”Căderea guvernului Filat s-a făcut într-un mod straniu, scopul final fiind parcă nu căderea guvernului, ci umilirea prim-ministrului. În aceste condiţii se pare că partidele se îndreaptă spre anticipate, dar rezultatele, cel mai probabil, vor fi cam aceleaşi”, explică Radu Vrabie, expert al Asociaţiei de Politică Externă, într-un amplu interviu acordat Epoch Times. În opinia sa, şi UE greşeşte prin decuplarea Republicii Moldova de Ucraina în privinţa acordului de asociere şi plasarea ei alături de Georgia şi Armenia, pentru că subminează astfel progresele făcute de Chişinău şi slăbeşte forţele politice pro-europene.

Care este miza actualei rupturi dintre liderii Alianţei pentru Integrarea Europeană?

Din păcate ruptura actuală este mai degrabă una de ordin personal decât ideologic. Această alianţă s-a format pe baza înţelegerii între trei oameni. Între timp, a apărut al patrulea, Vladimir Plahotniuc, care este liderul din umbră al Partidului Democrat. După un timp s-a înţeles că modul de funcţionare al alianţei este foarte politizat şi că Vladimir Plahotniuc a reuşit să adune în mâinile sale foarte multe instituţii, ceea ce l-a deranjat pe Vlad Filat. Cred că în momentul actual este foarte greu de prognozat cum vor reuşi să se aşeze la masa de negocieri. Cred însă că modul în care a fost răsturnat guvernul nu prea lasă loc de împăcare pentru fosta alianţă de guvernare.

A fost actuala criză politică de la Chişinău declanşată de o înfruntare între interese economice şi oligarhii diferite sau de un amestec al Rusiei, care încearcă să deraieze trenul european al RM?

Nu cred că Ucraina are succese mai mari în anticorupţie şi în reforma justiţiei decât Moldova, aşa că dacă UE vrea să fie prezentă în regiune şi să dea orientarea populaţiei moldovene, atunci decuplarea de Ucraina şi punerea în acelaşi coş cu Georgia şi Armenia, este o greşeală a UE care va diminua numărul de susţinători ai UE din Moldova.

Această confruntare între persoane are cu siguranţă la bază şi anumite interese economice. Nu vreau să-mi dau cu părerea dacă a fost sau nu un amestec al Rusiei. Cu siguranţă această criză va încetini avansul nostru european ceea ce este pe placul Rusiei care cu siguranţă vede un pericol în integrarea europeană a Republicii Moldova. Eu nu exclud faptul că Moscova a încurajat anumite forţe politice de la Chişinău, atunci când a realizat că se merge către o ruptură a AIE, să facă această criză mai explozivă. În definitiv căderea guvernului s-a făcut într-un mod regizat, scopul final fiind umilirea prim-ministrului. Mi s-a părut destul de straniu că aproape toate partidele politice au anunţat cu o zi înainte cum vor vota, neoferindu-i nici măcar posibilitatea guvernului de a răspunde la întrebările şi nemulţumirile existente. Premierul şi ceilalţi miniştri prezenţi la votul moţiunii n-au fost chestionaţi, întrebaţi. Să le fi spus că avem probleme la capitolul X, Y, Z. N-a fost nimic de genul acesta, deci era clar că votul era gândit dinainte.

De ce-l acuză toţi partenerii din AIE pe Filat pentru ruperea alianţei?

Cred că Filat s-a hazardat când a făcut declaraţiile din 13 februarie cu privire la denunţarea acordului alianţei şi acest lucru a căzut bine pentru contestatarii săi. Este convenabil pentru PD şi PCRM să lovească în Filat pentru că în RM partidele sunt foarte personalizate. Lovind în lider, distrugi o anumită impresie despre partid.

Ce scenarii vedeţi după căderea guvernului Filat? Se va reuşi formarea unui nou guvern sau se va ajunge la o nouă criză?

După cum se poziţionează partidele acum, cred că se va ajunge la alegeri anticipate. Există acum două formule de alianţe pe care nu le consider însă posibile. Prima PLDM-PCRM este irealizabilă pentru ca partidul lui Filat ar pierde mulţi susţinători pro-europeni iar o refacere a alianţei cu alt premier mi se pare improbabilă datorită modului în care a fost înlăturat guvernul Filat. Nu cred că mai există cale de împăcare şi nu văd o formulă de compromis. Nu ştiu cine ar putea să fie premier şi să beneficieze de sprijinul celorlalte partide politice. În plus, comuniştii sunt interesaţi de alegeri anticipate pentru ca pentru ei este un moment propice pentru a le declanşa – există nemulţumiri în societate faţă de aceste certuri şi această instabilitate. Cred că ei ar putea să-şi mărească rezultatul în alegeri. Problema este că rezultatele în general ar fi cam aceleaşi. De accea sunt surprins de faptul că partidele ard podurile dintre ele, deşi vor trebui să negocieze cu aceiaşi oameni. Eu nu cred că vor exista schimbări semnificative, doar că actualii parlamentari independenţi nu vor mai intra. Nu văd posibilitatea ca alte partide să apară sau ca cele existente să scadă dramatic.

Ce consecinţe credeţi că va avea actuala criză asupra semnării de către R.Moldova a acordului de liber schimb cu UE, a acordului pentru vize şi a acordului de asociere?

Neoficial se vorbea despre faptul că Republica Moldova urma sa primească un ajutor de 40-60 de milioane de euro în cazul în care nu cade guvernul. Probabil că aceşti bani nu vor veni în condiţii grele pentru RM. Pe de altă parte, în relaţia noastră cu UE este important să dăm argumente pentru care merită să semnăm aceste acorduri. Nu este un secret că sunt ţări mai sceptice faţă de integrarea Moldovei. Ori această criză politică dă apă la moară contestatarilor apropierii de UE, ceea ce este grav. Nu ştiu dacă această maşinărie europeană odată pornită poate fi oprită pentru că este un proces ireversibil, dar procesul poate fi încetinit. Pentru partidele cu mesaj pro-european acesta este un argument foarte important. Dacă nu vom reuşi să avem semnat niciun acord cu UE în campania electorală, va fi un câştig pentru adepţii apropierii de Rusia prin aderarea la mitologica Uniune Eurasiatică şi la Uniunea Vamală.

În ce măsură R. Moldova a implementat reformele la care s-a angajat faţă de UE? Este acest aspect de natură să pericliteze semnarea celor trei acorduri la Vilnius mai tare decât criza politică internă?

RM a făcut multe eforturi pentru a implementa reformele propuse de UE şi în mare măsură multe dintre ele au fost îndeplinite. Însă nu s-a înţeles că responsabil este doar MAE sau Ministerul de Afaceri Europene. Anumite lucruri s-au blocat la alte instituţii precum Parlamentul sau alte ministere. De exemplu adoptarea legii egalităţii de şanse a durat foarte mult pentru că reprezentanţii PD au fost împotrivă. Ei spuneau că această lege este pentru promovarea homosexualilor.

Dar eu văd şi o anumită vină a UE faţă de R.Moldova pentru că se vorbeşte despre faptul că ţara nu va semna nimic la Vilnius, ci va fi doar o parafare a acordului, pe când Ucraina va semna acest acord. Pe lângă faptul că asta va submina poziţiile partidelor pro-europene, această atitudine înseamnă un dublu standard. Pe de o parte vorbeşti de îndeplinirea tehnică a unor reforme, în care de bine de rău R.Moldova s-a descurcat bine şi a fost cooperantă şi pe de altă parte îi dai acest acord Ucrainei care anul trecut a ignorat pur si simplu tot ce a venit de la UE, toate cererile. Mi se pare că o asemenea mişcare, fie ea şi geopolitică, ştirbeşte imaginea procesului de integrare europeană.

Oamenii din Republica Moldova nu vor înţelege ce avantaje sunt în momentul în care te angajezi să realizezi nişte reforme grele, costisitoare şi nu ai o campanie de informare foarte clară şi nu explici care sunt avantajele UE. Pe de altă parte vine Rusia care minte, dar spune că o să aveţi gaz ieftin şi posibilitate de a exporta în Rusia. Aici e o problemă – nu cred că doar Chişinăul trebuie să-şi dorească asocierea RM cu Uniunea Europeană, ci şi UE trebuie să întindă mâna. Nu e vorba doar de asistenţă financiară. Dacă nu-i oferi acestui guvern, acestei alianţe nici măcar un rezultat palpabil, atunci te aştepţi la o revenire a Partidului Comuniştilor şi la o încetinire a integrării europene.

În ce masură criza politică actuală a arătat sau nu că proiectul europenizării RM la nivel intern a constat doar în adoptarea doar formală a reformelor solicitate de la Bruxelles şi perpetuarea practicilor care au caracterizat toată istoria post-URSS a RM: corupţia, subordonarea justiţiei faţă de politic?

La nivel de corupţie şi subordonare a justiţiei, sau justiţie selectivă cum e numită la noi, e adevărat că această problemă persistă, dar cred că şi europenii care cer aceste reforme trebuie să înţeleagă că ele nu se întâmplă peste noapte. Există un sistem bine betonat care opune rezistenţă pentru că este beneficiarul acestei situaţii. Există un sistem, o legislaţie, o imunitate a judecătorilor pe care nu poţi să le schimbi peste noapte. Nu poţi să vii şi să-i arestezi peste noapte pe toţi judecătorii care sunt corupţi pentru că atunci ţara s-ar numi dictatură. Procesul este de durată şi pentru că judecătorii corupţi sunt toţi sprijiniţi de cineva. Şi guvernanţii trebuie să-şi asume un eşec pentru că avem corupţie, dar niciun corupt, nicio persoană arestată pentru corupţie.

Din păcate, Agenţia anti-corupţie se ocupă cu comenzi politice, cu arestări de profesori care iau mită de 50 de euro iar corupţia la nivel mare la nivelul politicului rămâne neatinsă. Aici este nevoie de o altă abordare şi de o responsabilizare a politicienilor moldoveni. Nu vreau să-i scuz pe aceştia însă nu cred că ei sunt la momentul actual capabili să facă singuri această reformă. UE ar putea să-i responsabilizeze pe toţi politicienii. Una dintre problemele principale ale Alianţei de Integrare Europeană a fost că toate progresele pe drumul spre UE erau asociate cu numele lui Vlad Filat aşa încât celelalte componente ale alianţei erau supărate că nu culeg şi ele roadele procesului şi nu colaborau cu executivul. Dar nu cred că Ucraina are succese mai mari în acest domeniu, aşa că dacă UE vrea să fie prezentă în regiune şi să dea orientarea populaţiei moldovene, atunci decuplarea de Ucraina şi punerea în acelaşi coş cu Georgia şi Armenia, este o greşeală a UE care va diminua numărul de susţinători ai UE din Moldova.

Pe de altă parte, incidentul din Pădurea Domnească a developat foarte multe probleme care există în sistemul justiţiei, faptul că anumite lucruri se ascund, faptul că anumite lucruri se folosesc doar când este nevoie. Cu siguranţă justiţia rămâne una dintre problemele grave cu care se confrunta Republica Moldova, dar deja este un progres că aflăm despre aceste lucruri, că există o anumită libertate în mass-media. Înainte nici nu ştiam ce se întâmplă pe culoarele justiţiei.

Radu Vrabie este director de program la Asociaţia de Politică Externă (APE), cel mai influent think-tank din Republica Moldova.