Chişinău, 23 martie ( INFOTAG ). "R. Moldova riscă să piardă oportunităţile oferite de Parteneriatul Estic, deoarece nu demonstrează clar că este interesată de această ofertă a Uniunii Europene". O declaraţie în acest sens a făcut Andrei Popov, director executiv al Asociaţiei de politică externă (APE), în cadrul unei conferinţe de presă susţinut luni.
După cum transmite INFOTAG, Popov a spus că poziţia Moldovei faţă de acest parteneriat este ambiguă.
"Moldova nici măcar nu a salutat iniţiativa dată, iar şeful statului Vladimir Voronin a numit-o un al doilea CSI şi un inel împotriva Rusiei. Aceasta a denaturat cu mult sensul acestei iniţiative, dar şi a adus prejudicii imaginii R. Moldova", a spus Popov.
El afirmă că mai multe state care sînt avocaţi ai Moldovei şi au lobat pentru aceste Parteneriat, sînt dezamăgite de reacţia Moldovei.
"Există şi mai multe state care nu susţin implicarea sporită a UE în Moldova şi acum ele au încă un motiv pentru aşi argumenta poziţia. Moldova totdeauna a cerut să fie diferenţiată de alte state, dar trebuie să se înţeleagă clar că pentru a face asemenea solicitări este necesar nu doar să se vorbească, dar să se facă ceva concret în ceea ce priveşte reformele. Or, din discuţiile avute cu diplomaţi europeni, percepţia generală este că din 2008 Moldova stagnează", a precizat Popov.
El crede că Moldova ar trebui în regim de urgenţă să-şi schime poziţia faţă de Parteneriatul Estic.
"Momentan Cehia deţine preşedinţia UE, acesta va fi urmată de Suedia, care de asemenea susţine Moldova, dar după aceste state vine Belgia şi Spania, care nu prea sînt interesate de zona estică. De aceea pînă la finele anului curent Moldova trebuie să-şi consolideze relaţia cu cele două preşedinţii UE şi să profite la maxim de oportunităţile oferite de Parteneriatul Estic", a estimat expertul.
În opinia sa, prin Partneriatul Estic UE face diferenţă între cele 16 state ce fac parte din Politica de vecinătate: vecini ai europei şi vecini europeni, care sînt eligibili pentru integrarea în UE, atunci cînd vor îndeplini condiţiile necesare.
"Astfel, celor şase state din CSI li s-a făcut o ofertă nouă, cu mult potenţial. Acesta nu oferă perspective de liberalizare a regimului de vize sau asistenţă financiară considerabilă, dar creează premise serioase pentru dezvoltarea Moldovei şi apropierea ei de standardele UE", a precizat Andrei Popov.
Popov mai afirmă că la momentul de faţă UE trece printr-o anumită răcire faţă de perspectiva de extindere.
"Mai multe state sînt reticente faţă de extindere, deoarece nu au locuri de muncă, dar s-au format mai multe stereotipuri, faţă de noile state care vin în UE. Plus la aceasta, criza financiară creează situaţie care nu este prielnică pentru a vorbi de extindere sau perspective clare de integrare. Reticenţa este însă ceva de moment, iar dacă Moldova va face reforme şi va deveni un stat democratic atunci este de neconceput ca UE să nu deschidă uşa Moldovei", a precizat Popov.
Moldova are poziţie ambiguă faţă de Parteneriatul Estic, АPE
2009-03-23/16:22 Specialiştii în politică externă sunt îngrijoraţi de poziţia oficială ambiguă a R. Moldova faţă de iniţiativa Parteneriatului Estic, aprobată de către Consiliul European de la Bruxelles, reunit la 19 şi 20 martie, transmite Info-Prim Neo.
„Recentele declaraţii ale preşedintelui Vladimir Voronin, într-un interviu din 27 februarie, au provocat multă surprindere în spaţiul european”, a declarat într-o conferinţă de presă, luni, 23 martie, Andrei Popov, directorul Asociaţiei pentru Politică Externă (APE). „Fără a saluta lansarea acestui parteneriat, preşedintele Voronin l-a asimilat cu un CSI 2 şi un lanţ de state împotriva Rusiei, denaturând fundamental menirea acestei iniţiative şi aducând prejudicii serioase imaginii şi credibilităţii R. Moldova”, a menţionat Popov. De remarcat că pînă la această ora, Chişinăul nu a avut nicio reacţie oficială cu privire la Declaraţia UE din 20 martie.
Potrivit experţilor, un lucru ce deranjează Chişinăul este faptul că iniţitiva plasează Moldova întrun format multelateral împreună cu Belarus şi statele din Caucaz a căror perspective de integrare europeană sunt şi mai incerte decît cele ale R.Moldova. „În pofida faptului că Moldova îşi doreşte mai mult în raporturile sale cu Uniunea Europeană, la ora actuală Parteneratul reprezintă o ofertă maximă pe care UE o poate, şi nu este cazul ca Moldova să o submineze”, a adăgat Directorul APE.
„Principiul diferenţierii este în Parteneriatul Estic, dar el trebuie valorificat de către fiecare ţară în parte. Şi viteza cu care fiecare ţară se va apropia de UE, va depinde de ambiţiile sale politice şi de modul în care populaţia percepe reformele reale în ţară”, a spus în cadrul aceleiaşi conferinţe Victor Chirilă, director de programe APE.
Parteneriatul Estic va fi lansat la 7 mai curent, în cadrul summit-ului celor 27 de şefi de stat şi de guvern cu omologii lor din ţări vizate de Parteneriatul Estic, la care va fi pregătită şi lansată o declaraţie comună.
„Este important ca, în pofida specificului şi distracţiilor legate de campania electorală, R. Moldova să fie un jucător activ şi să ştie să-şi promoveze interesele într-o manieră constructivă şi pragmatică, în cadrul noii iniţiative şi nu prin subminarea acesteia”. Altminteri R. Moldova riscă să piardă oportunităţile care îi sunt oferite”, a mai spus Popov. Principala valoarea adăugată pe care o aduce Parteneriatul Estic ţine de o difirenţiere clară în cadrul Politicii Europene de Vecinătate dintre „vecinii Europei” din sud, fără vocaţie europeană, şi „vecinii europeni” din vest, care în cazul în care întrunesc criteriile de la Copenhaga pot aplica la calitatea de membru a UE, a declarat Popov. El şi-a exprimat convingerea că în cazul în care Moldova se va democratiza cu adevărat şi va transforma fundamental în bine realităţile din ţară, UE nu va putea spune „Nu” doleanţelor Moldovei de a deveni membru a Uniunii.
Experţii au subliniat că preşedinţia Cehă este una din locomotivele implicării UE în spaţiul estic. Suedia, care va prelua imediat preşedinţia, la fel, are interese şi deschidere faţă de spaţiul estic. „Preşedinţiile spaniolă şi belgiană care vin după acestea în 2010, sunt mai puţin interesate în acest spaţiu. Dacă nu reuşim să structurăm cooperarea dintre R. Moldova ca parte a procesului Parteneriatului Estic şi UE în acest răstimp, riscăm să intrăm într-o stare de ambiguitate”, a declarat directorul APE.
Experţii în politică externă au constatat existenţa unei percepţii negative la nivelul interlocutorilor din instituţiile UE şi mai multe state membre cu privire la tendiţele recente privind evoluţiile democratice din R.Moldova. Ei au specificat că un test important va fi calitatea procesului preelectoral şi al alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009.
Infotag, Info-Prim Neo