Obiectivele Preşedinţiei Suediei la Uniunea Europeană: iunie – decembrie 2009
Suedia se pregăteşte să preia preşedinţia UE în al doilea semestru al anului viitor într-un conetxt care nu este lipsit de dificultăţi. UE se confruntă cu criza financiară, iar efectele se vor resimţi până în 2010, Tratatul de la Lisabona nu este încă ratificat de toate ţările membre, iar procesul de reformare a mecanismului european stagnează. Există numeroase voci care şi-au exprimat îndoiala în legătură cu capaciatea Cehiei de a avea rezultate spectaculoase cât timp va fi la cârma UE, în prima jumătate a anului viitor, şi de aceea aşteptările legate de Suedia cresc şi mai mult. Cert este că Suedia nu va avea o sarcină uşoară, iar ambasadorul Mats Aberg recunoaşte acest lucru. Momentan, se refac planurile iniţiale, pentru că odată cu respingerea Tratatului de la Lisabona de către irlandezi, situaţia s-a schimbat.
"Suedia se află într-o poziţie ciudată, pentru că nu ştie exact cum va coordonatele mediului în care va prelua preşedinţia UE. Mai întâi am crezut că odată cu Tratatul de la Lisabona vom avea un nou Parlament European, o nouă Comisie Europeană, noi poziţii de vârf în structura UE, cum ar fi fost înaltul reprezentant pentru politică externă...Dar apoi Tratatul de la Lisabona nu a fost adoptat de irlandezi şi am început să facem planuri secundare...Se poate spune că am trecut la planul B... sau chiar C", glumeşte diplomatul sudez.
"Ne interesează foarte tare să ştim cum va arăta noua Comisie, câţi membri va avea. Apoi vrem să promovăm atât semnarea Tratatului de la Lisabona, cât şi întreg procesul Lisabona, adică procesul de refomare a UE, şi procesul de dezvoltare economică pe care sperăm să îl continuăm şi să îl rafinăm. Ne trebuie un nou început pentru acest proces, mai ales după actuala criză. Apoi, urmărim dezvoltarea procesului de la Haga, legat de aspectul judiciar şi de afaceri interne. Acesta va fi un aspect asupra căruia ne vom concentra", a spus ambasadorul Suediei.
Stockholmul este favorabil păstrării în CE a atâtor comisari câte ţări membre sunt şi nu vede un motiv pentru care acest lucuru ar trebui schimbat. "Sunt complet de acord că este crucial pentru fiecare ţară să aibă un comisar european. Chiar dacă acesta nu reprezintă ţara sa, el este foarte folositor, pentru că ştie cum stau lucrurile pe plan intern. De asemenea, pentru publicul general este un confort psihic să ştie că cineva din ţara face parte din Comisie. Nu văd de ce nu pot exista 27, 28, 29 de comisari, câţi este nevoie. Construcţia europeană nu va fi ajutată, dacă începem să eliminăm comisari pe baza factorului de putere pe care îl are fiecare ţară", susţine ambasadorul.
Suedia şi Finlanda sunt singurele ţări din UE care nu au impus restricţii pentru România şi Bulgaria pe piaţa muncii. Aberg crede că este un moment neprielnic ca ţările euroepne să anunţe acum ridicarea acestor restricţii. "Din cauza crizei financiare mai toate ţările au probleme cu locurile de muncă, cu şomajul şi cu disponibilizările. A fost ghinoin că decizia de a prelungi sau nu cu trei ani aceste restricţii a trebuit luată acum. Bineînţeles, în Suedia şi Finlanda oamenii nu se grăbesc să vină să muncească, dar este un avantaj politic să nu avem aceste restricţii", a explicat oficialul sudez.
Un alt element central al preşedinţiei suedeze a UE îl va constitui pachetul climatic. "UE trebuie să vorbească în privinţa pachetului climatic pe o singură voce. Polonia şi alte ţări, Italia poate, au anumite reţineri. Cred că odată cu preşedinţia noastră această problemă va putea fi rezolvată. În timpul preşedinţiei sudeze, în decembrie 2009, se va desfăşura la Copenhaga o conferinţă crucială a ONU pe probleme de mediu", spune Mats Aberg. "Acest moment va constitui prioritatea numărul unu pentru preşedinţia suedeză a UE. Să ne prezentăm acolo cu o singură voce şi să rezolvăm problemele existente. Ajutăm deja Franţa să pregătească discuţiile şi poziţia UE. Pentru a ne putea pune de acord trebuie discutat pe termen lung cu toţi partenerii europeni", punctează ambasadorul.
Parteneriatul Estic va consolida relaţia dintre UE şi Republica Moldova
"Un alt aspect asupa căruia vom insista este implementarea procesului de cooperare regională Parteneriatul Estic. România a ezitat în legătură cu acest proiect, pentru că a părut că acesta se suprapune cu Sinergia Mării Negre. Dar şi preşedintele Băsescu, şi ministrul de externe Lazăr Comănescu au părut să înţeleagă faptul că aceste două iniţiative sunt complementare. Noi susţinem Sinergia, iar Parteneriatul Estic ajută acest proiect. Noi aşa vedem lucrurile", a explicat diplomatul suedez.
În acest context, preşedinţia sudeză are în vedere organizarea la Bucureşi a unui unui seminar axat pe cooperare regională. "Avem un program pentru regiunea baltică şi sperăm că acesta va putea aduce beneficii şi cooperării în regiunea Mării Negre. Avem în plan un semniar sau conferinţă chiar aici, la Bucureşti, chiar pe această temă – cum putem să interrelaţionăm toate iniţiativele regionale pentru a obţine progrese reale şi avantaje concertate", a explicat Aberg.
De asemenea, preşedinţia sudeză va milita pentru extinderea UE. "Am susţinut procesul de extindere şi am sprijinit complet orice iniţiativă. România şi Suedia privesc exact în aceeaşi direcţie când vine vorba de extindere. Ne dorim foarte tare ca ideea de extindere să nu fie înăbuşită de criza financiară", a subliniat ambasadorul.
Întrebat dacă Republica Moldova poate fi inclusă în pachetul Balcanilor de Vest în ceea ce priveşte extinderea, aşa cum sugerează preşedintele Băsescu, Aberg a răspuns hotarât că nu. "Tocmai din acest motiv am şi lansat Parteneriatul Estic. Echipa din MAE român pentru Republica Moldova este extraordinară şi au reuşit să instaleze un climat optim în relaţiile dintre România şi Republica Moldova. Suedia susţine integrarea Republicii Moldova şi ne bazăm pe România ca partener în acest sens. Prin Parteneriatul Estic putem determina ca relaţia dintre UE şi Republica Moldova să se consolideze, să liberalizăm pieţele şi să rezolvăm problema regimului de vize", a explicat ambasadorul Aberg, acreditat şi la Chişinău.
În privinţa conflcitului transnistrean, Aberg consideră că fomatul de negociere "cinci plus doi" este singurul prin care se poate progresa. El a evidenţiat însă o greşeală a acestui format. "Există o tendinţă de a căuta soluţii fără a lua în considerare partea transnistreană. Nu putem ajunge la o soluţie fără ei. Sunt deja de capul lor de 20 de ani aproape şi nu spun că e corect ce au făcut, dar şi-au dezvoltat o identitate. Acum trebuie să existe, pe lângă dialogul politic, şi o comunicare cu publicul general. Am trăit la Moscova pe timpuri grele şi ştiu cum e. Trebuie să existe un dialog constructiv. Oricum, până la alegerile de anul viitor nu se va mai realiza niciun progres", a subliniat Mats Aberg. "Este evident că planul Kozak nu este viabil pentru rezolvarea problemei. Eu cred că trebuie mers pe ideea creşterii încrederii reciproce a partanerilor de discuţie. Aceasta este modalitatea prin care putem progresa şi a ne putem apropia de o soluţionare a conflictului îngheţat", a conchis ambasadorul.
Mats Aberg are o carieră de 39 de ani în diplomaţie şi a lucrat la Consiliul Europei, la OSCE, a pregătit tineri diplomaţi, a fost ambasador în Vietnam, consilier comercial la Moscova, însărcinat cu afaceri în Laos. La Bucureşti şi-a început mandatul din septembrie 2006.
