Radu Benea: Dl Chirilă vă rog să ne spuneţi cine trebuie să iniţieze negocierile şi când ar putea ele să înceapă, aşa cum e scris în decretul prezidenţial?
Victor Chirilă: Negocierile se încep de ambele părţi. Ştim că am avut unele obstacole de trecut - au avut loc alegerile democratice, s-au normalizat relaţiile cu România, a fost exclus acel regim discriminatoriu pentru cetăţenii români de trecere a frontierei noastre şi în cele din urmă, a fost posibilă reluarea discuţiilor şi a negocierilor cu Uniunea Europeană vizavi de viitorul cadru juridic. Ştim deja data, negocierile vor fi începute la 12 ianuarie. Cred că este un lucru bun, deşi aş spune un pic întârziat, suntem în urma Ucrainei. S-a pierdut un an prielnic pentru ţara noastră. Au fost două preşedinţii ale Uniunii Europene care aveau o atitudine mult mai deschisă faţă de ţara noastră, faţă de perspectivele de integrare europeană ale ţării noastre, şi mă refer la preşedinţia cehă şi a preşedinţia suedeză. La anul viitor vom avea două preşedinţii care sunt mult mai reticente vizavi de perspectivele extinderii Uniunii Europene şi aici mă refer la preşedinţia spaniolă şi preşedinţia Belgiei. Ne va fi un pic mai greu în viitorul an.
Diana Răileanu: Dle Chirilă, la ce beneficii ar putea să se aştepte cetăţenii simpli de pe urma acestui acord?
Victor Chirilă: Eu cred că vor fi nişte perspective clare în ceea ce priveşte regimul de vize, ce ţină de liberalizarea comerţului cu Uniunea Europeană şi aceste beneficii vizează anume întreprinderile noastre economice. Vizavi de facilitarea comerţului cu Uniunea Europeană: suntem o ţară care nu are resurse naturale atât de bogate, depindem foarte mult de pieţele externe, de exporturile noastre pe pieţele externe. Acest viitor acord va crea condiţii mult mai prielnice pentru economia ţării noastre, pentru relaţiile sociale, interumane dintre cetăţenii ţării noastre şi ai Uniunii Europene, ceea ce înseamnă treptat integrarea noastră în spaţiul european.
Radu Benea: Se spune însă că liberalizarea vizelor şi a comerţului sunt scopuri de foarte lungă durată. Ce reforme ar trebui să realizeze Chişinăul ca să convingă Bruxellesul că merită aceste libertăţi? Sau e vorba totuşi de o decizie politică internă a UE, independentă de voinţa Chişinăului?
Victor Chirilă: Într-adevăr, aceste două obiective sunt formulate de Uniunea Europeană ca fiind nişte obiective de lungă durată, dar totul depinde de efortul intern al ţării noastre, de agenda de reforme pe care Guvernul Republicii Moldova ar urma să o implementeze. Dacă vom reuşi să dăm dovadă de seriozitate, de angajament politic coerent, stabil, vom da dovadă de implementarea unor acţiuni concrete pe terenul reformelor, atunci cu siguranţă şi opinia UE se va schimba treptat. Lucrurile nu sunt statice, ele evoluează. Cred că în paralel cu demararea negocierilor asupra viitorul cadru juridic, efortul principal trebuie să vizeze implementarea reformelor necesare pentru a determina Uniunea Europeană să-şi schimbe viziunea asupra perspectivelor de integrare a ţării noastre.
Radu Benea: Dar există o măsurătoare a acestor reforme, dar mai ales a rezultatelor?
Victor Chirilă: Cu siguranţă viitorul acord de asociere va avea şi un plan de acţiuni pentru implementarea sa. Acest plan va conţine şi o componentă de condiţionalitate clar definită. Orice deschidere din partea UE va necesita şi progrese pe plan intern. În trecut s-au elaborat foarte multe legi în conformitate cu standardele europene, dar spiritul de implementare a lor a fost departe de cel european; mai mult se asemăna cu spiritul erei sovietice. Avem nevoie ca atât standardele cât şi spiritul viitoarelor legi să coincidă. Vor fi fixaţi termeni în timp, dar şi termeni calitativi care urmează să fie îndepliniţi.
Diana Răileanu: Noua putere din Moldova a reuşit să obţină un sprijin financiar din partea FMI şi al Comisiei Europene în nişte condiţii mult mai bune decât la vecinii săi sau în ţările din regiune. Chişinăul spune că va putea conta pe acest sprijin chiar dacă vom avea criză politică în următorul an de zile. Aşa să fie?
Victor Chirilă: Cu siguranţă Chişinăul poate conta pe bunăvoinţa Uniunii Europene şi a instituţiilor financiare internaţionale. Trebuie să remarc că sprijinul de până acum este mai degrabă un credit de încredere acordat autorităţilor actuale. De acum încolo această încredere va depinde de reformele pe care Guvernul va trebui să le îndeplinească şi cred că este necesar cât mai curând posibil să îndeplinească acele reforme, să demonstreze că, nu doar retorica este bună dar şi faptele. Eu sunt sigur că autorităţile înţeleg acest lucru.
Este importantă alegerea Preşedintelui, dar acest lucru reprezintă un obiectiv mult mai larg, ceea ce înseamnă stabilitatea ţării, eficienţa guvernării, or cred că trebuie de luat în calcul şi varianta când Preşedintele ţării nu va putea fi ales din cauza intransigenţei PCRM. În acest caz, toate componentele AIE trebuie să se gândească de pe acum la modalitatea de a asigura stabilitatea guvernării în caz de nealegere a Preşedintelui. În caz contrar, dacă AIE va începe să se ocupe de campania electorală, riscă ca eficienţa guvernării să fie pusă sub semnul întrebării şi atunci vor fi afectate şi mersul negocierilor cu UE şi, de asemenea, finanţarea de care ar putea beneficia ţara noastră.
Radu Benea: Astăzi premierul Vlad Filat ar urma să se întâlnească la Ialta cu premierul rus Vladimir Putin. Există premise pentru restartarea relaţiilor moldo-ruse, după cum îşi propune Chişinăul, şi în ce condiţii, pentru că Moscova, indiferent de aspiraţiile europene ale Moldovei, ne consideră în zona intereselor sale prioritare şi strategice?
Victor Chirilă: Întotdeauna există posibilitatea restartării relaţiilor cu Rusia. Totul depinde însă nu doar de dorinţa noastră, dar şi de dorinţa Federaţiei Ruse. Cred că relaţiile cu Rusia este o mare provocare pentru actuala guvernare. Este important ca să se vorbească deschis despre interesele şi aşteptările noastre, dar în acelaşi timp trebuie să fim realişti, trebuie să luăm în calcul şi interesele Federaţiei Ruse în regiune. Sigur, probleme ca retragerea trupelor ruse sau problema transistreană trebuie să fie, cred eu, abordate în ansamblu.
Este nevoie de o retorică cumpătată din partea nostră şi de un dialog în care să fie implicate şi UE, şi SUA. În caz contrar, dacă vom recurge la retorici cu nuanţe de extremă, cu siguranţă riscăm doar să provocăm Federaţia Rusă şi să avem o atitudine rece din partea Moscovei. Este nevoie de foarte multă inteligenţă şi imaginaţie în relaţia cu Federaţia Rusă. Nu trebuie să ducem un joc dublu, aşa cum a fost dus de precedenta guvernare.
