“Ministerul de Externe a ajuns sa fie un executor al unor decizii luate in alta parte”. “Pericolele externe lansate de actuala guvernare sunt inventate”. “Tot ce facem pe plan extern trebuie sa fie pentru crearea unui confort cetatenilor nostri”. “Vom institui un Consiliu pentru Politica Externa, cu implicarea sectorului civil”. “Semnarea “de urgenta” a Tratatului de baza si Acordului de frontiera cu Romania nu ne va face nici mai flamanzi, nici mai satui, dar sunt sigur ca un numitor comun se poate gasi”. “Avem nevoie de parteneri sinceri la Bruxelles”. “In relatia cu Rusia trebuie sa recunoastem anumite interese, dar sa nu facem cedari in detrimentul Republicii Moldova”.

Despre politica externa, despre relatiile tarii noastre cu statele importante si despre calitatea ambasadorilor moldoveni am discutat cu unul dintre cei mai apreciati diplomati din Republica Moldova, Iurie Leanca. Expertul in politica externa este diplomat de meserie, iar intre 1998 si 2001 a detinut functia de prim-viceministru de Externe. Intre 2005 si 2007 Iurie Leanca a activat in oficiul Inaltului Comisar OSCE pentru minoritatile nationale. Intors in tara, Leanca a devenit membru al Partidului Liberal Democrat din Moldova si deputat din partea formatiunii.

Stirea Zilei: Credeti ca este nevoie de a reforma Ministerul de Externe, numit si al Integrarii Europene?

Iurie Leanca: Ministerul de Externe si-a pierdut rolul pe care l-a jucat in anii ‘90 de institutie de avangarda. E absolut firesc ca MAE sa aiba anumite avantaje in raport cu celelalte ministere prin faptul ca are angajati, care stau 2-4 ani in afara, de regula in tari occidentale si ei cand vin de acolo aduc cu sine anumite cunostinte. De aici e absolut firesc sa asteptam de la MAE altceva decat de la alte ministere. Daca ne uitam insa la acesti 8 ani, MAE, din pacate, si-a pierdut aceasta vitalitate, acest rol de avangarda, o gandire mult mai avansata bazata pe cunostinte profunde.

Daca tinem cont de toate aceste premise si de acest context nefavorabil, bineinteles ca se impune reformarea a tot ce tine de politica externa.

I: Cu ce ar urma sa se incheie aceasta reforma? Vom avea o noua institutie sau si personal nou?

R: Daca pana in 2000-2001 am reusit sa implementam, cu colegii, un sistem destul de transparent si care functioneaza in restul lumii, atunci cand se angajeaza prin anunturi publice, concurs, teste, atunci, din 2001 incoace totul a revenit in zona obscuritatii. Am incercat sa inteleg care este sistemul si mecanismul astazi si am ajuns la concluzia ca este un sistem foarte bizantin, unde totul se bazeaza pe relatii, cunostinte, cumatrism. Nu exclud ca printre cei angajati prin astfel de filiere sunt si oameni bine pregatiti, dar banuiesc ca e si mult balast - cei care nu au nimic comun cu diplomatia si cu Ministerul de Externe. De fapt, ministerul a ajuns sa fie un fel de executor al unor decizii luate in alta parte.

Trebuie sa revenim la premisa ca tot ce facem noi pe plan extern este pentru a realiza niste interese nationale. Interesul national al Republicii Moldova este crearea unui confort pentru cetatenii nostri pe plan intern si extern. Cetateanul se va simti confortabil atunci cand Republica Moldova va fi ancorata intr-un sistem de repere economice, politice, de securitate, stabile, atunci cand cetateanul, bunurile si capitalul moldovenesc vor calatori nestingherit. Integrarea europeana este un remediu care ne ajuta sa ne plasam intr-un mediu stabil, prosper si sigur.

E nevoie sa facem o evaluare unde suntem, care este ponderea, rolul Moldovei, care sunt pericolele principale, pentru ca foarte multe din pericolele lansate de aceasta guvernare sunt absolut artificiale, inventate si nu au nimic comun cu realitatile din teren. Eu nu mai aud in ultimul timp sa se lupte cu problema separatismului, asa cum se lupta acum 8 ani, nimic nu se spune in programul de guvernare a Guvernului Greceanii despre prezenta militara straina pe teritoriul Republicii Moldova. Nu mai e o problema oare asta?

I: Ce ati schimba, in primul rand, in politica externa a Republicii Moldova?

R: Nu stiu daca “in primul rand” as putea sa evidentiez o singura actiune. Ne confruntam cu problema credibilitatii autoritatilor de la Chisinau. De aceea, in primul rand se impune problema recastigarii acestei increderi atat pe plan intern, cat si extern.

Doi, se impune revigorarea si revizuirea rolului MAE. Cred ca este absolut necesar, imperativ chiar, sa instituim pe langa minister un Consiliu pentru Politica Externa, unde sa vina cei din afara, din sectorul civil, cei care au relatii, retele foarte diverse pe plan european, in zona euro-atlantica, cei care ar putea sa contribuie la schimbarea imaginii Republicii Moldova si sa atraga o simpatie si disponibilitate de a ajuta.

I: In relatia cu Romania, primul lucru pe care l-ati face?

R: Orice om cu bun simt si care are o pregatire isi da seama ca in primul rand trebuie sa ne dabarasam de problemele care au un substrat strict subiectiv, dar care lovesc, mai intai, in ceteanul Republicii Moldova.

In primul rand trebuie sa anulam aceasta decizie eronata, ilegala, privind instituirea regimului de vize si de invitatii. E un sistem atat de monstruos, incat un cetatean roman, ca sa ajunga in Republica Moldova, cred ca are nevoie de cel putin o luna. Insa, impactul este iarasi asupra Republicii Moldova. S-a diminuat exportul spre Romania, investitiile romanesti ne ocolesc, fireste, daca omul nu poate ajunge aici, merge spre Ucraina. Deci, va fi un gest simbolic, dar cu un impact benefic nu doar asupra relatiilor noastre cu Romania, dar si cu Uniunea Europeana si in general.

Atunci cand doi vecini se cearta, castiga altcineva, dar mai exact, lumea pur si simplu nu intelege cum poti sa ajungi la astfel de situatii si se uita la tine ca la cineva neserios, care nu-si mai da seama ce vrea sa faca si cum vrea sa faca.

I: Tratatul de baza si Acordul de frontiera cu Romania - este necesara semnarea acestor documente?

R: In relatia noastra cu Bucurestiul avem nevoie de un dialog activ si constructiv. Important este sa ne asezam la o masa, sa asternem fiecare viziunea sa asupra relatiilor de ansamblu, care sunt problemele prioritare, care sunt obiectivele care mai asteapta putin, pentru ca de la solutionarea sau nesolutionarea lor nu se schimba nimic in substanta relatiei... Daca va exista aceasta vointa politica ne vom preocupa de toate problemele.

Daca e sa ma refer la aceste doua probleme pe care le-ati enuntat dumneavoastra, din punctul meu de vedere, semnarea, astazi, a acestor tratate nu ne va face nici mai flamanzi nici mai satui, sunt niste tratate cu impact mai mult simbolic. Dar eu cred ca este bine sa ne uitam inca o data pe textele care au existat alta data, sa instituim un mecanism de consultari si poate chiar negocieri si cred ca intr-o perspectiva nu foarte indelungata vom gasi un numitor comun.

I: Uniunea Europeana asteapta actiuni concrete din partea Chisinaului si le asteapta de mult timp deja. Stiti ce exact trebuie sa facem la acest capitol?

R: Este adevarat ca Uniunea Europeana asteapta actiuni concrete si nu doar declaratii frumoase. Din pacate, in acesti 8 ani declaratii s-au facut, aici la Chisinau, chiar si niste pasi simbolici, v-ati referit la Ministerul de Externe, s-a numit si al Integrarii Europene, dar, dincolo de declaratii, in Republica Moldova s-au realizat niste lucruri care au mers totalmente in contradictie cu aceste valori, standarde si principii care guverneaza in UE. Or, tu poti sa te apropii de ei in momentul in care te comporti ca ei, gandesti ca ei si vrei sa imbratisezi aceleasi obiective si valori pe care ei de mult le-au pus in temelia functionarii sistemelor lor politice si economice.

Totodata, relatia cu Bruxelles-ul si cu tarile membre UE trebuie sa fie o relatie in doua sensuri. Am asa usoara senzatie ca cel putin asa-zisii euro-functionari de la Bruxelles au avut acest pretext de a nu face nimic pentru Republica Moldova pentru ca aici nu se face absolut nimic. Deci noi nu faceam nimic, ba din contra, mergeam pe calea edificarii unui sistem inchis, cu elemente puternice a unui regim totalitar, iar cei din Bruxelles, intr-un fel, avand aceste pretexte, scuze, nu au nici atitudini. Daca ne uitam la felul cum evalua realizarea Planului de Actiuni: si ceva bun si ceva mai putin bun, or, noi avem nevoie de parteneri sinceri.

I: Impresia mea este ca dupa evenimentele din 7 aprilie si cele care au urmat, noi am reusit, prin aceste evenimente triste, de altfel, sa atragem totusi atentia europenilor...

R: Simt aceasta schimbare de interes. Vorbesc mult cu prieteni, colegi din diferite tari membre UE, inclusiv cu functionari europeni de la Comisia Europeana - interesul este mare, categoric si disponibilitatea de a se implica este la fel de mare. Unii chiar ziceau ca daca anul trecut toata lumea astepta sa vada ce se intampla la Washington si toata lumea era axata pe aceasta Obama-mania, acum, aceasta mica tara care se numeste Republica Moldova, din pacate, sunt de acord cu dumneata, in virtutea acelor evenimente dramatice, dar am reusit sa ajungem in centrul atentiei si sunt convins ca in momentul in care reusim sa demaram aceasta politica responsabila pe plan intern si daca vom avea si o dimplomatie agresiva, in sensul bun, dinamica, activa, vom reusi destul de repede sa depasim problemele de alta data.

I: Sa ajungem si la Kremlin. Cum ar trebui sa se discute cu oficialii rusi?

R: Felul in care ar trebui sa discutam cu partenerii nostri din Federatia Rusa, nu trebuie sa inventam nimic, trebuie sa pornim de la faptul ca avem interese reciproce in a avea un dialog stabil, un dialog politic previzibil care ar aduce beneficii ambelor tari. Eu sunt convins ca in toate relatiile cu partenerii nostri importanti putem asigura o relatie din care ambele parti sa aiba de castigat. Nu trebuie sa fie un castigator si un invins, pentru ca, in consecinta, vom obtine un “zero”.

Noi trebuie sa recunoastem anumite interese, dar fara a face cedari si compromisuri in detrimentul Republicii Moldova.

I: Numiti 5 actiuni de imbunatatire a imaginii Republicii Moldova pe plan extern.

R: Ceea ce trebuie sa facem, in primul rand, e sa schimbam, nu prin reforme cosmetice, dar prin reforme de substanta, situatia la noi in tara - ca sa avem o imagine buna trebuie sa avem, mai intai, o realitate pe potriva aici. Trebuie sa vedem cine sunt acesti “mesageri”, care ne ajuta sa formam, sa cladim imaginea noastra pe plan extern. Trebuie sa avem un dialog mult mai activ cu societatea civila a noastra, cu cei care au deja retele foarte sofisticate in occident. Trebuie sa vedem cine lucreaza in misiunile diplomatice ale Republicii Moldova...

I: Apropo de asta. Am notat aici sa va intreb cinci criterii sau cinci calitati pe care trebuie sa le posede un ambasador?

R: Ambasadorul, sub nicio forma, in mod special pentru o tara mica cum este Republica Moldova, nu trebuie sa fie incununarea unei activitati politice, comerciale sau de afaceri.

Un ambasador este incununarea unei activitati diplomatice. Deci, amabasadorul Republicii Moldova trebuie sa fie un bun diplomat, cu o experienta vasta, cu capacitati bune de comunicare, un om care vorbeste cel putin o limba sau doua de circulatie internationala si care nu este un novice in sensul asta. Astfel de oameni vor sti sa aduca beneficii pentru tara care i-a delegat acolo si nu cum a fost pana acum – fosti politicieni, chiar asta e un cuvant frumos - cand unii trebuiau plecati din Guvern sau cuiva trebuia sa i se plateasca niste polite, pai erau trimisi la un fel de odihna nemeritata.

I: De ce ati plecat de la Ministerul de Externe cand au venit la guvernare comunistii?

R: N-am plecat imediat. Am lucrat atunci in Guvern 5 luni, unii spun ca a fost o perioada poate prea indelungata, posibil, dar mi-a fost suficient sa inteleg ca noua guvernare, din pacate, nu va duce Republica Moldova spre o evolutie fireasca si pozitiva, nu ne va permite sa ne ancoram in aceste repere de stabilitate si prosperitate. Am inteles atunci ca maniera de a guverna va fi una absolut deficienta, se va tine cont nu de opinia specialistilor, ci se va actiona din anumite instincte si reflexe mostenite din trecut. Din pacate, am avut dreptate.

Republica Moldova a involuat de atunci, nu a reusit sa aiba niste realizari de ansamblu pe niciun domeniu si astazi constatam, din pacate, o realitate foarte dura.