Europarlamentarele au avut un impact minor asupra R. Moldova şi cetăţenilor ei, fiind un eveniment, practic, nemediatizat. Solicitat de Info-Prim Neo, Eugen Revenco, director de programe la Asociaţia pentru Politică Externă (APE), consideră că, în special, lipsa politicienilor din România în spaţiul despre care se spune că este comunitatea cea mai mare de români de peste hotare ţării, arată cât de mic este subiectul R. Moldova pe agenda europeană, inclusiv a României.
“Astfel, putem face concluzii şi despre locul ţării noastre pe agenda globală a Parlamentului European (PE), dar şi cât de departe este Bruxelles de locuitorii din R. Moldova. Sentimentul European în R. Moldova este atât de puternic în sondajele de opinie, dar la alegeri au mers mai puţin de o mie şi jumătate de persoane”, a spus Revenco.
PE nu este un organ legislativ clasic, ci mai mult o expresie a sentimentelor şi forţelor consultative. Formarea Comisiei Europene, aprobarea bugetului UE şi rolul său special în adoptarea deciziilor – fac din Parlamentul European un actor tot mai puternic. Însă, efectele intervenţiei sale în viaţa politică, economică şi socială a statelor membre, dar şi a celor care au aspiraţii europene, nu sunt imediate, remarcă expertul de la APE.
Revenco susţine că valoarea reală pe care o atribuie guvernarea actuală de la Chişinău Parlamentului European s-a văzut clar după evenimentele post-electorale: refuzul direct al liderului PCRM de a se întâlni cu delegaţia PE condusă de Marianne Mikko; reacţia sfidătoare şi obraznică a actualului vicepreşedinte a Parlamentului, Grigore Petrenco, care a refuzat să participe la discutarea Rezoluţiei PE din 7 mai. “Mai grav e că aceasta este atitudinea instituţionalizată a guvernării. Se va schimba oare această abordare dispreţuitoare peste noapte?”, se întreabă analistul.
UE a consumat mult efort pentru dosarul R. Moldova. Atât Consiliul, Comisia, cât şi Parlamentul European au reacţionat promt după alegerile din 5 aprilie pentru a readuce stabilitatea la frontiera de est a UE. O stabilitate de orice culoare şi de orice tip.
Parlamentul European a încercat să reabiliteze moral aceste abordări strategice prin adoptatarea Rezoluţiei din 7 mai privind situaţia post-electorală din R. Moldova, unde a indicat instituţiilor europene poziţia sa privind desfăşurarea ulterioară a evenimentelor, spune Revenco.
Instituţional, cooperarea dintre legislativul moldovenesc şi PE se desfăşoară în cadrul Comitetului de Cooperare parlamentară, instituit în baza Acordului de Parteneriat şi Cooperare, care a intrat în vigoare în 1998. Acordul “de asociere” cu R. Moldova nu există nici în proiect. Comisia Europeană nu are, cel puţin, nici mandate de negocieri. “ În această situaţie delegaţia PE în acest comitet interparlamentar de cooperare se va conduce de documentele deja adoptate, şi, în primul rând, de Rezoluţia din 7 mai privind evenimentele de după alegerile din aprilie. Guvernarea de la Chişinău a învăţat bine cum să arate o dinamică pozitivă, fără a produce schimbările promise. Atitudinea PCRM faţă de Rezoluţia PE a fost clar exprimată prin comportamentele şi declaraţiile liderilor acestei formaţiuni şi, de aceea ,va fi ocolită sau scoasă din context de aceştia, este de părere directorul de programe la APE.
Eugen Revenco consideră că orice misiune şi dialog cu guvernarea de la Chişinău ar trebui să se axeze pe rezultate, sesizabile imediat şi direct, cum ar fi solicitarea de acces în direct la televiziunea publică pentru eurodeputaţi şi opoziţie; încetarea imediată a propagandei, implementarea imediată a recomandărilor Consiliului Europei privind pluralismul media etc.
1409 persoane cu cetăţenie română şi-au dat votul duminică, 7 iunie, la Chişinău pentru europarlamentare. Valide au fost declarate 1396 buletine de vot. 56,95% dintre alegătorii de la Chişinău au votat cu PDL, 10,74% – pentru PNL, Alianţa PSD + PC a obţinut 3,94%, iar PRM – 3,51%. Pentru Elena Băsescu au votat 23,57% din alegători. Celelalte partide au acumulat mai puţin de un procent.
PSD a obţinut 31,07% din voturi la euroalegeri, fiind urmat de PDL cu 29, 71%, PNL cu 14,52% din voturi, UDMR - 8,92%, PRM - 8,65%, iar Elena Băsescu a fost creditată cu 4,22% , potrivit rezultatelor anunţate luni de Biroul Electoral Central al României după centralizarea proceselor verbale din toată ţara.
