Moldova a încheiat un an respectabil, unul de care poporul său poate fi mândru în cadrul internaţional. Acest cadru a fost pe departe unul uşor şi favorabil în 2008: primele consecinţe ale secetei din 2007 şi inflaţia importată a preţurilor la produsele alimentare, preţurile exorbitante la energia rusească, inundaţiile din vară, apoi războiul din Georgia şi, în fine, criza financiară globală au asigurat un mediu mai mult decât provocator pentru dezvoltarea ţării. Şi anul 2009 a început cu o criză de gaze teribilă şi complet evitabilă - în cazul în care spiritul cooperării care a adus partea occidentală a Europei la succes în perioada celui de-al Doilea Război Mondial ar putea să acopere acum întregul continent.
Moldova a ţinut piept acestor provocări în 2008 şi vreau să felicit toţi oamenii destoinici de pe ambele maluri ale râului Nistru pentru perseverenţa şi metodele paşnice, coordonate, în aspiraţia lor către un progres social, în tendinţa de a ajunge la nivelul ţărilor mai dezvoltate din regiune şi de a se integra treptat în Uniunea Europeană. Creşterea economică a RM în 2008 a fost una puternică; în timp ce partenerii săi mai mari întâmpină probleme enorme, uneori chiar prăbuşirea productivităţii, în RM aceasta s-a majorat cu 7,5%. Şi bilanţurile macroeconomice sunt bune: inflaţia e mai mică decât în multe ţări din regiune, sistemul bancar se află într-o stare relativ stabilă, iar investiţiile de capital străin directe, deşi de proporţii mici, s-au majorat pe parcursul ultimului an.
Remitenţele au atins noi cote: în jur de 1 miliard de euro. Această cifră vorbeşte nu doar despre date economice binevenite, ci dă speranţe mari că factura socială a Moldovei este una sănătoasă. Totodată, ea denotă faptul că populaţia, inclusiv persoanele care muncesc peste hotare pentru perioade mai scurte sau mai lungi de timp, doresc să investească în viitorul ţării lor. Deşi moldovenii lucrează peste hotare temporar, ei doresc să se întoarcă acasă. Şi când se vor întoarce, ei vor îmbogăţi nucleul naţiunii: vor aduce cu ei deprinderile preluate în altă ţară. Ei investesc în stocul imobiliar al naţiunii, în educaţia copiilor şi în alte bunuri de preţ. Educaţi corect, ei pot fi şi o componentă importantă a unei clase de antreprenori, atât de vitală pentru succesul şi bunăstarea oricărui stat.
Anul trecut a fost şi unul de consolidare, într-un ritm extrem de accelerat, a relaţiilor dintre RM şi UE. Introducerea Preferinţelor Comerciale Autonome a contribuit la sporirea exporturilor moldoveneşti pe pieţele noastre, inclusiv a exporturilor promovate de companiile de pe malul stâng al râului Nistru. RM a devenit partenerul UE în proiectul-pilot al Parteneriatului de Mobilitate. UE a continuat să se implice activ ca participant în procesul de reglementare al conflictului transnistrean şi noi continuăm cooperarea noastră, împreună cu Ucraina, îndreptată spre consolidarea securităţii regionale, inclusiv prin prezenţa Misiunii UE de Asistenţă la Frontiera moldo-ucraineană (EUBAM).
Anul 2009 nu promite a fi mai uşor, dar aceleaşi atitudini pot conduce RM mai departe spre progres. Efectele negative ale crizei economice internaţionale încă nu sunt resimţite în totalitate. Încetinirea creşterii PIB în ţările naţiunilor comerciale majore va contribui la o încetinire similară şi în RM. Întreprinderile industriale de pe malul stâng se bazează în principal pe exporturi şi multe dintre ele au suferit pierderi în ultimele luni. Unii dintre muncitorii din străinătate au şi început să se întoarcă acasă, ca urmare a activităţilor economice din ţările în care lucrau. În special, a fost afectat sectorul de construcţie din Rusia şi şuvoiul de oameni s-a întors dintr-acolo. În ciuda anilor de creştere economică, criza găseşte ţara drept una dintre cele mai sărace din Europa şi la fel divizată. Cu toate acestea, cu politicile adecvate, RM nu va fi prinsă fără gardă în 2009.
În economia internaţională, competiţia pentru investiţii în 2009 va fi una înverşunată. În timp ce atragerea investiţiilor străine rămâne a fi şi trebuie să prezinte un obiectiv strategic al RM, politicile sale economice, în opinia noastră, vor trebui croite în 2009 spre valorile specifice pe care le posedă ţara. În ultimii ani, acumularea de bogăţii de către populaţie a avut loc atât în ţară, cât şi peste hotare. Acum este critic de a direcţiona o parte din aceste economii spre investiţii. Promovarea multilaterală a întreprinderilor mici - de la eliminarea barierelor birocratice şi diminuarea intervenţiei arbitrare a forţelor de ordine, la organizarea unor programe de training orientate spre asistenţa financiară inteligibil planificată - ţine să devină una dintre cele mai strategice provocări pentru RM în 2009. Acest program trebuie să ajungă şi în Transnistria şi este necesar să fie efectuat în coordonare cu autorităţile transnistrene, întrucât crearea locurilor de muncă în această regiune este o provocare extrem de puternică.
Succesele economice pe care le-a înregistrat recent RM s-au datorat politicilor curente deschise, prietenoase din punct de vedere al pieţei de desfacere, şi este vital ca acestea să fie perpetuate. Pe lângă aceasta, pasul şi calitatea integrării sale europene va fi o altă problemă strategică pe termen lung pentru stat. La moment, în Bruxelles, statele-membre UE pun în dezbatere negocierea unui nou acord bilateral, mai ambiţios, dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova. Ştim că e în interesul RM să aibă un regim comercial liber cât mai comprehensiv cu UE, întrucât vorbim despre cea mai mare piaţă unită din lume. Mai cunoaştem şi cât de important pentru poporul moldovenesc este să aibă cât mai puţine obstacole în deplasările peste hotare, deoarece în ultimul deceniu munca în străinătate a devenit o parte importantă a economiei RM. Nu este doar ceva retoric, ci o realitate absolută, având în vedere diversele interese şi temeri ale politicilor străine ale statelor-membre UE, faptul că testul de democraţie al RM în timpul alegerilor viitoare va fi enorm de important pentru viteza, dar şi pentru rezultatul dezbaterilor interne asupra mandatului de negociere. Criza globală va intensifica sensibilitatea la probleme precum politica de imigrare. În aceste circumstanţe, argumentele despre racordarea sistemului politic al RM la valorile europene vor cântări greu la decizia statelor-membre cu privire la mandatul de negociere pentru un nou acord UE-RM, şi vor fi cheia pentru orice evaluare politică a Moldovei în viitorul apropiat.
Credem că şi populaţia de pe malul stâng al Nistrului ar trebui să beneficieze de aprofundarea integrării economice şi politice a RM cu UE. Înainte de criza economică globală, exporturile companiilor din Transnistria către pieţele UE au crescut foarte dinamic. Această creştere a stagnat acum, în special, în sectoarele afectate de criză, precum ar fi materialele de construcţie sau metalurgia. Ar trebui să gândim rapid şi intensiv cum să ajutăm industriile sub presiune şi şomerii - precum şi pe cei care acum trebuie să se întoarcă de peste hotare din cauza mediului de afaceri în schimbare. Eu scriu aceste gânduri într-un apartament încălzit şi nu există niciun motiv pentru care o jumătate de milion de oameni din regiunea transnistreană să fie uitaţi, în apartamente unde temperatura rămâne de 10 grade Celsius. Cu toţii trebuie să depunem mai multe eforturi pentru a nu se mai repeta niciodată experienţa acestei ierni în această regiune.
Condiţiile favorabile pentru tipul de ajutor european care poate să ajungă şi la populaţia din Transnistria este un proces vast şi profund de consolidare a încrederii. Preşedintele Voronin a anunţat voinţa guvernării sale de a se angaja în consolidarea încrederii cu Tiraspolul în octombrie 2007, dar progresul ar trebui accelerat. De fapt, cineva ca mine, care se află în contact permanent cu oficialităţile atât din Chişinău, cât şi cele din Tiraspol, poate să spună că, uneori, există prejudecăţi de-a dreptul comice despre partea opusă, de parcă oamenii care au trăit în aceeaşi republică în timpul Uniunii Sovietice ar fi acum de pe altă planetă. Consider aceste discuţii imature, ca o reminiscenţă a URSS, unde la suprafaţă toţi erau egali, dar, totodată, supravieţuiau cu încăpăţânare prejudecăţi de modă veche… Căci, este de ajuns să vezi oamenii de pe ambele maluri comunicând între ei când se întâlnesc pur şi simplu cu ocazia unor evenimente sociale sau de serviciu, ca să-ţi dai seama că - spre deosebire de alte conflicte din alte părţi ale lumii - aici similitudinile culturale şi trecutul comun îi fac pe oameni să se unească. Dacă e să fim sinceri, trebuie să recunoaştem că nu este un conflict real, ci unul generat de politică şi, deseori, cuplat de interesele de afaceri ale celor care beneficiază din urma acestei divizări artificiale.
Avem nevoie de un proces de consolidare a încrederii robust pentru binele ambelor părţi ale Moldovei. Un studiu economic recent al Comisiei Europene revelă că Transnistria, de fapt, pierde mult mai mult prin lipsa de integrare. Fiecare an fără integrare este o veste rea pentru populaţia de pe ambele părţi ale râului Nistru. Trebuie să lăsăm în urmă această moştenire urâtă a trecutului şi să găsim un răspuns cu adevărat european la problemele statului: toleranţă reciprocă şi cooperare, respect pentru abordări şi interese diferite şi, în baza acestora - integrarea. Consolidarea încrederii economice - mai ales în condiţiile crizei economice - ar trebui să fie punctul-cheie pe care să ne concentrăm. La moment, avem elemente de dezintegrare artificială, în ciuda pieţelor UE, şi altele fiind egal disponibile exportatorilor de pe ambele maluri. Înregistrarea companiilor transnistrene în Chişinău a adus cu sine o schimbare pozitivă. Dar trebuie să aprofundăm această integrare şi să lansăm fără întârziere grupul de lucru pentru consolidarea încrederii în domeniu de economie. S-ar putea baza pe cooperare în beneficiul unui sistem vamal cu adevărat unic, precum şi eliminând obstacole artificiale în comerţ, şi alte tipuri de cooperare. La fel, ar putea delimita cele mai importante sectoare ale investiţiilor în infrastructură comună.
Există un potenţial vital pentru cooperarea în domenii care afectează populaţia direct, în special, mişcarea liberă a oamenilor între cele două părţi ale ţării, precum şi asigurarea că oamenii nu vor trebui să aibă frică, călătorind spre cealaltă parte, de hărţuire în baza rolurilor politice. Aceste probleme trebuie soluţionate, căci asta va asigura o atmosferă benefică pentru o cooperare ulterioară. În fiecare din aceste şi alte domenii, UE şi statele membre vor încerca să fie pe cât se poate de constructive şi de ajutor.
Vom lucra intensiv pentru ca 2009 să devină un an foarte productiv pentru soluţionarea în cele din urmă a aşa-numitului conflict îngheţat. Am avut un an foarte turbulent în 2008 în regiune şi vreau să spun cu mare satisfacţie că, de-a lungul întregii perioade de nelinişte, Moldova a dat dovadă de un comportament înţelept şi întreaga ţară a rămas a fi o insulă a stabilităţii. Ar trebui să ne axăm pe aceasta, precum şi pe cele două întâlniri istorice dintre cei doi lideri. Vreau să sper că 2009 va aduce cu sine o muncă serioasă în elaborarea reglementării transnistrene între cele două părţi, cu ajutorul comunităţii internaţionale, reprezentată în formatul de negociere 5+2. Pentru noi e clar că rezultate vor fi obţinute doar în cazul în care participanţii din formatul 5+2 vor elabora un compromis balansat. Acel compromis va trebui să găsească un format reciproc adecvat pentru statutul special al Transnistriei în cadrul Moldovei. S-au purtat numeroase discuţii despre forma statului reunit - dacă are să fie unitar sau un stat federal. Considerăm că este o dezbatere falsă. Este important ca să realizăm două lucruri odată: un statut special garantat prin constituţie pentru Transnistria şi un aparat central de stat modern şi eficient care să poarte cele mai bune valori europene de democraţie şi toleranţă şi, în acelaşi timp, prevede eficienţa economică a ţării. De asemenea, este clar că trebuie de pus la punct un sistem informaţional de monitorizare eficient şi detaliat pentru statutul Transnistriei.
Mai suntem convinşi că noul cadru pentru acordul UE-RM, prin intermediul mecanismelor sale de îmbunătăţire a statului, va contribui la intensificarea încrederii populaţiei transnistrene prin ajutorul acordat aprofundării democraţiei şi legii supreme în ţară. Sunt convins că celor care sunt îngrijoraţi de aspecte specifice - de exemplu, statutul limbii ruse în statul reunificat - nu ar trebui să le fie teamă: această problemă va primi atenţia necesară şi va fi rezolvată în baza celor mai bune standarde, şi este clar că în Transnistria limba rusă va avea un rol special. Reglementarea trebuie să facă chemare şi la interesele în materie de securitate ale diferiţilor participanţi la procesul de negociere. Înţelegem preocupările atât ale Transnistriei, cât şi ale Rusiei, şi suntem convinşi că există metode de a le aborda, după cum RM a făcut-o deja prin includerea neutralităţii sale în constituţia statului. Respectând această poziţie, vrem să vedem şi respectul faţă de angajamentele de mai devreme cu privire la retragerea forţelor armate şi a muniţiilor străine. Am rămas convinşi că prin intermediul concesiunilor şi al gesturilor reciproce, actorii internaţionali pot contribui şi la mediul de securitate necesar în reglementare.
Astfel, noi, cei din Uniunea Europeană, urăm un An Nou plin cu succese poporului vostru, în mod egal ambelor părţi ale statului divizat. Aşteptăm cu nerăbdare să continuăm dezvoltarea relaţiilor noastre în baza valorilor comune, aducând UE şi RM mai aproape una de cealaltă, şi intensificarea în acelaşi timp a cooperării bilaterale cu membrii UE, în special cu România. Susţinem ferm convinşi că prin triunghiul de reunificare, prin consolidarea democraţiei şi prin aprofundarea integrării europene, Moldova poate să devină o ţară prosperă. În acest proces, sub nicio formă, Moldova nu trebuie să compromită relaţia specială pe care o are cu vecina sa, Ucraina, şi cu partenerul său tradiţional, Rusia. Dimpotrivă, noi apreciem aceste parteneriate profunde şi susţinem dezvoltarea unei bune cooperări de vecinătate cu Ucraina. Aşteptăm cu nerăbdare şi un angajament foarte constructiv şi fructuos cu Federaţia Rusă - o garanţie a unei reglementări a conflictului transnistrean de succes. De asemenea, privim înainte spre legături adânci, prieteneşti dintre Moldova, cu Transnistria în cadrul său, şi Federaţia Rusă din punct de vedere economic, cultural şi politic, inclusiv continuarea utilizării pe larg a limbii ruse. Dacă vom da toţi dovadă de previziune destulă şi vom crede din suflet că cooperarea poate rezulta în multe pentru toţi, soluţionarea conflictului transnistrean poate să devină piatra de temelie a unei etape noi, pozitive şi durabile de securitate şi cooperare pan-europeană.
