Dacă analizăm cu atenţie elementele acestei rezoluţii, ar trebui să felicităm, pentru calitatea mesajului, întreaga societate, ori documentul este adresat anume societăţii din RM, iar beneficiile, aduse de el în timp, sunt legate de câteva straturi.
Primul ar fi că Uniunii Europene (UE) îi pasă de Republica Moldova (RM) şi acesta este un lucru extraordinar de important. Pentru că, dacă ar fi indiferentă, UE ar spune: „Aveţi un guvern autoritar, aveţi cetăţeni needucaţi, faceţi ce doriţi”.Dar din rezoluţie se vede foarte clar că Europei îi pasă de ceea ce se întâmplă la Chişinău.
Al doilea strat reconfirmă că RM, cu toate crizele sale politice, reprezintă o problemă a UE şi nu este considerată în afara spaţiului european. Şi acest lucru se datorează nu doar politicii estice sau politicii de vecinătate, ci şi tuturor acelor europeni care-şi asumă angajamente de solidaritate cu vecinii lor estici.
Al treilea strat, poate cel mai vizibil în ultimele săptămâni, este interesul şi activismul eficient al societăţii civile, al presei independente şi al partidelor care au convins UE că inerţia, contemplarea nu sunt cele mai bune instrumente în acest moment pentru a trata probleme RM. Dincolo de ambiguităţile cu care sunt, uneori, interpretate acţiunile UE de către Rusia, UE păşeşte înainte şi trasează priorităţile cu ajutorul cărora criza politică din RM trebuie să fie rezolvată.
Calitatea alegerilor a fost o condiţie pentru avansarea dialogului politic moldo-comunitar. Acum vedem că UE a avut perfectă dreptate, pentru că simularea unor aparenţe democratice ale anumitor instituţii şi conservarea unor adânci stigme ale regimului sovietic în cadrul anumitelor instituţii ale statului au făcut ca RM să-şi piardă din credibilitatea şi legitimitatea demersurilor sale. Cred că, dacă se va merge pe ignorarea recomandărilor cuprinse în Rezoluţia Parlamentului European (PE), autorităţile RM ar putea să-şi semneze singure decesul. Pentru că nu vor mai avea legitimitate în ochii propriilor cetăţeni şi vor fi tratate ca un stat paria.
Societatea civilă, în care se înscrie şi IDIS „Viitorul”, a lansat o iniţiativă pentru a realiza angajamentele ce-i revin RM. Însă, dacă Rezoluţia PE pune sarcini Comisiei Europene şi îndeamnă la acţiuni convergente Consiliul European, încurajează misiunea internaţională de investigaţii, „Foaia de parcurs” conţine mai multe elemente privite din perspectiva de nivel local, din perspectiva societăţii civile, a celor 20 de organizaţii care au subscris în prima etapă. Noi aşteptăm mai multă energie instituţională în restabilirea punţilor de comunicare între Opoziţie şi guvernare. Pentru că nu este vorba doar de aşezarea unor lideri la o masă, ci este nevoie de crearea unor condiţii adecvate pentru ca mesajele lor să fie înţelese de public.
Este nevoie de acces la mass-media, este nevoie de o conferinţă politică permanentă care să medieze dialogul politic pe o perioadă mai îndelungată. De fapt, această conferinţă politică permanentă este un instrument de monitorizare aprofundată şi, în anumite situaţii de criză, acest mecanism a fost utilizat de către UE. Este vorba de un forum al donatorilor pentru dezvoltare a RM, pentru că, în condiţiile de criză, soluţiile guvernării vor avea nevoie de mai multă responsabilitate pentru folosirea banilor proveniţi din asistenţa partenerilor occidentali. „Foaia de parcurs” este un document mai complex care este structurat pe ancore tematice şi, de asemenea, pe etape.
