centrului de Control al Producţiei Ecologic Pure, iar urmare negocierilor din ultimele luni cu Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD), la 29 octombrie 2008, a fost semnat Acordul de Finanţare între Republica Moldova şi IFAD în valoare de 18, 950 mln de dolari SUA în scopul implementării Programului de Servicii Financiare Rurale şi Marketing.
Au continuat şi activităţile de promovare a candidaturii ţării pentru obţinerea calităţii de membru al Consiliului pentru Drepturile Omului (CDO, pentru perioada 2010-2013) şi al Comitetului Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial (2010-2014), concomitent candidatura ţării fiind înaintată şi pentru alegerile în Consiliul Executiv al Programului Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (din 2010 pe termen nelimitat) şi Comitetul ONU pentru Programe şi Coordonare (2010-2014).
Este de remarcat că, urmare activităţilor susţinute în acest sens, pentru sesiunea actuală (a 63-a) a Adunării Generale ONU, Republica Moldova a fost aleasă şi exercită funcţiile de Vicepreşedinte al Adunării Generale şi Vicepreşedinte al Comisiei a IV-a (probleme politice speciale).
Consiliul Europei. Anul 2008 poate fi considerat un an important şi în cooperarea noastră cu Consiliul Europei, căreia RM îi acordă o atenţie constantă. Astfel, au fost întreprinse o serie de acţiuni coordonate în vederea onorării angajamentelor şi obligaţiunilor RM faţă de CoE. Progresele înregistrate de RM la acest capitol, au fost menţionate în ultima Rezoluţie a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei 1619 (2008) privind funcţionarea instituţiilor democratice în Europa şi progresul în procedura de monitorizare, adoptată în iunie curent, precum şi în Raportul privind respectarea angajamentelor şi obligaţiunilor ţării noastre faţă de CoE, ca urmare a vizitei de documentare în RM, în luna septembrie, a coraportorilor ai Comisiei de Monitorizare a AP a CoE.
În perioada de referinţă, un accent deosebit a fost pus pe realizarea în continuare a celor două programe comune ale CoE şi Comisiei Europene, privind asigurarea independenţei şi transparenţei sistemului judiciar şi combaterea corupţiei în valoare totală de 6,8 milioane euro De menţionat şi demararea celor 5 programe comune noi ale CoE şi Comisiei Europene pentru perioada 2008-2009, orientate spre susţinerea alegerilor libere şi echitabile, libertatea expresiei şi mass-mediei, sprijinirea societăţii civile, înfiinţarea structurilor independente active şi non-judiciare în domeniul drepturilor omului, promovarea drepturilor minorităţii romilor. De asemenea, în luna iunie curent Comitetul de Miniştri al CoE a aprobat Planul de Acţiuni al Consiliului Europei pentru sprijinul alegerilor parlamentare în RM din anul 2009, care include un program amplu de activităţi. La fel, Consiliul Europei a aprobat Programul de Acţiuni vizând Republica Moldova referitor la posibila contribuţie a CoE la implementarea măsurilor de consolidare a încrederii în contextul procesului de reglementare a conflictului transnistrean. La capitolul combaterii traficului de fiinţe umane, aş dori să precizez că în luna decembrie a avut loc constituirea Grupului de experţi pentru lupta contra traficului de fiinţe uman (GRETA), unde a fost ales şi un reprezentant din partea RM.
Organizaţia Internaţională a Francofoniei. În contextul cooperării cu OIF, Republica Moldova a aderat cu titlu de excepţie la Proiectul „Limba franceză în UE”. La 13 octombrie, la Chişinău a fost semnat Memorandumul cu privire la punerea în aplicare a programului multianual de instruire în limba franceză a funcţionarilor publici din Republica Moldova, care va fi pus în aplicare de la începutul anului 2009. În perioada 15-19 octombrie, la Quebec, Canada, s-a desfăşurat Conferinţa Miniştrilor Afacerilor Externe şi cel de-al XII-lea Summit al Francofoniei, în cadrul cărora delegaţia moldovenească a promovat candidatura ţării noastre în calitate de ţară gazdă a celui de-al XIV-lea Summit al Francofoniei, în 2012 şi a obţinut includerea în Declaraţia politică finală a unui paragraf separat cu privire la conflictul transnistrean, în care şefii de state şi de guverne membre ale OIF şi-au exprimat susţinerea pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova şi soluţionarea paşnică a conflictului transnistrean.
CSI. Republica Moldova conlucrează dinamic în cadrul Comunităţii Statelor Independente, folosind în mod eficient acest mecanism de cooperare multilaterală. Prioritatea colaborării cu statele–membre ale CSI o constituie domeniul economic. Ţara noastră a participat în mod activ la elaborarea Strategiei dezvoltării economice a statelor CSI până în anul 2020, adoptată la reuniunea Consiliului Şefilor de Guverne, care a avut loc recent la Chişinău.
Astfel, pe parcursul anului 2008, atenţia principală a fost concentrată, în special, asupra constituirii unei Zone viabile de comerţ liber, în corespundere cu rigorile OMC, şi asupra majorării exporturilor mărfurilor autohtone pe piaţa de desfacere a statelor-membre ale CSI, precum şi asupra lichidării barierelor de ordin fiscal şi vamal în calea comerţului cu statele din această zonă.
Alte domenii importante de colaborare au ţinut de: consolidarea securităţii energetice ale ţărilor–membre, prin declararea anului 2009 An al energeticii în cadrul CSI; sporirea interacţiunii în domeniul transporturilor–prin formarea unei reţele de coridoare de transport, ridicarea eficienţei politicii tarifare şi evitarea barierelor fiscal-administrative în realizarea transportului interstatal; dezvoltarea colaborării în vederea asigurării securităţii alimentare prin elaborarea unei Concepţii corespunzătoare pe termen lung şi pregătirea către Forul agrar CSI, care va avea loc în anul 2009 în Turkmenistan; crearea unui climat investiţional atractiv şi a condiţiilor normale de circulaţie liberă a capitalului.
Deosebit de importantă este colaborarea în domeniul ştiinţei şi inovaţiilor, statele CSI propunându-şi să elaboreze un Program de colaborare în acest domeniu până în anul 2020. Trebuie menţionat şi faptul că între statele CSI au loc consultări privind posibilităţile şi căile de depăşire a urmărilor crizei economice şi financiar–bancare actuale.
Cât priveşte colaborarea în domeniul umanitar, se cere a fi remarcat, de exemplu, faptul că pe baza experienţei acumulate de către ţara noastră în anul curent, anul 2009 a fost declarat An al Tineretului deja în întreg spaţiul CSI, Moldova iniţiind elaborarea Strategiei de dezvoltare a colaborării tinerilor a statelor Comunităţii. Ţara noastră va fi în anul 2009 gazda celui de-al IV For al intelectualităţii de creaţie din CSI, vor continua acţiunile de comemorare a aniversării a 65 a Victoriei asupra fascismului.
Cu titlu separat, trebuie să spunem că pe durata anului 2009 ţara noastră va deţine preşedinţia tuturor organelor statutare ale CSI: Consiliile Şefilor de State şi Guverne, Miniştrilor Afacerilor Externe şi Consiliului Economic CSI, precum şi a organelor lor de lucru, la Chişinău urmând să se desfăşoare reuniunile ordinare ale Preşedinţilor şi miniştrilor de externe ai statelor–membre.
Cooperarea Bilaterală
Pe plan bilateral, în anul 2008 Moldova a fost foarte dinamică cu statele-membre ale UE, expresie a acestor relaţii fiind o serie de vizite importante la diferite niveluri, întrevederi în cadrul unor foruri internaţionale sau consultări interministeriale. Acelaşi lucru este valabil şi pentru statele din Europa de Sud-Est. Şi nu va fi o greşeală, dacă voi afirma că rezultatele, pe care le avem pe dimensiunea integrare europeană şi cooperare regională, sunt şi o urmare a contactelor foarte intense pe linie bilaterală cu statele europene.
SUA. Republica Moldova acordă o importanţă sporită relaţiilor cu Statele Unite ale Americii. SUA este un partener de încredere al Republicii Moldova, care promovează fără rezerve integritatea teritorială şi suveranitatea a RM, sprijinind poziţia ţării noastre pe plan mondial. SUA susţine afirmarea vocaţiei europene a Moldovei în dialog cu partenerii europeni. Pe parcursul anului 2008, dialogul moldo-american a avut în continuare un caracter constant, deschis şi constructiv. Cooperarea cu autorităţile americane a fost axată inclusiv pe problema soluţionării conflictului transnistrean şi retragerii forţelor armate străine de pe teritoriul ţării noastre, participarea RM în cadrul Programului SUA „Provocările Mileniului”, cooperarea în cadrul diverselor iniţiative regionale, combaterea traficului de fiinţe umane, a corupţiei, precum şi reformarea sectorului de securitate şi apărare a ţării.
Referindu-ne la participarea RM în cadrul Programului SUA „Provocările Mileniului”, merită a fi accentuat performanţele Guvernului în implementarea Planului Preliminar destinat luptei cu corupţia, precum şi eforturile susţinute care au fost depuse pentru elaborarea şi prezentarea la începutul anului curent a propunerii de ţară pentru finanţare deplină din fondurile Corporaţiei. Datorită faptului că autorităţile americane au apreciat pozitiv politicile guvernării de promovare a reformelor democratice, economice şi sociale în ţara noastră a fost posibilă includerea ţării noastre în programul pentru asistenţă deplină al Corporaţiei.
Federaţia Rusă. Aş dori să subliniez caracterul ascendent al relaţiilor RM cu Federaţia Rusă, cu care avem un parteneriat strategic. Rusia este unul dintre principalii noştri parteneri comercial-economici, având şi un rol-cheie în procesul de negocieri privind soluţionarea conflictului transnistrean. Pe parcursul anului, a fost dezvoltat un dialog politic intens al conducerii de vârf. Au avut loc mai multe întrevederi ale Preşedinţilor RM şi FR, în cadrul cărora a fost examinat, practic, întreg spectrul de probleme ce ţin de relaţiile dintre ţările noastre, au fost organizate vizitele la Chişinău ale Preşedinţilor ambelor camere ale Legislativului rus, vizite reciproce ale Şefilor de guverne. În acelaşi context se înscriu şi contactele dintre MAEIE al RM şi MAE al FR, pe parcursul anului având loc câteva runde de consultări interministeriale, inclusiv, în domeniul consular. Această dinamică a relaţiilor bilaterale va fi dezvoltată în continuare, în prezent fiind definitivate aranjamentele necesare pentru organizarea vizitei Ministrului de Externe al Rusiei, dl S. Lavrov, la Chişinău, la începutul anului viitor. A fost semnat recent Programul de colaborare economică între ţările noastre pe anii 2009-2020, este definitivat Programul de colaborare în domeniul umanitar pentru anii 2009-2010. Tot ce am menţionat cu referinţă la relaţiile cu FR confirmă o dată în plus disponibilitatea ţării noastre de a avea cu această ţară relaţii durabile reciproc avantajoase. În plus, avem şi legături deosebit de intense între popoarele noastre, schimburi culturale, afinităţi religioase la care ţinem foarte mult. Suntem siguri că poziţia noastră referitor la necesitatea soluţionării problemei transnistrene este înţeleasă la Moscova.
Vecinii. Pe parcursul anului 2008 a fost dezvoltată cooperarea cu Ucraina şi România, statele vecine cu ţara noastră. Cu ambele ţări a existat un dialog la vârf, în cadrul căruia au fost abordate subiecte importante ale colaborării bilaterale. Astfel, în cooperarea cu Ucraina este important faptul că la 1 februarie 2008 a fost semnat „Graficul soluţionării întrebărilor prioritare ale relaţiilor moldo-ucrainene”, în baza căruia au avut loc un şir de consultări, întrevederi şi activităţi. În mod special aş dori să subliniez şi conlucrarea cu Ucraina în plan trilateral RM–UE–Ucraina, dat fiind aspiraţiile noastre comune de integrare europeană. Activitatea misiunii de monitorizare la frontieră EUBAM este doar unul din numeroasele exemple ale cooperării bilaterale reuşite. În ceea ce priveşte agenda pentru 2009, pe ea sunt incluse câteva subiecte curente, inclusiv probleme de proprietate şi ale demarcării frontierei de stat, precum şi cooperarea în domeniul energetic.
Republica Moldova acordă o atenţie sporită şi cooperării cu România. Partea moldovenească apreciază sprijinul pe care România îl acordă procesului de integrare europeană a ţării noastre, precum şi relevanţa volumului schimburilor comercial-economice. Întâlnirile la diferite nivele care au avut loc pe parcursul anului trecut fac dovada faptului că ambele noastre state sunt interesate să aprofundeze cooperarea bilaterală şi să-i dea noi dimensiuni în spiritul exigenţelor europene moderne. Aşteptăm ca noul Guvern al României, creat în urma recentelor alegeri parlamentare, să-şi înceapă activitatea şi ne exprimăm speranţa că aceasta ne va ajuta la reactivarea proceselor de semnare a două documente deosebit de importante - tratatul politic şi tratatul de frontieră.
Cooperarea cu statele din alte zone geografice. La acest capitol, menţionăm, în primul rând, dinamizarea constantă a relaţiilor cu Republica Populară Chineză, un important partener al ţării noastre. Japonia, în mod tradiţional, acordă un sprijin semnificativ reformelor economice în Moldova prin diverse programe sociale şi de susţinere a antreprenoriatului mic şi mijlociu, mai ales în domeniul agriculturii. Rămâne la fel de importantă colaborarea bilaterală cu Statul Israel, care sprijină implementarea proiectelor în domeniul agriculturii şi comerţului. Menţinem activ dialogul moldo-turc, cu alte state.
Securitatea Naţională Ca Prioritate A Politicii Externe
MAEIE a desfăşurat o activitate diplomatică intensă în vederea asigurării sprijinului comunităţii internaţionale pentru promovarea propunerilor „în pachet” privind soluţionarea problemei transnistrene în baza respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a RM.. Ministerul a acţionat în vederea promovării în plan internaţional a iniţiativelor Preşedintelui Republicii Moldova privind consolidarea încrederii şi securităţii între ambele maluri ale Nistrului, precum şi creării condiţiilor favorabile, necesare pentru atingerea progresului în procesul de reglementare. Am sensibilizat instituţiile europene şi statele membre ale UE în vederea unei implicări mai active în asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.
În cadrul consultărilor cu partenerii externi, precum şi în cadrul forurilor internaţionale relevante, MAEIE a pledat consecvent pentru îndeplinirea tuturor angajamentelor asumate de către actorii internaţionali în procesul de soluţionare a problemei transnistrene.
În contextul eforturilor întreprinse pentru consolidarea securităţii statului, MAEIE a avut o preocupare continuă pentru securizarea frontierei moldo-ucrainene. Pe parcursul anului, am abordat în mod prioritar acest subiect în dialogul cu autorităţile ucrainene, acordându-i o atenţie centrală în cadrul colaborării cu Misiunea Uniunii Europene de asistenţă la frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM). În rezultatul implementării practice a înţelegerilor moldo-ucrainene în domeniul vamal, organele constituţionale ale Republicii Moldova au înregistrat 487 întreprinderi din regiunea transnistreană. Acţiunile Guvernului Republicii Moldova au fost apreciate pozitiv de către Misiunea EUBAM şi Comisia Europeană. Menţionăm impactul pozitiv asupra reintegrării a spaţiului economic al Preferinţelor Comerciale Autonome oferite de către Uniunea Europeană de care beneficiază şi agenţii economici din regiunea transnistreană. Această experienţă pozitivă şi încurajatoare justifică pe deplin solicitarea prelungirii mandatului EUBAM pentru următorii 2 ani.
În cadrul recentei reuniuni a Consiliului Ministerial al OSCE de la Helsinki, MAEIE a canalizat eforturile în vederea obţinerii sprijinului statelor membre ale OSCE pentru obiectivele RM în procesul de soluţionare a conflictului. Am lucrat constructiv cu toţi actorii implicaţi, promovând un proiect favorabil, adecvat intereselor ţării noastre, al Declaraţiei CM cu privire la Moldova. Spre regret, nu s-a reuşit adoptarea Declaraţiei cu privire la Moldova şi a Declaraţiei Politice.
Consolidarea Cadrului Juridic
În perioada de referinţă, un loc aparte în activitatea MAEIE i-a revenit consolidării cadrului juridic pe dimensiune bilaterală şi multilaterală. Aş menţiona, în context, activităţile desfăşurate în scopul armonizării legislaţiei naţionale cu cea comunitară – au fost armonizate deja sau se află în fază finală de adoptare o serie de acte normative ce ţin de domeniile agriculturii, protecţiei mediului, ocrotirii sănătăţii, asistenţei sociale etc. Au fost semnate 16 tratate internaţionale multilaterale, intrate în vigoare 6 acorduri financiare. Menţionăm, în special, relevanţa semnării, la 20 noiembrie 2008, a memorandumului de înţelegere între Corporaţia Provocările Mileniului şi Guvernul RM. De asemenea, au fost finalizate procedurile necesare pentru intrarea în vigoare a 36 de tratate internaţionale multilaterale. În ceea ce priveşte dimensiunea bilaterală, pe parcursul anului au fost semnate 49 de tratate în diverse domenii, care au contribuit substanţial la consolidarea cooperării cu alte state ale lumii. De asemenea, în perioada de referinţă au fost iniţiate negocierile asupra a 66 de proiecte de tratate cu diverse state.
***
Rezumând activităţile pe plan diplomatic întreprinse până în prezent, se poate constata că anul 2008 a fost un an cu multe realizări notorii. Diplomaţia moldovenească şi-a orientat eforturile spre promovarea intereselor naţionale ale ţării în exterior, dezvoltarea unor relaţii armonioase şi reciproc avantajoase cu statele lumii, protejarea intereselor cetăţenilor noştri aflaţi peste hotare, prioritare rămânând, fireşte, acţiunile ce ţin de integrarea europeană a Republicii Moldova. În consecinţă, a fost acumulată o experienţă foarte utilă pentru atingerea scopurilor politicii externe moldoveneşti în 2009, păstrând continuitatea, şi astfel vom realiza obiectivele strategice în interesul ţării noastre.
