Evenimentele din Moldova au furnizat fragilului „Parteneriat Estic” al Uniunii Europene o excelentă ocazie de a-şi dovedi relevanţa şi capacitatea de a răspunde nevoilor celor şase ţări participante. Parteneriatul a fost lansat la 7 mai, la Praga, cu ecouri modeste, la un summit fără participarea unor lideri europeni influenţi, ca Gordon Brown, Nicolas Sarkozy sau Silvio Berlusconi. Iar dintre cei care au mers la Praga, mulţi s-au rugat ca unul din invitaţii notorii, Alexander Lukashenka, să nu apară. Până la urmă, liderul din Belarus n-a venit, cum n-a venit nici preşedintele Moldovei, Vladimir Voronin.

„Parteneriatul Estic” (PE) are urma să se bazeze pe „respectul ambelor părţi pentru domnia legii şi buna guvernare, pentru drepturile omului, pentru protecţia minorităţilor, şi respectul pentru principiile economiei de piaţă şi pentru dezvoltarea sustenabilă”. Proiectul are şi scopul mai general de a „promova democraţia” şi alocă fonduri semnificative, de 785 de milioane de euro până în 2013, vecinilor europeni: Ucraina, Belarus, Moldova, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan.

Îmbucurător este că PE urmăreşte progrese şi rezultate palpabile, iar pagina de web a Comisiei Europene sugerează chiar o foaie de parcurs. Comisia sugerează că actualele reforme din ţările PE „necesită participarea mai puternică a societăţii civile la supravegherea serviciilor publice, inclusiv pentru ca acestea să se bucure de un respect mai mare din partea publicului. Printre activităţile multilaterale s-ar putea număra evaluări ale guvernării „între egali” (între ţările participante) şi schimburile de practici optime în chestiuni ca standardele electorale, regimul mass-media şi combaterea corupţiei”.

Această „platformă tematică” pare făcută anume pentru a rezolva actualul impas din Moldova. Principalul reproş al opoziţiei după alegerile de la 5 aprilie a fost că listele de alegători ar fi fost umplute cu „suflete moarte” care, în mod bizar, ar fi reuşit să voteze exclusiv în favoarea partidului de guvernămînt, comunist. Au fost făcute câteva apeluri la Comisia Electorală Centrală (CEC) şi la tribunale moldoveneşti, dar aceste demersuri n-au ajuns prea departe. În schimb, atenţia s-a concentrat asupra unor noi evenimente politice, iar nou-descoperita unitate a opoziţiei şi controlul ei asupra „votului de aur” în parlament au forţat alegerile anticipate.

Tocmai aici PE poate avea un impact masiv, dacă acţionează rapid. CEC sugerează că noile alegeri parlamentare ar putea avea loc la mijlocul lunii august. Chiar dacă opoziţia nu va reuşi să le „împingă” înspre toamnă, cum ar vrea, asta tot înseamnă că mai sunt vreo 10 săpătmâni până la vot. Dacă listele de alegători nu sunt verificate în manieră obiectivă, ranchiuna şi discordia din aprilie vor măcina societatea moldoveană încă multă vreme, compromiţînd legitimitatea oricăror noi lideri şi ducînd poate la perpetuarea instabilităţii.

Bugetul de stat al Moldovei pentru 2009 a alocat fonduri numai pentru un scrutin electoral, iar Moldova primeşte acum loviturile crizei globale. Uniunea Europeană, prin PE, ar trebui să propună o evaluare şi actualizare completă a listelor de alegători din Moldova, oferind în acest scop expertiză, finanţare şi tehnologie. Şi cum PE cere „participare mai puternică a societăţii civile”, proiectul ar trebui să implice Coaliţia 2009 şi alte ONG-uri din Moldova, ca şi agenţiile guvernamentale de resort, astfel ca listele să fie verificate şi corectate în manieră neutră, nepartizană.
Moldova nu este o ţară mare, aşa că un asemenea program este pe deplin fezabil, deşi ar implica un serios efort logistic, training, măsuri de protejare a confidenţialităţii şi control al calităţii. O revizuire completă a listelor de alegători ar putea fi şi o binevenită slujbă de vară pentru sute de moldoveni de toate vârstele şi convingerile politice, care altfel ar sta, poate, degeaba, într-o perioadă a remintenţelor în scădere. Un asemenea program ar face mult pentru recâştigarea încrederii societăţii moldovene în procesul politic şi ar putea lansa reconcilierea atât de importantă pentru viitorul ţării.

Mai mult, actualizarea listelor de alegători ar fi un beneficiu durabil pentru alegerile viitoare şi o întreprindere relativ ieftină – presupunînd doar o mică fracţiune din zecile de milioane de euro rezervate Moldovei în cadrul „Noii vecinătăţi” şi al PE. Ca beneficiu suplimentar, acest exerciţiu ar putea clarifica întrebări despre unde se află şi cât de numeroasă este populaţia moldoveană – o problemă care a fost mai mult subiect de presupuneri în ultimii ani, când moldovenii au migrat spre alte ţări – oferind astfel Moldovei o bază informaţională mai credibilă, cu care să abordeze ajutoarele viitoare, din cadrul PE sau din partea unor donatori.

Deşi evenimentele din ziua alegerilor sunt importante, toată lumea ştie în spaţiul post-sovietic că importanţa crucială pentru corectitudinea unui proces electoral care să reflecte voinţa electoratului o au condiţiile din perioada pre-electorală. Pregătirea, accesul la mass media, listele de alegători corecte şi alocarea sau nealocarea de resurse administrative pot tranşa alegerile.
Bruxelles-ul are acum şansa de a fi „proactiv” şi de a dovedi că este o forţă pentru reconciliere şi progres în vecinătatea Uniunii. Şi nimeni nu se îndoieşte că UE poate arăta dexteritate când are voinţă politică. De pildă, odată ce a luat decizia de da drumul misiunii EUBAM în Ucraina, desfăşurarea propriu-zisă a avut loc cu o iuţeală uimitoare.

Printre alte critici, preşedintele interimar Voronin a spus că „Parteneriatul Estic” nu merge destul de departe în ajutorarea celor şase foste ţări sovietice participante. Ei bine, a apărut ocazia de a oferi transparenţă, de a lăsa ceva bun în urmă, în Moldova, şi de a furniza legitimitate procesului politic. La urma urmei, cine ar putea fi împotriva unor liste de alegători corecte?

Louis O’Neill a fost ambasador al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi şef al misiunii acesteia în Republica Moldova între 2006 şi 2008. Opiniile exprimate în acest comentariu aparţin autorului şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al “Europei libere”.