Potrivit ultimului sondaj de opinie „Barometrul de Opinie Publică”, dat publicităţii cu aproape 3 luni în urmă, 17 la sută dintre moldoveni au încrederea că blocul NATO ar putea asigura securitatea ţării. Acelaşi sondaj arată că 57 la sută din populaţia optează pentru păstrarea statutului de neutralitate a Moldovei. Dacă nu ar exista Alianţa Nord Atlantică, Produsul Intern Brut al ţărilor membre s-ar reduce cu 15 la sută, iar PIB-ul mondial cu peste 9 % sugera recent profesorul universitar Maximilian Silivestru.

Spunea cineva dintre analiştii că NATO este o tribună imposibil de ignorat. Una de la care se aud cele mai importante voci ale planetei şi la care se pot spune lucrurile care vrei să se audă. Cu o condiţie. Să ajungi la ea! „Aderarea R. Moldova la Alianţa Nord Atlantica nu poate fi propusă în acest moment, deoarece Constituţia prevede neutralitatea”, sugera recent premierul Vlad Filat, precizând că „această problemă ar putea fi ridicată în viitor”. „Iar decizia va fi luată de cetăţeni, nu de politicieni. Va trebui să desfăşurăm o campanie de informare şi să explicăm ce este NATO, care îi sunt obiectivele şi ce ar putea avea de câştigat şi de pierdut Republica Moldova în cazul unei aderări”, a mai spus şeful executivului, Vlad Filat.

Într-un interviu publicat în cotidianul Kommersant, premierul Republicii Moldova, Vlad Filat afirmă că guvernul pe care il conduce se pronunță pentru „relații normale cu Nato, care să fie cel puțin apropiate de raporturile pe care Rusia le întreține cu Alianța Nord Atlantică”. După afirmația sa, reluată de agenția RIA Novosti, „Moldova este o țară neutră, fapt ce constituie o normă în Constituția sa, iar noi sîntem cetățeni ce respectă legile și guvernăm țara conform normelor Constituției”, a mai spus premierul Vlad Filat.

Vicepremierul Iurie Leancă, ministrul de externe, explică cum ar trebui perceputa aceasta Alianta Nord Atlantică: „Alianţa Atlantică este percepută în mod diferit, depinde foarte mult de sursa de informare despre această alianţă, despre rolul pe care îl joacă în noul context al evoluţiilor internaţionale. Este o problemă cu care se confruntă chiar şi ţările membre ale Organizaţiei Nord Atlantice. Din acest motiv s-a deschis Centrul de Documentare al NATO. Sunt multe lucruri pe care urmează să le facem pentru a informa cetăţeanul nostru despre rolul actual al Alianţei, despre perspectivele lui şi despre provocările noi care au apărut în lume şi la care Alianţa are capacităţile pentru a răspunde.”

Valentina Ursu: Cine ar avea mai multă nevoie, Republica Moldova de NATO, sau NATO de Moldova?

Iurie Leancă: Cred că şi NATO este interesat să aibă un partener de nădejde în regiune. Republica Moldova, stat suveran, subiect al dreptului internaţional poate juca un rol pozitiv în acest sens, de aceea în programul guvernului Filat scrie foarte clar că ne dorim foarte mult din exportator de anumită instabilitate, mă refer la problema conflictului transnistrean şi prezenţa militară străină, să devenim furnizori de securitate. În acest sens, şi noi şi Alianţa avem acelaşi interes, să identificăm aceste soluţii, astfel încât fiecare să joace rolul său pentru stabilitatea în regiune.

Valentina Ursu: Dar relaţia Republicii Moldova cu NATO depinde de relaţia Moldovei cu Federaţia Rusă?

Iurie Leancă: Republica Moldova trebuie să-şi realizeze politica sa externă pornind de la obiectivele şi interesele fundamentale ale ţării noastre. Nu cred că relaţia cu NATO şi UE ar trebui să fie marcate de alte evoluţii. Bineînţeles că relaţiile pozitive între doi actori atât de importanţi cum este Federaţia Rusă şi NATO, marchează pozitiv şi evoluţiile în ansamblu.

Relaţia Republicii Moldova cu cea mai puternică alianţă politico-militară pe care a cunoscut-o vreodată omenirea a fost una cu urcuşuri şi coborâşuri. Este părerea fostului ministru al apărării Valeriu Plesca, care ne spune mai multe despre ce este NATO: Alianţa Atlantică este o instituţie politico-militară. Are un şir întreg de domenii care nu ţin de cel militar, cum ar fi acordarea de asistenţă în caz de calamităţi naturale. Cel mai bine ar fi să aducem exemplul Moldovei, când, cu suportul NATO, noi am distrus cantităţi semnificative de pesticide şi combustibilul de la rachetele anti-aeriene, care aveau un impact foarte nociv asupra mediului.

Valentina Ursu: Cum vă explicaţi dvs că în rândul populaţiei, NATO rămâne ca o sperietoare?

Valeriu Pleşca: Ceea ce se numeşte NATO şi se reprezintă la Chişinău este foarte modest. Este acest centru NATO, activitatea căruia nu este simţită, nu se vorbeşte despre Alianţă, despre activităţile pe care le are. Nu se distruge acel stereotip, rămas din URSS, că NATO ar fi un agresor. Nu este adevărat. Este un partener cu care se poate de făcut multiple activităţi.

Valentina Ursu: Dvs aţi fost parte a guvernării comuniste, cum discutaţi despre acest subiect la nivel politic?

Valeriu Pleşca: Eu am servit acestei ţări în calitate de ministru şi sunt convins că am reuşit să reformez o intituţie atât de grea ca Armata Naţională.

Valentina Ursu: Dar cum discutaţi cu Comandantul Suprem despre NATO?

Valeriu Pleşca: Era incomod, deseori.

Valentina Ursu: Ce auzeaţi de la Comandantul Suprem? Numai nu vorbim despre o eventuală aderare a Moldovei la NATO?

Valeriu Pleşca: Guvernarea de atunci avea un plan isteţ cu parteneriatul NATO şi dialogul cu Bruxelles-ul. A fost o supriză şi pentru Bruxelles – Ia uitaţi-vă, o guvernare comunistă! Dar asta a fost o mişcare politică din partea Chişinăului, ca să arate Moscovei că noi avem şi alte alternative în cazul în care nu se cedează ceva pentru autorităţile de la Chişinău. Dar asta duce într-un impas. Să faci o joacă mare, trebuie să deţii forţe puternice. Să intri într-un teatru de război, trebuie să ai în spate şi Stat Major şi forţă. Din păcate asta nu a fost. Şi acei strategi, între ghilimele, care au impus această tactică, au eşuat.

Valentina Ursu: În aceşti opt ani conducerea comunistă vroia să-i facă pe plac Moscovei spunând că nu aderă la NATO sau era propria convingere? Cum să înţeleg? Mergea dl Voronin la dl Solana şi îi plăceau aceste întrevederi în Occident şi venea acasă şi zicea că nu avem nevoie de NATO?

Valeriu Pleşca: Acolo se ducea cu un mesaj. Ştiţi la noi cum se spune: gândeşti una, spui alta şi faci în alt fel. Cam în acest fel s-a procedat şi aici. Atunci, între Chişinău şi Moscova s-a stabilit o situaţie destul de dificilă şi ca o reacţie s-a adoptat strategia de apropierea de UE. Se câştiga dublu: în primul rând cetăţenii aveau impresia că partidul se reformează, iar la Cartierul General se ştia că s-a stabilizat o situaţia într-o zonă dificilă cum este Republica Moldova. Dar asta, din păcate, a fost un joc.

Valentina Ursu: Moscova de ce este atât de categorica faţă de NATO?

Valeriu Pleşca: Moscova presupune că în zona respectivă geografică, totul se mişcă cu consinţământul ei. Este o politică veche. Noi pledăm pentru un parteneriat.

Valentina Ursu: Cine ar avea mai multă nevoi, Republica Moldova de NATO sau NATO de Moldova?

Valeriu Pleşca: Noi am avea mai multă nevoie, deoarece securitatea costă. Să-ţi asiguri singur o securitate de calitate este complicat şi costisitor. Îmi amintesc că în planul de construcţie a Forţelor armate se impunea un buget estimat la 2 % din PIB. Asta sunt sute de milioane care nici nu-ţi pot asigura securitatea pe deplin. Statutul de neutralitate nicidecum nu ne crează împedimente în dialog cu NATO. Noi putem să fim parteneri în unele domenii, fără să fim membri a acestui bloc militar. Aşa cazuri sunt – Austria, Finlanda, Elveţia.

Valentina Ursu: Dle Pleşca, dar recunoaşteţi că în faţa ex-preşedintelui vorbeaţi despre NATO cu jumătate de voce?

Valeriu Pleşca: Nu se vorbea cu jumătate de voce, deoarece s-a adoptat Planul individual Moldova-NATO. Multă lume chiar credea sincer în asta, şi eu inclusiv. Mai târziu am înţeles că este un instrument politic, de moment.

NATO este o Alianţa "benefică şi avantajoasă pentru Moldova dacă luăm în considerare noile nevoi în domeniul securităţii naţionale", a declarat pentru Europa Libera ministrul moldovean al Apărării, Vitalie Marinuţă. În opinia lui, "NATO se transformă într-o structură de cooperare pentru a asigura securitatea colectivă".

Vitalie Marinuţă: Vorbind despre securitate, trebuie să fim nu numai consumatori ai securităţii, dar şi să aducem şi aportul nostru la securitatea europeană, securitatea mondială. Adică, dacă suntem într-o frăţie europeană nu trebuie numai să mâncăm din pâinea lor, dar trebuie să contribuim la crearea acestei pâini. Eu cred că Programul de Parteneriat pentru Pace, Programul de Parteneriat al Moldovei cu structurile de securitate europeană este un proces bun, iniţial. Mai departe urmează să ducem consultări cu poporul.

Premierul Vlad Filat rămâne la idea că decizia unei eventuale aderări a Republicii Moldova la NATO va fi luată de cetăţeni, nu de politicieni.

Vlad Filat: Văd foarte des în ultima perioadă de timp speculaţii în acest sens. Republica Moldova are Constituţie şi are statutul de stat neutru. Vizavi de eventuala schimbare a acestui statut urmează să se pronunţe cetăţenii R. Moldova.

Valentina Ursu: Relaţia Moldova-NATO cum o vedeţi?

Vlad Filat: Una bună, o relaţie aprofundată, aşa cum este, de exemplu, şi în cazul relaţiilor NATO şi Federaţia Rusă. Avem foarte bune lucruri, posibil să le facem împreună.

Valentina Ursu: Dar ce poate face actuala guvernare ca să spulbere această temere de sperietoare NATO?

Vlad Filat: Să ne propunem o agendă pentru viitoarele relaţii şi foarte important e să asigurăm un nivel de informare a cetăţenilor Republicii Moldova, nu doar vizavi de NATO, dar şi de UE şi vizavi de ce înseamnă lumea în secolul 21.