Doamnelor si Domnilor, bine v-am găsit. La microfon e Vasile Botnaru, moderatorul si prezentatorul emisiunii duminicale PUNCT si de la capat.

De trei zile incoace, mioritic vorbind, Republica Moldova este in rind cu lumea, adica are guvern bine-merci, pe care poporul il poate lauda, sau injura in discutii telefonice, fara frica de a i se intercepta convorbirile. Cel putin asta a promis noul director al Serviciului de Informatii si Securitate, fortat de presa sa recunoasca de fapt ca asta a fost indeletnicirea serviciilor speciale care asa au inteles sa se informeze despre starea de spirit si potentialele riscuri pentru stabilitate. In lipsa unui interes special pentru convorbirile telefonice astazi vom pune pe post, «benevol si nesiliti de nimeni», o discutie telefonica cu un politolog de la Londra si altul de la Washington despre potentialul noului cabinet de ministri, discutie pe care am inregistrat-o de la Praga. Asadar, oaspetii emisiunii de astazi, sint Nicu Popescu, cercetator la Consiliul European pentru Politica Externa, cu sediul la Londra, si Vlad Spanu, directorul executiv al Fundatiei «Moldova», care isi are sediul la Washington.

L-am intrebat mai intii pe Nicu Popescu daca experienta europeana de guvernare in diverse formule de alianta i-ar putea fi de folos noului guvern de la Chisinau?

Nicu Popescu: Cred ca Republica Moldova are propria experienta de guvernare in alianta, care ar trebui sa faca posibila evitarea mai multor greseli de catre Alianta pentru Integrare Europeana. Si in acelasi timp, cred ca Republica Moldova mai si are o experienta extrem de negativa in tara vecina, Ucraina, in care neintelegerile din cadrul aliantei oranj au dus la o instabilitate practic permanenta, facind imposibila implementarea unor reforme structurale in acest stat si practic paralizind atit procesul de reforme in Ucraina, cit si procesul de apropiere a Ucrainei de Uniunea Europeana. Deci, atit experienta Republicii Moldova din anii 90, cit si experienta Ucrainei, trebuie evitate practic cu orice pret in cazul noii guvernari de la Chisinau.

Vasile Botnaru: Domnule Spanu, dumneavoastra ati intervenit cu o lista de recomandari care vizeaza intre altele si asistenta din exterior. Credeti ca factorul extern s-ar putea sa fie decisiv in cazul Moldovei?

Vlad Spanu: Eu cred ca da, din acel punct de vedere ca Republica Moldova se afla intr-o criza economica, ca de altfel toate tarile. Dar Moldova depinde foarte mult de comertul exterior. Partea de venit in bugetul de stat care vine de la comertul exterior este foarte mare. Deci Moldova este foarte mult expusa. Si atunci, avind o economie deschisa, Moldova depinde mult atit de factorul extern, cit si de capacitatea tarii de a se dezvolta economic. Din acest punct de vedere eu cred ca, tinind cont si de faptul ca remitentele au scazut, exportul si importul sint asa cum sint, cu deficit bugetar foarte negativ pentru Moldova, este important ca sa vina din afara un pachet de sustinere, atit din punct de vedere politic, financiar, cit si asistenta tehnica.

Vasile Botnaru: Domnule Popescu, in momentul in care s-a produs validarea guvernului am asistat la un “spectatol”. Opozitia comunista spunea ca nu este adevarat ce spune noua guvernare despre precedenta guvernare comunista. Acum vreau sa va intreb daca este corect diagnosticul premierului Filat pentru ceea ce preia cabinetul de ministri? Este credibil? Ori pentru ca sa vina asistenta din exterior trebuie sa existe un diagnostic.

Nicu Popescu: Cred ca nu exista niciun dubiu ca situatia, atit economica, cit si politica din Republica Moldova este extrem de grava. Chiar si fosta guvernare a recunoscut acest lucru de mai multe ori. Insa sint foarte putine persoane care stiu pina la urma cit de grava este situatia, pentru ca stim destul de bine ca in ultimii ani procesul de guvernare a fost foarte netransparent. Nici mass-media, nici parlamentul nu avea nici libertatea si nici puterea de a monitoriza ceea ce se intimpla cu actul de guvernare. Si cred ca in urmatoarele luni noua guvernare va avea destul de multe surprize si informatii noi si chiar surprinzatoare in privinta starii de fapt din Republica Moldova.

Vasile Botnaru: Adica «cutia Pandorei» nu s-a deschis inca?

Nicu Popescu: Nimeni nu stie pina la urma pe cit de serioasa este criza din Republica Moldova si pe cit de afectata este Republica Moldova de aceasta criza. Insa nu exclud ca in urmatoarele luni ne vom ciocni de stiri din ce in ce mai proaste referitoare la starea in care se afla tara.

Vasile Botnaru: Dar nota cea mai proasta pe care poate sa o dea unei guvernari precedente este chiar cea pe care a formulat-o de fapt noua guvernare atunci cind si-a propus sa edifice statul de drept. Asta inseamna ca pina acum el nu a existat cu desavirsire? Sinteti de acord cu aceasta nota?

Vlad Spanu: Eu cred ca este foarte mult de lucru in sensul de a da cetatenilor aceasta sansa de a trai intr-o tara libera si democratica. Faptul ca din Moldova a plecat foarte multa lume in exterior denota citeva chestiuni. Unii au plecat din considerente economice. Deci au fost nevoiti sa plece, au avut niste constringeri economice. Altii au plecat din motive de alt ordin. Principial nu au vrut sa lucreze – ma refer la functionarii publici - intr-un stat condus de un singur partid si care are politici de orientare cu care nu erau de acord acesti oameni. Deci, e doar ceea ce se vede la suprafata, ce tine de statul de drept. Oamenii pur si simplu au plecat din tara pentru ca nu aveau posibilitatea sa existe acolo si nu erau de acord cu politicile Partidului comunist care a condus tara timp de opt ani. Insa sint probleme cu mult mai grave care ne arata ca la noi in Republica Moldova nu a mai existat suprematia legii. Si asta vedem prin controlul asupra mass-media, controlul mesajului care venea la public. A doua a fost problema sistemului judecatoresc, care nu era impartial si care nu era o putere separata in stat, asa cum ar fi trebuit sa fie intr-un stat de drept. In plus, partidul de guvernamint a subordonat business-ul privat prin mecanismele care au fost si prin niste metode autoritare, ceea ce iarasi ne da dovada ca in Moldova nu a existat un stat de drept cu o competitie ca in sistemul capitalist sau economia de piata.

Vasile Botnaru: Domnule Popescu, sinteti de acord cu nota aceasta, ca nu a existat stat de drept in Republica Moldova?

Nicu Popescu: Eu cred ca nu putem evalua situatia din Republica Moldova, judecind doar in termeni de alb si negru, existenta unui stat de drept sau lipsa unui stat de drept. Pentru ca in linii mari practic orice stat din lume se afla in zona gri in care exista anumite elemente de suprematie a legii sau exista anumite elemente de autoritarism. In cazul Republicii Moldova cred ca fara doar si poate, inclusiv in anii trecuti, au existat mai multe elemente democratice si pluraliste decit in Rusia, Armenia, Azerbadjian, Asia Centrala. Si din aceasta perspectiva anumite elemente de guvernare legala fara doar si poate in Republica Moldova existau. In acelasi timp, daca incercam sa comparam Republica Moldova cu Europa Centrala, sau cu democratia din Republica Moldova din anii 90, sau cu un stat precum e Ucraina, cred ca intr-adevar putem spune ca in cazul Republicii Moldova asistasem la o situatie de pluralism politic mai scazut, situatia democratica se deteriora, suprematia legii era din ce in ce mai des incalcata de catre un proces de guvernare hipercentralizat si deseori autoritar. Si in aceste conditii Republica Moldova, daca intr-adevar doreste sa se apropie de Uniunea Europeana, daca doreste sa fie mai prospera, va trebui sa se distanteze drastic si rapid de acel model de guvernare pe care l-a implementat Vladimir Voronin in Republica Moldova.

Vasile Botnaru: Acum daca ne uitam pe program, si-a ales sau nu guvernul Filat remediile cele mai eficiente? Intreb asta pentru ca opozitia comunista ii reproseaza ca a operat in noul program doar cu fraze generale. Or, in replica guvernul spune ca e vorba de fapt despre politici. Veaceslav Ionita in special a spus ca nu veti gasi in program un numar “X” de locuri de munca pe care ar trebui sa le deschida guvernul, ci este vorba despre politici. Ati vazut aceste politici care pot redresa situatia precara, asa cum spune noua guvernare, mostenita de la comunisti?

Vlad Spanu: Eu m-am uitat la prioritatile noului guvern si este important – si sint de acord aici ca nu poti veni in doua-trei saptamini cu un program foarte detaliat – zic, este important ca noul guvern sa prezinte parlamentului directia de orientare a statului, incotro statul are sa se miste in urmatorii patru ani cit noul guvern va fi in functie. Deci acest lucru este important si nu, cum spuneati, numarul de locuri de munca sau numarul de gradinite ce urmeaza a fi deschise, cum era in timpul URSS-ului. Cel mai important pentru mine este faptul ca este examinata aceasta orientare prezentata parlamentului si urmeaza sa vedem foarte atent cum se va realiza aceasta orientare. Fiindca daca ne uitam peste programul noului guvern, vedem ca elemente din el s-au regasit si in angajamentele guvernelor precedente, in timpul guvernarii din 2001 pina in 2009 a Partidului comunist. Insa noi stim ca a fost o mare divergenta intre declaratii si realizare, si fapte. In acest sens este bine ca cei din societatea civila, cei din mass-media sa fie precauti, sa se uite cum guvernul va realiza aceste declaratii si asta este meseria noastra. Deci, pe de o parte, cred ca trebuie sa ne bucuram cu totii acei care am crezut ca Republica Moldova nu mergea pe o cale pe care ne-o dorisem, pe calea integrarii in Uniunea Europeana si de ridicare a standardelor de viata. Pe de alta parte, cei din societatea civila si din mass-media, sa nu cadem pe fagasul acesta de extaz. Trebuie sa ne bucuram, dar sa fim precauti vis-a-vis de realizarea acestui program.

Vasile Botnaru: Daca ne uitam pe elementele principale, care sint cinci la numar, intr-adevar ele, in mare parte, coincid sa zicem cu intentiile guvernului Greceanii. Poate cu deosebirea ca in punctul cinci avem “descentralizarea”, adica in antiteza cu “verticala puterii”. Domnule Nicu Popescu, credeti ca aceste pirghii astazi sint cele mai necesare si vor da efect pe termen lung? Vorbesc nu doar despre descentralizare, dar si despre «integrarea europeana» pe primul loc, «reintregirea tarii», «depasirea crizei».

Nicu Popescu: Da, intr-adevar cred ca principalul obiectiv al Aliantei pentru Integrarea Europeana este demonopolizarea sistemului politic si economic din Republica Moldova. Experienta ultimilor ani, dar si experienta unor state cu puterea hipercentralizata ca Rusia sau Armenia, arata ca implementarea unor reforme democratice si apropierea unor astfel de state de Uniunea Europeana de catre un regim autoritar sau semiautoritar este practic imposibila. Pentru ca acest tip de guvernare monopolista foarte rapid duce la cresterea coruptiei, la capturarea statului de catre interese private si, prin urmare, la stagnarea procesului de modernizare si de apropiere de Uniunea Europeana. Or, in cazul Republicii Moldova, ea se misca treptat spre un sistem politic ceva mai competitiv, in care partidele politice, atit din opozitie, cit si partidele care se afla la guvernare, vor discuta, vor dezbate anumite politici care necesita a fi implementate. Si din aceste dezbateri cred ca Republica Moldova va avea de cistigat. Pentru ca de cele mai multe ori competitia dintre optiuni politice sau economice aduce in primul si in primul rind beneficii consumatorilor. Si in cazul Republicii Moldova ne referim la acei alegatori care vor avea posibilitatea de a alege deschis si liber intre posibilele directii de evolutie a Republicii Moldova.

Vasile Botnaru: Acum v-as propune sa ne uitam un pic la «asii» pe care ii are prim-ministrul Filat, care sint ei. Si daca Vladimir Filat va putea sa aiba o echipa si nu doar reprezentanti ai partidelor, foarte puternici gratie partidelor dar si gratie personalitatii acestora.

Vlad Spanu: Cred ca echipa care este la guvernare are de rezolvat citeva probleme grave care stau in fata Republicii Moldova. Deci nu vorbim numai de problemele generale. Cind vorbim de criza economica, se are in vedere plata pensiilor si salariilor care acum este sub un mare semn de intrebare. Alt obstacol care ar putea fi in calea noii guvernari este faptul ca ar putea sa nu reuseasca intr-un termen care ii va permite situatia politica, deci nu va reusi sa faca reformele necesare in interior. Si in special ceea ce tine de reforma mass-media publice. Daca la televiziunea publica Teleradio-Moldova nu vor avea acces toate fortele politice si analistii politici ca sa fie o dezbatere si sa ajunga la urechea cetateanului, inclusiv la tara, ce se intimpla in realitate in Republica Moldova, noua guvernare risca ca noile alegeri – daca cumva vor fi repetate la anul viitor – sa nu reuseasca sa prezinte electoratului cine este aceasta noua guvernare si care sint politicile sale. Un risc destul de mare in afara de riscul ca nu vor fi in stare sa acumuleze suficiente mijloace financiare pentru a plati salariile si pensiile la timp. Si alt risc care este si pe care noua guvernare trebuie sa il ia in calcul, este riscul escaladarii unui conflict pe Nistru, in cazul cind acei care stau la Tiraspol sau acei care stau la Moscova vor vedea in noua guvernare un pericol pentru ei si atunci vor incerca sa destabilizeze situatia. Deci acestea sint trei riscuri mari.

Prin urmare, noua guvernare, in masura in care va fi aceasta echipa in stare sa neutralizeze aceste riscuri, aceasta este prima incercare a noii guvernari de a rezolva niste probleme care stau in fata ei imediat, acum. In ce masura va putea sa o faca? Eu sint optimist in sensul ca noua guvernare sau Vladimir Filat a reusit sa inchege, cu ajutorul partidelor din coalitie, un guvern care ar putea sa faca fata. Cel putin, sint oameni pe care ii cunosc eu, sint oameni profesionisti care stiu domeniul. Stiu ca au fost multe critici si la adresa unora, de exemplu la Ministerul culturii. Acolo nu cunosc situatia. Dar pe domeniul economic, domeniul financiar, diplomatie, eu cred ca sint alegeri foarte bune si lucrurile vor evolua. Fiindca, cum am zis, acestea sint riscurile in domeniul economic si financiar si riscul in domeniul politic legat de Transnistria. Si evident ca va fi nevoie – s-a si inceput – de o schimbare la nivel de institutii de forta. SIS-ul, a fost schimbat seful SIS, vor fi schimbati sefii si altor structuri de forta. Ministrul Apararii este un ministru nou, ministrul de Interne. Deci acestea sint elementele pe care trebuie sa se bazeze, cum am zis, eliminarea riscurilor si dupa aceea dezvoltarea economica si dezvoltarea relatiilor internationale in decurs de patru ani. Dar riscurile sint imediate in urmatoarele sase luni. Deci trebuie sa fie rezolvate anume aceste probleme.

Vasile Botnaru: Domnule Popescu, sinteti de acord cu aceasta lista de teste pe care le are de sustinut guvernul?

Nicu Popescu: Da, sint de acord cu aceasta lista dar cred ca principalul test este coeziunea interna si capacitatea aliantei de a mobiliza acel potential intelectual si politic pe care il are pentru a implementa reformele reale. Cred ca din partea societatii civile au existat niste asteptari mai mari fata de noul guvern. In realitate avem doua guverne. Un guvern, sau o jumatate de guvern, care este destul de competent. Practic ministerele cheie – de Economie, Finante, de Externe, de Interen, au niste specialisti care mai mult sau mai putin s-au manifestat in trecut. Dar exista si un al doilea guvern, un guvern foarte politizat in care au venit persoane numite de partid, dar care nu sint foarte cunoscute ca specialisti in domeniu. Si cred ca anume aceasta a doua jumatate a guvernului pare mult mai slaba din punctul de vedere al societatii civile si nu raspunde integral asteptarilor pe care le-a avut societatea fata de noua guvernare.

Vasile Botnaru: Dar garanteaza partidele probabil in cazul lor?

Nicu Popescu: Partial garanteaza partidele insa partidele nu trebuie sa garanteze ci sa guverneze tara cu persoane competente. Daca doriti ne putem aminti chiar si de faptul ca niste specialisti foarte buni ca Marian Lupu, Valeriu Lazar au fost promovati din interiorul guvernului de catre Partidul comunistilor nu pentru ca acestea erau membri de partid, ci pentru ca acestia erau considerati specialisti buni si au primit sprijinul Partidului comunist de pe atunci pentru a promova anumite reforme. Cred ca treptat Alianta pentru Integrare Europeana ar trebui sa utilizeze aceasta abordare a actului de guvernare prin care partidele politice deleaga sprijinul lor politic nu in mod obligatoriu unor membri de partid, ci unor specialisti, unor persoane competente, care vor duce la niste reforme coerente dar si vor arata faptul ca aceste partide politice sint destul de responsabile si pot atrage si promova oameni noi si competenti.

Vlad Spanu: Eu as vrea sa adaug, domnule Botnaru, aici. Eu cred ca partidele, in special acele care nu au fost la guvernare pina in anul 2001, au destule probleme ce tin de echipa. Am sa apelez la un exemplu foarte concret. Am fost rugat sa pun pe hirtie o lista de diplomati care nu mai sint astazi la Mnisterul de Externe. Si mi-am dat seama ca este destul de complicat sa o faci fiindca foarte multa lume a plecat in anul 2001, nu mai doresc sa se intoarca acasa sau se vor intoarce cu foarte mare greu din cauza ca sint aranjati in alte parti, lucreaza in organizatii, salariile in Republica Moldova sint asa cum sint. Multi din fostii diplomati s-au compromis care au lucrat la Ministerul de Externe. Deci prin acest exemplu vreau sa zic ca nu este simplu sa aduci o echipa de profesionisti din diverse motive si ca sa ne gindim doar la Ministerul de Externe. In afara de faptul ca ai nevoie de consolidarea echipei la centrala, la minister, mai ai nevoie si de o echipa suficient de maricica pentru ambasade care sint aproximativ 30 la numar. Si doar ambasadori trebuie sa ai 30 de persoane si trebuie sa fie competenti, nu sa-i trimiti pe criterii politice cum au fost facuti pina acum ca o plata pentru faptul ca esti loial partidului de guvernamint.

Deci, in general, toate aceste partide care sint in Alianta pentru Integrare Europeana au aceasta problema: sa isi aduca o echipa. Si Nicu Popescu a spus ca o parte din guvernul actual, membri ai cabinetului nu ar corespunde criteriului de profesionalism si au fost propusi pe criterii politice. Si asta ar putea fi adevarat. Fiindca, am spus, partidele nu au crescut o echipa de profesionisti si din aceste considerente este poate bine si poate la prima etapa se va merge pe aceasta cale de algoritm si pe membri de partid. Insa posibil sa i se dea voie premierului Filat ca sa aleaga cel putin la nivelul doi, al viceministrilor, la nivel de ambasadori, la nivel de sefi de directie – deja asta este treaba mnistrului, dar noua guvernare este bine sa se uite in afara listelor partidului si sa aduca oameni profesionisti care sint in Republica Modlvoa si sint si in afara tarii. Si de asta este important sa se mearga mai mult pe criterii de profesionalism decit pe criterii de partid care, ne uitam la liste, sint foarte buni membri de partid, insa nu intotdeauna avem siguranta ca ei au experienta si cunostintele respective intr-un domeniu in care vrea sa ii promoveze partidul sau la ministerele care le-au fost incredintate de alinta sa le administreze.

Vasile Botnaru: In concluzie, v-ati aventura acum sa pronosticati cit de lunga va fi viata acestui guvern?

Nicu Popescu: Nu cred ca stie cineva cit de lunga va fi viata acestui guvern si orice tip de presupuneri ar fi speculatii care nu ar avea niciun fundament real. Cred ca practic niciunul din actori politici cheie din Republica Moldova nu stie ce va face peste doua sau trei saptamini. Si in aceste conditii cred ca ar fi iresponsabil sa speculam in privinta longevitatii acestui guvern.

Vlad Spanu: Eu am pornit, cind am elaborat impreuna cu alti experti un document care a fost prezentat in special in Statele Unite ale Americii si la Brusselles, am pornit de la faptul ca acest guvern are o fereastra de oportunitate de sase luni. In cazul in care se vor crea premizele sau se va crea situatia de a merge la alegeri anticipate in 2010. Deci, eu cred ca noul guvern trebuie anume din acest punct de vedere sa reiasa. Deci la prima etapa este aceasta fereastra de oportunitate de sase luni si sa rezolve problemele imediate despre care am spus mai inainte – salarii, reforma sectorului mass-media publice si sectoarele de forta – SIS, ministerul de Interne, justitia. Si daca rezolvi problema in aceasta perspectiva si stii ca ai de rezolvat aceste probleme intr-o perioada scurta, te vei putea mobiliza ulterior ca sa elimini riscurile si sa creezi un program de guvernare pe termen de patru ani – daca iti asiguri spatele, iti asiguri baza eliminind aceste riscuri.

Vasile Botnaru: Adica pina la bunastare mai este cale de parcurs – ultimul element din programul de guvernare. Deocamdata asteptam primul bilant dupa sase luni, asta ar fi de inteles.