Iulian Fruntaşu: „regimul liberalizat nu presupune accesul la piaţa de muncă în statele membre.”

Peste zile numărate, la Luxemburg, comisarul european pentru Extindere şi Politică de Vecinătate, Stefan Fule va lansa dialogul dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova privind liberalizarea regimului de vize. Când e posibil să se finalizeze acest dialog şi ce presupune, de fapt, la modul practic, pentru cetăţenii moldoveni un regim liberalizat de vize? Vom discuta pe această temă cu domnul Iulian Fruntaşu, consilier al prim-ministrului Vlad Filat.

Europa Liberă: Comunicatele oficiale, domnule Fruntaşu, vorbesc despre lansarea dialogului privind liberalizarea regimului de vize cu ţările Uniunii Europene. De fapt unde suntem exact cu aceste discuţii şi cât ar putea dura pentru a vedea şi moldoveni fericiţi? Din punctul de vedere al circulaţiei libere, bineînţeles…

Iulian Fruntaşu: „E un proces complex şi va dura ceva timp. Nu vreau să fac careva promisiuni, foarte şi foarte exacte, pentru că aşteptările sunt mari, înţeleg foarte bine. Este experienţa din Balcani, a Macedoniei de exemplu, care a făcut acest parcurs undeva într-un an şi jumătate de la lansarea oficială procesului de liberalizare a regimului de vize. Noi însă trebuie să recunoaştem că am demarat acţiuni chiar înainte de procesul de lansare a acestui regim care va avea loc la Brusseles. Trebuie să recunoaştem faptul că până la această dată, Republica Moldova a înregistrat mai multe evoluţii pe marginea chestiunii privind liberalizarea regimului de vize”.

Europa Liberă: „Asta ar însemna că suntem mai rapizi decât macedonienii, de exemplu?”

Iulian Fruntaşu: „Nu, vreau să vă spun că suntem mai rapizi în raport cu ucrainenii sau cu ruşii, care au început acest dialog câţiva ani în urmă, iar noi, prin eforturile pe care le depunem, încercăm să recuperăm acest decalaj şi trebuie de recunoscut că pe mai multe domenii am avansat şi suntem, zic eu, pe primele poziţii în raport cu ucrainenii sau ruşii. Avem un grup de lucru care funcţionează, care coordonează procesul de negocieri asupra liberalizării vizelor, care este condus de către ministrul de externe şi care a creat şi un plan şi coordonează toate activităţile naţionale în acest domeniu.”

Europa Liberă: Pentru a limpezi lucrurile - că merită uneori - ce trebuie să înţeleagă posesorul simplu de paşaport albastru moldovenesc că este un regim liberalizat de vize? Doar un buchet de beneficii sau şi anumite responsabilităţi, restricţii poate?

Iulian Fruntaşu: „Sunt şi activităţi pe care trebuie să le implementăm, care sunt şi în beneficiul Republicii Moldova, inclusiv al cetăţeanului simplu. Dacă e să vorbim, de exemplu, despre cerinţele pe care le avem, acestea sunt împărţite pe câteva domenii. Se referă la securitatea documentelor, la paşapoartele biometrice. Toată lumea va trebui să aplice pentru paşapoarte biometrice din 2011. Cetăţenii pot să-şi perfecteze acum astfel de paşapoarte, eu unul aşa am făcut. Alt domeniu este migraţia ilegală, readmisia, aici iarăşi avem mai multe angajamente care trebuie să le onorăm şi asupra cărora lucrăm. Al treilea domeniu este securitatea publică, ordinea publică şi relaţiile externe. Cetăţeanul Republicii Moldova, dacă mă tot întrebaţi, ar trebui să vadă cum acţionează Republica Moldova pe mai multe domenii, nu este atât de simplu să obţii acest regim liberalizat dacă nu implementezi un set de măsuri. Sunt mai multe acţiuni care ţin de responsabilităţile Republicii Moldova, referitoare şi la cadrul legal şi la cadrul logistic.”

Europa Liberă: Sunt sute de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova care – după ce au ajuns cu chiu cu vai în UE - continuă să staţioneze acolo – mulţi dintre ei – ilegal în continuare… Dacă admitem un final fericit al dialogului referitor la acest regim liberalizat de vize, cum la modul practic, tehnic, vor putea să-şi asigure accesul la beneficiile acestui regim?

Iulian Fruntaşu: „Odată ce regimul respectiv va funcţiona presupun că vor căpăta un statut legal, deşi regimul liberalizat de vize nu presupune şederea permanentă în străinătate. Chiar dacă vor aplica şi vor obţine paşaport biometric la ambasadă, oricum, regimul liberalizat nu presupune accesul la piaţa de muncă în statele membre.”

Europa Liberă: Deci un detaliu foarte important, acest regim nu presupune şi dreptul de a munci?

Iulian Fruntaşu: „Evident, deja depinde şi de autorităţile noastre dacă vor fi în stare să elaboreze şi să semneze acordul privind migraţia circulară şi va admite o cotă anumită pentru un an, într-o ţară sau alta.”

Europa Liberă: Ar avea posibilitatea benefică de a circula liber prin Europa şi o altă faţă a medaliei? Adică ar putea exista şi efecte mai puţin îmbucurătoare ale aplicării acestui drept pentru cetăţeni la care ar trebui să facă faţă administraţia ţării?

Iulian Fruntaşu: „Mai multe acţiuni pe care le desfăşurăm la momentul de faţă înseamnă muncă, investiţii, tot felul de echipamente care sunt acum procurate, tot felul de sisteme informaţionale automatizate, sisteme integrate de managment între serviciul de grăniceri şi cei de la externe - o groază de lucru care solicită efort. Până la urmă, e în beneficiul Republicii Moldova faptul că încercăm să asigurăm securitatea ţării.”

Europa Liberă: Este pregătită administraţia ţării de aceste probleme, exigenţe?

Iulian Fruntaşu: „Nimeni nu ne dă nimic pentru ochi frumoşi, adică dacă nu sunt îndeplinite câteva criterii foarte clare. Vor fi misiuni de evaluare pe chestiuni tehnice, nu putem trişa aici. Va fi un cotrol riguros pe toate domeniilor şi odată ce vom fi ok, vom fi acceptaţi.”

Europa Liberă: Cât de greşită este impresia – sâcâitoare deseori – că în ceea ce priveşte modul de a ne prezenta în exterior lucrurile merg – cel puţin acum - excelent, iar acasă, în ceea ce ţine de reformă lucrurile – cum obişnuiesc să spună ruşii – sunt ca întotdeauna?

Iulian Fruntaşu: „Nu ştiu ce să vă spun, impresiile pot fi diferite. Însă vreau să precizez că perioada martie-mai 2010, 16 puncte de trecere a frontierei au obţinut accesul la baza de date a Interpolului în ceea ce priveşte paşapoartele furate sau pierdute. Acest criteriu, care nu este semnificativ pentru foarte multă lume, este un punct pe agendă care trebuia îndeplinit şi a fost. Până la finele anului toate punctele de trecere a frontierei ar trebui să fie conectate la această bază de date. Sunt multe acţiuni tehnice care trebuie bifate, dar în spatele acestui efort sunt oameni care muncesc”.

Europa Liberă: Există acum un sprijin fără precedent al UE în general faţă de aspiraţiile unei Republici Moldova în proces de reformare de a intra în familia comunitară şi un pas important în acest sens este regimul liberalizat de vize. Vorbim de o unanimitate în acest sens printre ţările UE sau există şi Moldova-sceptici, ca să spune aşa?

Iulian Fruntaşu: „Păi, întotdeauna vor fi şi sceptici, şi optimişti. Bineînţeles că există state care poate nu au nimic împotriva Republicii Moldova ca atare, dar care sunt eurosceptici vizavi de următorul val de extindere sau de apropiere a altor state în raport cu UE. Bineînţeles că frica are ochi mare în cazul unor state, nu ştiu ce-şi închipuie, dar nu cred că moldovenii ar putea reprezenta un pericol deosebit pentru securitatea statelor membre.”

Europa Liberă: Cu optimismul revigorat, Vă mulţumim mult, domnule Fruntaşu.