Astăzi, la Viena, se reiau discuţiile dintre Chişinău şi Tiraspol în problema transnistreană. Pe teren neutru, acestea vor decurge în formatul internaţional 5+2 dedicat negocierilor, la care vor participa reprezentanţii mediatorilor - OSCE, Rusia şi Ucraina, şi, pe post de observatori, reprezentanţii Uniunii Europene şi ai Statelor Unite. Consultările sunt organizate de actuala preşedinţie elenă a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Asemenea reuniuni, în format complet, nu au mai avut loc de aproape 4 ani de zile, după ce în februarie 2006 Tiraspolul s-a retras de la negocieri, în dezacord cu noul regim vamal pe care autorităţile de la Chişinău şi Kiev l-au introdus pentru mărfurile din Transnistria. Despre perspectiva reglementării transnistrene discutăm astăzi cu invitatul nostru, expertul Radu Vrabie, director de programe la Asociaţia pentru Politica Externă.

Radu Benea: Dle Vrabie, v-aş ruga să ne spuneţi dacă există premise pentru reluarea unui dialog plenar dintre Chişinău şi Tiraspol în formatul 5+2?

Radu Vrabie: Cred că orice tip de negocieri între Chişinău şi Tiraspol sunt binevenite, atât timp câte ele au şansa de a debloca situaţia de acum. Cred că aceste negocieri sunt un test important şi pentru noua conducere de la Chişinău, care va avea pentru prima dată posibilitatea să discute şi să vadă părerile colegilor de la Tiraspol. Însă, nu sunt foarte optimist în ceea ce priveşte rezultatele acestor consultări.

Cred că autorităţile de la Tiraspol nu sunt binevoitoare în deblocarea situaţiei. Mai degrabă vor să atragă atenţia asupra Transnistriei. În ultimul timp s-a discutat foarte puţin despre rezolvarea conflictului transnistrean şi administraţia de la Tiraspol vrea să apară din nou pe harta discuţiilor. Vrea să atragă şi atenţia Moscovei. Regiunea este într-o situaţie economică destul de grea, iar pentru a obţine ajutoarele atât de ncesare, în primul rând din partea Moscovei, este nevoie de cel puţin mimarea dialogului cu Chişinăul.

Nu exclud că în foarte scurt timp Tiraspolul va găsi un motiv pentru care va bloca din nou aceste negocieri şi va încerca să aplice acelaşi scenariu pe care l-a aplicat ani de zile. În acelaşi timp, nu sunt sigur de intenţiile Rusiei. Mi se pare că atenţia lor este acum spre ministeriala OSCE, care are loc, tradiţional, la sfârşitul anului. Rusia vrea să demonstreze un rezultat pozitiv cel puţin în unul din conflictele în care joacă un rol important. Bănuiesc că la ministeriala OSCE se va vorbi despre Georgia, iar negocierile de la Viena vor fi pentru Rusia o contrabalanţă pentru a demonstra un rezultat pozitiv pe fundalul Georgiei.

Radu Benea: Şi atunci, care sunt aşteptările Chişinăului?

Radu Vrabie: Chişinăul, ceea ce poate să facă în momentul actual este să continuie acele măsuri de încredere care au fost iniţiate de fosta conducere. Să încerce să rezolve problemele ce-i vizează pe oamenii din partea stângă şi cea dreaptă a Nistrului, să rezolve anumite probleme sociale, non-politice, care ar ajuta populaţia. Însă şi aici vom avea nevoie de sprijinul prietenilor din Europa, deoarece Tiraspolul, înţelegând posibilităţile pe care le are Uniunea Europeană, acceptă, însă nu oferă nimic în schimb. Trebuie ca acest ajutor din partea UE să fie condiţionat, iar Tiraspolul să poată oferi ceva în schimbul beneficiilor pe care le primeşte.

Diana Răileanu: Dle Vrabie, dar, realizarea unor proiecte foarte concrete - umanitare, sociale sau economice comune, pentru a spori încrederea între cele două maluri ale Nistrului - nu este o idee nouă a actualei guvernări, ci mai degrabă un drum bătătorit de fosta guvernare, fără nici un rezultat însă. Şi atunci ce ar putea să propună altceva, mai atractiv, noua guvernare de la Chişinău?

Radu Vrabie: Într-adevăr este o cale bătătorită de fosta guvernare. Ceea ce trebuie să înţelegem este că, în conflictul transnistrean, e imposibil de a avea un rezultat pe termen scurt. Noi trebuie să planificăm rezolvarea problemelor pe termen mediu şi lung. Ceea ce ar însemna că, chiar dacă aceste proiecte nu îşi găsesc acum răspuns pozitiv la Tiraspol, în scurt timp vor apărea pe agenda administraţiei transnistrene, pentru că sunt probleme inevitabile, care mai devreme sau mai târziu ar trebui să fie rezolvate.

Radu Benea: În ajunul reuniunii de la Viena, ministrul de externe de la Tiraspol, Vladimir Iastrebciak a spus că mai păstrează speranţa că Rusia va recunoaşte independenţa Transnistriei. Ar putea Rusia să recunoască independenţa Transnistriei, în anumite circumstanţe, aşa cum a făcut-o în cazul Abhaziei şi al Osetiei de Sud?

Radu Vrabie: Numai în circumstanţe excepţionale. Din câte cunoaştem recunoaşterea Abhaziei şi a Osetiei de Sud au fost făcute în situaţii excepţională. Nu cred că în cazul Republicii Moldova se poate întâmpla acest lucru, iar pentru Federaţia Rusă recunoaşterea Transnistriei ar fi o problemă pe care nu o va putea menaja foarte bine, de aceea nu cred că există premise clare ca pe viitor să asistăm la aşa ceva.

Radu Benea: Şi atunci, unde credeţi că s-ar putea afla sau găsi consensul reglementării transnistrene?

Radu Vrabie: Probabil, atunci când toţi cei implicaţi vor reuşi să găsească un numitor comun, pentru că, deşi toate părţile implicate îşi doresc o reglementare, toţi o văd diferit. Desigur că rolul foarte important îl are Moscova, însă trebuie să ţinem cont de faptul că deşi factorii externi sunt foarte importanţi este nevoie şi de o rezolvare a unor probleme interne. Ideea atractivităţii malului drept cu malul stâng este un prim pas pe care Chişinăul ar putea să-l facă ca să atragă populaţia din partea stângă a Nistrului. Practic există un nou tip de dezvoltare în Republica Moldova, suntem mult mai europeni, mult mai apropiaţi de Europa, iar acest lucru va conta pentru oamenii din stânga Nistru.

Radu Benea: Dle Vrabie, vă mulţumim pentru interviu.