|
|
Petru Macovei: Mass-media în Republica Moldova: între reforme, stagnare şi regres. BST/GMF/APE 20.06.2016
În ultimii doi ani, Republica Moldova a înregistrat un declin al indicatorilor dezvoltării democratice , iar majoritatea experţilor în politici publice reclamă restanţe foarte mari în implementarea reformelor pe care guvernarea şi le-a asumat în plan naţional şi internaţional. Situația mass-mediei naționale nu face excepție de la această tristă realitate. Din 2012 şi până în prezent se înregistrează un regres al politicilor publice în acest domeniu, iar crizele politice şi guvernamentale din ultima perioadă nu au făcut decât să accentueze lipsa de voinţă politică pentru dezvoltarea unor instituţii mass-media independente. |
|
Ion Guzun, Sorina Macrinici:Reforma justiției in Republica Moldova: progrese și impedimente. BST/GMF/APE 20.06.2016
În 2016, efortul de implementare a Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere UE-RM pentru anii 2015-2016 s-a dublat, în special prin lichidarea mai multor restanțe din anul 2015, totuși rata generală de realizare este relativ mică (sub pragul de 50%) . Restanţele au fost acumulate din cauza crizelor politice, capacităţii instituţionale slabe a autorităţilor, dar şi a unei voinţe politice reduse. Astfel, multe din angajamentele asumate de către autorităţi riscă să nu fie executate chiar și în 2016. |
|
Niemann, Arne; de Wekker, Tessa: Normative power Europe? EU relations with Moldova. European Integration online Papers. 22.10.2010. 22.10.2010
This article analyses the extent to which the European Union (EU) constitutes a normative power in its relations with Moldova. ‘Normative power Europe’ is examined along three dimensions: (i) normative intent; (ii) normative process; and (iii) normative impact. Our empirical analysis focuses on two norms: democracy and good governance. In addition, we ask how ‘normatively’ the EU has acted regarding a solution to the Transnistrian conflict. On the basis of our three-dimensional framework, we find that EU normative power can be judged as only moderate in EU-Moldovan relations. |
|
Parteneriatul Estic “instructiuni de utilizare" - Republica Moldova ca o oportunitate -. CRPE. 14.09.2010. 21.09.2010
Studiul prezinta situatia actuala a programului, precum si pozitia fiecarei tari din Parteneriat fata de aceasta initiativa, cu un accent special pe Republica Moldova. Raportul aduce argumente in sprijinul ideii ca desi se pot observa unele realizari, Parteneriatul Estic este departe de a-si atinge potentialul deplin si are nevoie de cateva succese vizibile. Perioada trecuta de la lansarea Parteneriatului Estic nu a adus imbunatatiri notabile in regiune. Economiile tarilor din vecinatatea estica au fost serios afectate de criza economica globala si nu s-au remarcat imbunatatiri nici pe frontul democratiei, Republica Moldova fiind probabil singura exceptie. De asemenea, nu s-a ameliorat nici situatia conflictelor (inghetate) din regiune. |
|
Alexandru Baltag, Expert Asociat APE: "Arma energetică a Rusiei ca instrument de presiune şi de influenţă în spaţiul ex-sovietic (cazul Republicii Moldova şi al Ucrainei)". 06.07.2010
Ucraina şi Republica Moldova, care nu au existat ca state independente până la implozia URSS, reprezentau interfaţa europeană a Imperiului Rus şi apoi celui Sovietic. În aceste condiţii, acestui teritoriu, mai cu seama celui ucrainean, îi revine rolul de pivot geopolitic, deoarece existenţa acestor state ca state independente de Kremlin (independente în sensul strict al cuvântului) contribuie la transformarea geopolitică a Rusiei. Iar, o eventuală aderare a acestor două state la UE şi NATO ar putea împinge Rusia în Asia într-o oarecare măsură, de Europa legând-o doar relaţiile economice şi energetice. Acest fapt este perceput drept un pericol pentru Federaţia Rusă, atât timp cât acest actor a jucat şi mai joacă un rol (geo)politic şi (geo)strategic dominant în Europa pe parcursul ultimelor secole. |
|
Ratificarea Statutului Curţii Penale Internaţionale de la Roma
– un subiect imperativ pe agenda europeană a Republicii Moldova 28.06.2010
Mihail Popşoi
Expert Asociat al APE
În vederea anchetării celor mai atroce crime ale secolului XX – genocidul, crimele împotriva umanităţii şi crimele de război, comunitatea internaţională a înfiinţat tribunale ad-hoc, precum Tribunalele Militare Internaţionale de la Nürnberg şi Tokyo, Tribunalul Penal Internaţional pentru Rwanda şi Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie. Cu toate acestea, genocidul, crimele împotriva umanităţii şi crimele de război continuă să reprezinte o realitate sinistră a lumii de astăzi. Astfel, la 17 iulie 1998, Conferinţa Diplomatică de la Roma a adoptat Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale (CPI) cu scopul creării unei instanţe internaţionale competente şi permanente menită să judece indivizii care au comis cele mai odioase crime cunoscute umanităţii. Astfel încît, Curtea Penală Internaţională diferă de Curtea Internaţională de Justiţie, numită uneori Curtea Mondială, care soluţionează litigiile între guverne. Statutul de la Roma al CPI a intrat în vigoare la 1 iulie 2002 şi în prezent Curtea este pe deplin operaţională, avînd sediul la Haga, Olanda. Tratatul a fost salutat şi apreciat de guverne, experţi în drept şi societatea civilă ca fiind cea mai considerabilă realizare în dreptul internaţional din momentul adoptării Cartei Naţiunilor Unite. În acest fel, lupta pentru justiţie internaţională a înregistrat un progres major. |
|
|
|
|
|
Victor Chirila: La rece despre reuniunea 5+2 de la Berlin 13.06.2016
1) Moldova a evitat un mare dezastru la Berlin. În ciuda presiunii concertate exercitate asupra sa, Vicepremierul pentru reintegrare George Balan a reușit să negocieze un protocol de compromis care să nu dăuneze iremediabil pozițiile Republicii Moldova;
2) La reuniunea de la Berlin, moderatorii și observatorii au făcut ”front comun” în
|
|
|
|
|
|
|