Analytical Bulletin by the Committee for Freedom of the Press. email: office@imedia.md www.imedia.md phone / fax: + 373 22 21 41 55
Preşedintele Vladimir Voronin a declarat că opţiunea proeuropeană a Republicii Moldova şi participarea ei concomitent la „proiectele integraţioniste” din cadrul Comunităţii Statelor Independente (CSI) este “logică şi consecventă”. El a făcut această declaraţie, pe 29 ianuarie, în cadrul recepţiei oferite corpului diplomatic şi participanţilor la reuniunea informală a şefilor ministerelor de externe din ţările participante la Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP).
„Suntem de multe ori criticaţi pentru faptul că am fi, chipurile, nişte „omnivori” în domeniul politicii externe, pentru faptul că noi înaintăm spre Uniunea Europeană (UE), fără a întoarce spatele partenerilor noştri din Est. Am în vedere activismul nostru destul de interesat în proiectele integraţioniste din cadrul CSI, ataşamentul nostru afişat faţă de parteneriatul strategic cu Federaţia Rusă. Noi, însă, la rândul nostru, considerăm că poziţia noastră este destul de logică şi destul de consecventă”, a afirmat şeful statului.
Voronin a precizat că Republica Moldova nu percepe integrarea europeană “ca pe o prietenie contra cuiva, ca pe o încercare caricaturală de a se izola de Rusia şi de ţările CSI cu o nouă cortina de fier artificială”. „Noi percepem opţiunea europeană ca pe o formă de realizare a valorilor deschiderii şi universalităţii, ca pe o capacitate de a găsi domenii pentru stabilirea unor parteneriate durabile şi viabile”, a spus şeful statului.
În acelaşi timp, preşedintele Voronin a recunoscut că alte precedente ale unui asemenea parteneriat nu există şi a lăsat să se înţeleagă că ţările din spaţiul CSI încă nu au depăşit “egoismele statale înguste”. Potrivit lui Vladimir Voronin, în perioada exercitării preşedinţiei în cadrul CSI, Republica Moldova va reuşi să elaboreze o agendă, „deloc formală”, actuală „atât pentru UE, cât şi pentru CSI”.
Comentarii:
Nicu Popescu: Trebuie făcută distincţia între integrare şi cooperare
Analistul politic Nicu Popescu, cercetător la Consiliul European pentru Relatii Externe (ECFR), biroul de la Londra, spune că trebuie făcută distincţia între integrare şi cooperare. „Integrarea în UE este absolut compatibilă cu nişte relaţii foarte bune cu Rusia, Ucraina sau Armenia, dar nu este compatibilă cu integrarea în CSI. Integrarea europeană presupune adoptarea valorilor europene şi a legislaţiei europene, or, în acest sens, CSI diferă foarte mult de UE. Standardele din Rusia, bunăoară, atât democratice, cât şi economice sunt altele decât în UE şi în acest caz Republica Moldova nu se poate integra simultan şi într-o direcţie şi în alta”, afirmă analistul. În opinia sa, printre avantajele CSI se numără faptul că această organizaţie „a avut rolul unei centuri de siguranţă în procesul de dezintegrare a URSS, dar acum nu mai joacă acel rol istoric şi nu are cum să joace un rol pozitiv în viitorul Republicii Moldova ca stat independent care doreşte să se europenizeze”.
În ceea ce ţine de instrumentele pe care le are CSI, pe de o parte, şi UE, pe de altă parte, pentru a combate criza economică globală, Nicu Popescu spune că „CSI nu poate fi comparată cu UE, întrucât nu este decât un club de state şi nu deţine, în linii mari, nici un instrument pentru a combate criza”. „UE este însă un actor total diferit, ea are un buget substanţial prin care ajută statele membre să construiască drumuri, să plătescă subvenţii în agricultură, să dezvolte infrastructura energetică şi anume prin aceste instrumente şi prin capacităţile pe care le are ajută deja statele membre lovite de criză”, spune expertul. El susţine că, în cazul în care Republica Moldova ar ieşi din CSI nu ar avea de pierdut prea mult, întrucât „ adevărata colaborare a Chişinăului cu spaţiul estic nu se întâmplă prin intermediul CSI, ci, în plan bilateral, cu Rusia, Ucraina, Belarus etc., iar CSI nu are decât o valoare simbolică”.
Valentin Krîlov: Aderarea la UE nu contravine statutului CSI, dar există o problemă legată de securitate
Secretarul executiv al Partidului Socialiştilor „Patria-Rodina” din Republica Moldova, Valentin Krîlov, îi dă dreptate Preşedintelui Voronin atunci când acesta vorbeşte de o colaborare concomitentă cu UE şi CSI. „Aderarea la UE nu contravine statutului CSI. Există însă o problemă de securitate, întrucât majoritatea ţărilor din UE sunt membre ale NATO şi normele europene de securitate sunt, de fapt, norme ale Alianţei Nord-Atlantice”, consideră Valentin Krîlov. În opinia sa, colaborarea în cadrul CSI ar aduce Republicii Moldova mai multe avantaje social-economice, în timp ce colaborarea cu UE i-ar oferi avantaje în domeniul „democraţiei reale”.
„Dar dacă e să vorbim de actuala criză economică, CSI e mai atractiv pentru Republica Moldova, deoarece şi Rusia, şi Kazahstanul, şi Belarus, de exemplu, sunt ţări puternice din punct de vedere economic. E nevoie doar ca Guvernele acestor ţări (din CSI – n.a.) să-şi coordoneze acţiunile şi să colaboreze mai activ şi, astfel, criza va fi depăşită mai uşor. În Occident însă situaţia e cu mult mai gravă. Vedem ce manifestaţii de protest au loc în Franţa, în Germania, creşte şomajul, dar în CSI există volum de lucru pentru toţi. Iar dacă vom ieşi din CSI, unde vor munci foarte mulţi dintre cetăţenii noştri care lucrează astăzi în Rusia sau Ucraina?”, se întreabă Valentin Krîlov.
Valeriu Muravschi: CSI a fost creat ca Rusia să domine spaţiul ex-sovietic
Fostul prim-ministru, Valeriu Muravschi, declarase anterior într-un interviu pentru „Europa Liberă” (www.europalibera.org) că, pentru Republica Moldova, aflarea în CSI nu a avut vreun efect de-a lungul anilor sau vreun rezultat pozitiv. „Această structură a fost creată doar cu scopul ca Rusia să domine acest spaţiu. Dacă la început dominaţia ei avea un scop mai mult geopolitic, observăm în ultimii ani şi o dominaţie economică”, a precizat fostul premier.
Dosar:
Republica Moldova a aderat la CSI în 1994. Ea şi-a declarat de la început neapartenenţa la blocurile militare din cadrul Comunităţii. Datele statistice arată că din 1995 pînă în 2002 ponderea exporturilor moldoveneşti spre CSI în totalul exporturilor s-a diminuat continuu, în mediu cu 1,1% pe an, iar în cazul Rusiei - chiar cu 1,5% . În aceeaşi perioadă, exporturile spre UE au crescut în medie cu 1,66% anual. În 1997, 70% din totalul exporturilor din Republica Moldova erau îndreptate spre CSI, în 2003- 52,9%, iar în octombrie 2008 – 39,3%. În acelaşi timp, exporturile spre UE reprezentau, în octombrie 2008, 51,4% din totalul exporturilor Republicii Moldova.
Profil:
Nicu Popescu este cercetător la Consiliul European pentru Relatii Externe (ECFR), biroul de la Londra. Domeniile de specializare: politici europene de vecinătate, conflictele în spaţiul post-sovietic, relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Rusia, Republica Moldova şi Caucazul de Sud. Nicu Popescu îşi face doctoratul în ştiinţe politice la Universitatea Central Europeană din Budapesta, Ungaria. Vorbeşte fluent engleza, franceza, rusa şi româna
Valeriu Muravschi a fost prim ministru al Republici Moldova între 28 mai 1991 şi 1 iulie 1992. Timp de mai mulţi ani a fost activ în politică. În prezent este om de afaceri. Valeriu Muravschi s-a născut pe 31 iulie 1949 în satul Sirato (Orhei).A absolvit Facultatea de Economie a Institutul Politehnic „Serghei Lazo" din Chişinău (1971).După absolvirea facultăţii, a lucrat ca economist până în 1990 când devine ministru al Finanţelor în cabinetul condus de Mircea Druc (1990-1991). Principala problemă cu care s-a confruntat în calitate de prim-ministru a fost conflictul din Transnistria (martie-iulie 1992). La 1 iulie 1992, preşedintele Republicii Moldova, Mircea Snegur, îl înlocuieşte cu Andrei Sangheli. Potrivit unor speculaţii de la acea vreme, desemnarea lui Andrei Sangheli ca prim-ministru a fost una dintre condiţiile Convenţiei Elţin-Snegur (1992), care prevedea formarea unui “guvern de conciliere” în Republica Moldova. În anul 1993, fondează Partidul Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat (PNŢCD), al cărui preşedinte a fost până la dispariţia acestei formaţiuni în anul 2002. În anul 1998 a fost ales deputat în Parlament pe listele Blocului “Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă” condus de Dumitru Diacov şi a activat în această funcţie până în 2001.
Valentin Krîlov este Secretarul executiv al Partidului Socialiştilor „Patria-Rodina” din Republica Moldova. S-a născut la 12 ianuarie 1953 în Chişinău. A absolvit Şcoala Superioară de Marină din Leningrad (acum Sankt-Petersburg), cu specialitatea inginer-electronist, a activat în cadrul Flotei militare a URSS (până în 1992). A fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova (1990-1998), pe listele Blocului „Unitatea Socialistă”. Din 1998 şi până în prezent - secretar executiv al PSM “Patria-Rodina”.
© 2009 Committee for Freedom of the Press