Valentina URSU: Domnule Popov, ati efectuat o prima vizita la Kiev in calitate de viceministru de externe, analistii spun ca relatiile moldo-ucrainene ar putea intra in albia normalitatii dupa o mai lunga perioada de timp. Chiar sa fi fost atat de afectata cooperarea bilateral?
Andrei Popov: Din păcate, de o manieră nefirească au fost raporturile dintre Chişinău şi Kiev, la fel ca şi cele dintre Chişinău şi Bucureşti, singurii doi vecini pe care îi are RM. In ultimii ani de zile au fost departe de nivelul la care ele trebuie să fie şi de nivelul la care ele vor fi aduse de guvernarea Alianţei pentru Integrare Europeană, nivel de parteneriat strategic. Scopul vizitei mele la Kiev a fost coordonarea unor consultări bilaterale cu omologul meu, viceministrul de externe al Ucrainei, Constantin Eliseev. Pe marginea întregii problematici a raporturilor moldo-ucrainene şi identificarea unor formule de compromis reciproc, avantajos şi acceptabil de dezlegare a acestor noduri, care de o manieră foarte nefericită nu ne-au permis să avansăm în ultimii ani de zile şi chiar dimpotrivă, în loc ca între Ucraina şi Moldova să existe o relaţie de încredere şi cooperare, a fost una de incertitudine.
Valentina Ursu: Domnule viceministru, dar de ce au planat această neîncredere şi aceste suspciuni reciproce în relaţia moldo-ucraineană?
Andrei Popov: Păi, cum să nu planeze dacă de aproape 10 ani , niciun dosar spinos, nici cel legat de marcarea frontierei pe punctele sensibile, nici cel legat de stabilirea raportului de proprietate asupra unor obiecte, nici cele legate de cooperarea sistemului ecologic în bazinul râului Nistru n-au fost dezlegate şi în loc ca Moldova şi Ucraina să se concentreze pe cooperarea în probleme majore, strategice, unde ele au interese convergente, vorbesc despre reglementarea conflictului transnistrean, despre asigurarea securităţii energetice, avansarea celor două state în direcţia integrării europene şi cooperarea regională, noi ne-am împotmolit şi tot discutăm despre frontieră, despre proprietate. Moldova până în prezent are pe teritoriul Ucrainei, circa 113 obiective în special sanatorii şi diferite edificii pe litoralul Mării Negre, Coblevo, Zatoca, Sergheevca pe care până în prezent n-a reuşit să le primească în proprietate.
Valentina Ursu: Ce va fi de azi înainte, domnule viceministru?
Andrei Popov: De azi înainte noi încercăm să dezlegăm aceste noduri foarte atent. Nu venim cu soluţii revoluţionare, dar venim cu o nouă abordare. Arătăm că vrem să identificăm soluţii, nu vrem să complicăm şi ştim să investim într-o relaţie strategică de viitor. Este un lucru foarte important pentru Moldova să demonstreze că poate să aibă relaţii nu doar normale, dar foarte bune şi cu România, şi cu Ucraina şi sunt premize foarte bune în acest sens.
Valentina Ursu: Haideţi să rămânem la cea mai spinoasă problemă de demarcare a frontierei moldo-ucrainene. Despre acest segment pe portiunea transnistreana care are aproape 450 de km la hotarul moldo-ucrainean să ne spuneti cum e posibil să fie soluţionată această problemă dar si in zonele de nord si sud pentru că Alianţa pentru Integrare europeana e învinuită că chipurile ar trăda interesele locuitorilor, in deosebi ale celor din Palanca?
Andrei Popov: Să punem punctele pe “i”. Moldova şi Ucraina, state apărute pe harta Europei după destrămarea Uniunii Sovietice, şi-au confirmat frontiera, liniile frontierei, de fapt cele 1 mie 222 de km de la nord la sud, de la Criva, Briceni până la Giurgiuleşti în sud în 1999 în tratatul cu privire la frontiera de stat. Acest tratat a fost ratificat în vara anului 2001 şi promulgat tot atunci şi de atunci este un document inter-statal care nu poate fi denunţat.
Valentina Ursu: Domnule Popov, dar comuniştii spun că în pofida faptului că în acord se stipulează expres că segmentul transmis este proprietatea Ucrainei pe teritoriul Moldovei, Kievul insista si asupra trnsmiterii inclusiv a teritoriului de sub autostrada Odessa – Reni.
Andrei Popov: Să nu încurcăm. Vorbim despre demarcare. Atunci în 1999 frontiera a fost delimitată pe hărţi, iar de atunci s-a transpus această linie de pe hărţi pe teren. În ceea ce priveşte sectorul nord, 297 de km, acest process a fost finalizat. La fel practic s-a finalizat şi sectorul sud pe porţiunea sudică 470 de km cu câteva noduri neconfirmate până la moment, Au avut loc 36 de runde ale comisiei de demarcare şi în luna decembrie va avea loc şi a 37-a rundă la care cred că vor fi identificate soluţii pentru aceste puncte în sud. A rămas un singur segment în care n-au fost instalaţi stâlpii de frontieră pe teren, este sectorul transnistrean, 450 de km.
Valentina Ursu: Domnule viceministru,dar la moment ar trebui să dorească şi partea transnistreană să participe la aceste negocieri sau ba?
Andrei Popov: Eu cred că vom găsi o formulă în care reprezentanţii regiunii transnistrene să participle la lucrările comisiei mixte bilaterale dintre Moldova şi Ucraina aşa cum s-a întâmplat şi în cazul comisiei de delimitare a frontierei în 1996-98 şi probabil participarea observatorilor EUBAM în acest proces, ne va ajuta să găsim o formulă care să permită transpunerea frontierei pe teren, astfel încât întreg perimetrul fronterei Moldovei să fie marcat şi este un lucru important şi din perspectiva asigurării securităţii frontierei, dar şi în ceea ce priveşte grăbirea dialogului între Molodva şi UE în materie de liberalizare a vizelor. Şi securizarea frontierelor este una din condiţiile importante în acest sens şi cred că cu această voinţă politică existentă şi la Chişinău, şi la Kiev, vom găsi o formulă necesară şi ne vom mişca şi pe acest dosar al demarcării, astfel încât în anul 2010 să finalizăm şi Moldova să aibă tot perimetrul frontierei sale cu Ucraina demarcat definitiv.
Valentina Ursu: Apropo, aţi amintit despre liberalizarea regimului de vize. Până una alta ştim că cetăţeanul RM care are nevoie să treacă frontiera Ucrainei, trebuia să confirme că are o sumă de bani, pare-se o mie de dolari, ce-i drept partea ucraineana a suspendat temporar acea decizie. Aţi abordat subiectul?
Andrei Popov: Categoric şi cred că în viitorul cel mai apropiat, poate în viitoarele săptămâni, în cazul în care ne mişcăm şi pe alte dosare, acest subiect va fi eliminat definitiv de pe agendă. Hotărârea guvernului Ucrainei a fost introdusă în mai, trebuia să intre în vigoare în august. Ne aducem aminte de intervenţiile prim-ministrului Vlad Filat, atunci în calitatea sa de lider de opoziţie şi discuţiile cu partea ucraineană.S-a suspendat, dar am vorbit la Kiev foarte punctual şi serios despre eliminarea Moldovei din lista ţărilor, cetăţenii cărora trebuie să dea dovadă de această sumă şi nu vreau să fac declaraţii hazardate, dar am toate motivele să cred cu tărie că cetăţenii moldoveni nu vor trebui nici acum, nici în viitor să prezinte această sumă şi că această decizie nu va intra în vigoare. Era vorba despre peste o mie de dolari.
Valentina Ursu: S-ar putea ca de azi înainte părţile să nu mai fie prizoniere ale problemelor nesoluţionate dintre Chişinău şi Kiev?
Andrei Popov: Probleme sunt realmente mărunte. Cum două state, care au atâtea interese convergente şi complementare discută ani şi ani în şir şi-şi fac venin şi devin suspicioşi unii faţă de alţii şi nu pot într-adevăr să treacă peste asta, să găsească formule de compromis acceptabile şi avantajoase pentru ambele părţi, schimbând întreaga atmosferă a acestor relaţii. Va fi un semnal foarte important şi pentru Europa că suntem state mature, care ştiu să se înţeleagă, nu doar să se certe. Până acum Moldova a demonstrat că ştie foarte bine să se certe nu doar cu vecinii, dar şi cu alţi parteneri. De acum încolo vrem să arătăm că ştim să fim previzibili, serioşi, să ne apărăm interesele, dar şi s-o facem într-o manieră europeană, care înseamnă a căuta compromisuri. Voinţa politică de care dă dovadă Chişinăul şi Kievul, voinţa politică confirmată şi în cadrul întrevederilor dintre preşedintele Iuşcenco şi conducerea Molodvei, în cadrul vizitei secretarului consiliului de securitate şi apărare al Ucrainei, Larisa Bogatâreva în noiembrie, şi întrevederile primilor miniştri Filat şi Timoşenco la Yalta acum două săptămâni, confirmă acest lucru. Am adus cu mine la Kiev scrisoarea din partea viceprimului ministru Valeriu Lazăr, copreşedintele comisiei mixte moldo-ucrainene pentru cooperare economică, în care se explică interesul părţii moldoveneşti de a relua cât mai repede activitatea acestei comisii care nu s-a întrunit de trei ani şi jumătate. Şi un element personal. Am plecat la Kiev cu maşina şi am făcut aproape 100 de km de la punctul de frontieră Platonovo până la magistrala Odesa-Kiev pe un drum din secolul 19, plin de gropi, întunecat, fără marcaje şi este o expresie şi o reflecţie a stării în care s-au aflat relaţiile dintre Chişinău şi Kiev. Nu ştim, n-am ştiut să ne întărim parteneriatul şi să construim poduri şi să atragem investiţii. Nu avem nici măcar comunicare aeriană dintre Kiev şi Chişinău, este un lucru ieşit din comun şi cred că începând cu anul 2010, cu această deschidere şi voinţă politică la Chişinău, lucrurile se vor clădi pe altă bază.
