„Exista probleme nerezolvate intre vecinii din regiune care vor trebui abordate in linia unei culturi de integrare europeană”
Comisarul european pentru afaceri externe a propus saptamana aceasta eliminarea posturilior de reprezentant special al Uniunii pentru Moldova si Georgia. Semn ca vecinatatea estica nu mai este o prioritate, au apreciat multi analisti. Concomitent, la reuniunea de ieri de la Sarajevo a Uniunii europene cu Balcanii de vest, Bruxelles-ul si-a reafirmat hotarirea de a continua extinderea. Bruxelles-ul pare sa-si fi clarificat rangul prioritatilor daca aceasta reasezare nu ar avea loc pe fundalul crizei econoice din tarile Uniunii. De la Strasbourg, Iolanda Badilita:
Saptamana aceasta diplomatul sef al Uniunii Europene, Catherine Ashton, propunea ca in Moldova si Caucazul de Sud sa fie desfiintate posturile de insarcinat special al Uniunii Europene.
Conferinta de la Sarajevo, care confirma inca o data viitorul European al Balcanilor de vest, pica, asadar, destul de prost pentru tarile din Parteneriatul Estic carora s-ar parea ca li se pregateste o pauza in promisul drum catre Uniunea Europeana.
La o prima vedere, Declaratia de la Sarajevo semnata de cei 27 de ministri de externe ai tarilor membre si cei ai tarilor din zona in fata reprezentantilor Statelor Unite, Rusiei si Turciei dar si ai NATO, OSCE si Consiliului Europei pare a spune exact contrariul.
Daca ne uitam insa la faptul ca Franta, Germania si Statele Unite nu au fost reprezentate la nivelurile corespunzatoare, din motive de agenda, putem spune ca, de cand cu criza economica si deficitele bugetare scapate de sub control nici Balcanii de Vest nu mai reprezinta o prioritate pentru Uniunea Europeana. Si totusi, schitata de presedintia spaniola si de Comisia Europeana, declaratia de la Sarajevo reitereaza angajamentul Europei cu privire la acestea si accentueaza ca cooperarea regionala trebuie sa se imbunatateasca.
Insa, intr-o declaratie postata pe site-ul peresdintiei spaniole a Uniunii Europene se spune ca „exista probleme nerezolvate intre vecinii din regiune care vor trebui abordate in linia unei culturi de integrare europeana”. Nu doar probleme de vecinatate sunt aici. Regiunea ramane una instabila daca e sa ne gandim la recentele conflicte dintre partidele politice de la Tirana sau la conflictele entice din Bosnia Herzegovina.
Trebuie spus ca de 10 ani Uniunea Europeana investeste cele mai multe resurse financiare, politice si militare in Balcanii de Vest. Unele dintre tarile din regiune, cum e cazul Sloveniei sunt deja membre UE altele se pregatesc sa devina ( cazul Croatiei) iar Serbia, Muntenegru si Bosnia-Hertegovina au semnat Acorduri de Stabilizare si Asociere. De curand, Uniunea Europeana a anuntat ca va extinde regimul de liberalizare a vizelor la toate tarile din regiune.
Si, in timp ce la Bruxelles ministrii de finante ai tarilor membre incearca sa gaseasca impreuna cu Comisia Europeana si Banca Central Europeana parghii pentru intarirea guvernantei economice si tinerea in frau a deficitelor bugetare, comisarul pentru extindere Stefan Fule vorbea ieri la Sarajevo despre „necesitatea extinderii Uniunii Europene”.
