|
|
 |
 Victor Chirila: La rece despre reuniunea 5+2 de la Berlin 13.06.2016
1) Moldova a evitat un mare dezastru la Berlin. În ciuda presiunii concertate exercitate asupra sa, Vicepremierul pentru reintegrare George Balan a reușit să negocieze un protocol de compromis care să nu dăuneze iremediabil pozițiile Republicii Moldova;2) La reuniunea de la Berlin, moderatorii și observatorii au făcut ”front comun” în raport cu negociatorul Republicii Moldova. Este fără îndoială un eșec al diplomației moldovenești.
|
| |
 Victor Chirila: De ce Moldova vrea, dar nu poate? APE. 22.07.2015 22.07.2015
După 24 de ani de independență, R. Moldova a ajuns în impas, ea vrea, dar nu poate. Vrea să scape de sărăcie, dar nu poate. Vrea să combată corupția, dar nu poate. Vrea să se debaraseze de oligarhi, dar nu poate. Vrea o justiție imparțială, dar nu poate. Vrea pe marii hoți la pușcărie, dar nu poate. Vrea miliardul înapoi, dar nu poate. Vrea Transnistria înapoi, dar nu poate. Vrea să scape de armata rusă, dar nu poate. Vrea în UE, dar nu poate. Vrea Unire, dar nu poate. Mai pe scurt, Moldova a ajuns într-un impas existențial, care în limbajul unor experți locali și externi se numește: impotență de stat. Alții sunt mai radicali și afirma că la mijloc avem de-a face cu un stat impotent. De altfel, actuala criza politică vine să toarne apă la moară acestora din urmă.
|
| |
Victor Chirila, Moldova – The Falling Star of the Eastern Partnership (EaP), APE/BST, 16.06.2015. 16.06.2015
In the wake of the EaP Summit in Vilnius that took place on 28-29 November 2013, Moldova was considered the brightest star of the EaP. Its merits were evident. It initialed the Association Agreement (AA) including the Deep and Comprehensive Free Trade Aria (DCFTA) with the EU concluded successfully the visa liberalization dialogue with the EU and the European Commission recommended to the EU Council the lifting of visa requirements for Moldovan citizens who hold biometric passports. Five months later, on 28 April 2014, the EU has liberalized visa regime with Moldova, then, on 27 June 2014, Moldova signed the AA and started its provisional implementation on 1 September 2014. The prospects of Moldova’s partnership with the EU were much more promising than ever before.
|
| |
Policy Paper APE: Reglementarea Transnistreană în Impas. APE/FEE. 30.04.2015. 30.04.2015
Având în vedere realitățile expuse mai sus, în opinia noastră, lansarea negocierilor politice asupra statutului juridic special al Transnistriei este incertă și riscantă. Nu doar administrația de la Tiraspolul, dar, inclusiv, autoritățile de la Chișinău nu manifestă interes real pentru astfel de negocieri. Republica Moldova este totalmente nepregătită pentru reintegrarea regiunii transnistrene. Aceasta nu dispune în prezent de o politică sistematică de reintegrare și nici de resursele necesare pentru realizarea unui astfel de efort.
|
| |
 Corneliu Ciurea: Neutralitatea Republicii Moldova prin prisma politicilor de securitate a Ucrainei. APE/NED. 30.03.2015
Spre deosebire de Republica Moldova, Ucraina n-a fixat niciodată în Constituție principiul neutralității permanente, deși și-a anunțat această intenție în Declarația de Independență din 1990. Experiența Ucrainei în materie de neutralitate s-a rezumat doar la perioada 2010-2014 atunci cînd Kievul a aprobat o lege privind neaderarea Ucrainei la blocuri militare. După abrogarea acestei legi, Ucraina revine la ideea aderării la NATO fără ca această idee să devină o posibilitate reală în viitorul apropiat din cauza războiului din regiune. Urmărind aceste oscilații ale Kievului între statutul de țară neutră și dorința de a intra sub umbrela occidentală de securitate, Chișinăul poate să tragă anumite concluzii cu privire la funcționalitatea propriului principiu de neutralitate consfințit în articolul 11 al Constituției.
|
| |
 Dumitru Mînzărari: Impactul Uniunii Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan asupra dinamicilor politice, sociale, și economice ale Republicii Moldova. APE/FEE. 09.03.2015. 09.03.2015
Analiza propusă tinde să ofere o perspectivă selectă despre efectele economice, sociale, și politice pe diferite durate de timp, pe care le poate avea o posibilă apropiere a RM de Uniunea Vamală. În afară de cadrul analitic și metodologic divers și interdisciplinar propus, studiul urmează să mai genereze o utilitate aplicativă. El va permite o examinare mai logică și exactă între opțiunile de integrare europeană și eurasiatică, permițând elaborarea unor campanii de informare mai eficiente pentru populație. Acest lucru va fi posibil prin scoaterea în evidență a mecanismului efectelor care le-ar putea avea apropierea de UV pentru Moldova.
|
| |
 Corneliu Ciurea: Criza din Ucraina și impactul ei asupra sistemului de securitate al Republicii Moldova. APE/FEE. 20.01.2015. 20.01.2015
În prezenta lucrare vom lua în dezbatere principalele tendinţe ce gravitează în jurul acestui clivaj major - neutralitate versus aderare la NATO - din perspectiva consecinţelor crizei din Ucraina asupra Republicii Moldova. În opinia noastră, în conjunctura actuală ideea de neutralitate îşi pierde din ce în ce mai mult sensul. Ba mai mult, dispariţia regulilor de joc acceptate anterior transformă neutralitatea într-un concept aproape găunos. Totuşi, paradoxul asigurării securităţii face ca, în pofida erodării continue a conţinuturilor sale, neutralitatea să rămână un concept indispensabil din perspectiva necesităţii minimizării riscurilor. Orice orientare în altă direcţie ar determina o sporire nejustificată a riscurilor şi ameninţărilor pentru Republica Moldova.
|
| |
 Prioritățile și Provocările Implementării DCFTA în R. Moldova 11.10.2014
În pofida unor constrângeri externe și interne, Republica Moldova a semnat și a ratificat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Cele mai mari dificultăți, însă, abia urmează și sunt legate nemijlocit de implementarea acordului. În perspectivă scurtă și medie, vor fi înregistrate mai multe tentative de denunțare a Acordului de Asociere sau de zădărnicire a implementării acestuia. Unele din ele sunt deja materializate.
|
| |
 Starea Presei - Între Independenta Editoriala si Dependenta Financiara 04.09.2014
După 2009, de când au venit la putere partidele ne-comuniste, nimeni nu mai vorbeşte în Republica Moldova despre presiuni politice asupra presei. Poate doar opoziţia comunistă, atunci când vine vorba despre închiderea canalului NIT, sau vreun lider de partid extraparlamentar nemulţumit de lipsa de atenţie cu care îl tratează presa.
|
| |
 Definirea Conceptului de Spațiu Economic Unic/Comun, Republica Moldova-Regiunea Transnistreană Prin Prisma Analizei Modelelor Existente 12.08.2014
În 2012, reprezentanții Chișinăului au venit cu propunerea de creare a unui spațiu economic unic dintre Republica Moldova și regiunea transnistreană. Propunerea Chișinăului viza aspecte de natură tehnică în ceea ce privește problemele legate de politica vamală și cea fiscală a celor două regiuni și nu reprezenta un concept de spațiueconomic comun. Este de menționat că noțiunea de spațiu economic unic între două entități economice din cadrul aceluiași stat nu există ca atare. În această ordine de idei, prezentul studiu își propune să definească acest concept prin prisma experiențelor similare ale spațiilor economice de referință - CEE, AELS, CEFTA, Uniunea Vamală EurAsEC.
|
| |
 Este Integrarea Europeană a Republicii Moldova Ireversibilă? 24.06.2014
În ultimii cinci ani, Republica Moldova a înregistrat mai multe progrese în dezvoltarea parteneriatului său cu Uniunea Europeană (UE) care relevă o tendință evidentă de apropiere graduală de UE.Acordul de Asociere cu UE poate fi un moment de cotitură istorică în evoluția de mai departe a țării noastre. Acesta este o șansă unică de a cataliza puternic procesul de modernizare a Republicii Moldova, având ca vehicul integrarea europeană. Este capabilă clasa politică și societatea să fructifice această oportunitate? Suntem noi în măsură să asigurăm ireversibilitatea integrării europene a Republicii Moldova?
|
| |
 Cine a pierdut contactul cu realitatea, Putin, Obama, Merkel sau Noi? Victor Chirilă. APE. 11.03.2014. 11.03.2014
În ultimele săptămâni s-a scris mult, cu indignare firească, despre invazia militară rusă în Crimeea, care a încălcat flagrant integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei. Totuși, pentru a înțelege cu adevărat ce urmărește Putin, pentru ai zădărnici planurile sale, trebuie să analizăm faptele la rece, lăsând la o parte furia, patimile și emoțiile noastre.
|
| |
 Provocările Președinției ucrainene a OSCE. Radu Vrabie. OSI-APE. 09.09.2013. 09.09.2013
În ianuarie 2013, Ucraina a preluat Președinția anuală a OSCE. „Anul Kievului” a fost așteptat cu mult interes și speranțe de către Chişinău, care spera că ţara vecină va reuși să obțină rezultate pe dosarul transnistrean. Ucraina a declarat reglementarea transnistreană drept prioritatea numărul unu pentru perioada mandatului său. După opt luni însă rezultatele sunt foarte modeste, atât pentru conducerea ucraineană, cât şi pentru Chişinău, precum şi alţi actori implicaţi în procesul de negocieri. Moscova şi Tiraspolul însă pot fi mulţumite de felul cum au decurs negocierile şi mai ales că au reușit să tergiverseze inițierea negocierilor asupra viitorului statut politic al regiunii transnistrene și chestiunilor de securitate - reformatarea misiunii de pacificare și retragerea trupelor și munițiilor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.
|
| |
|
|
|
 |
|
|
