Infotag: Domnule Iastrebceak, care este scopul vizitei Dvs. la Berlin?

Vladimir Iastribceak: Mă aflu aici la invitaţia Forumului moldo-german pentru a participa la conferinţa „Probleme vechi – perspective noi? Conflictul transnistrean” şi a aduce la cunoştinţa participanţilor punctul nostru de vedere la acest capitol. În afară de aceasta, am avut o serie de întrevederi cu reprezentanţii organelor de conducere a RFG, unde, de asemenea, am făcut un schimb util şi constructiv de opinii. Ne-a fost interesant să aflăm şi poziţia părţii germane referitor la subiectele informaţionale recente, care au trezit un viu interes. Am în vedere Memorandumul semnat în cadrul vizitei în Germania a Preşedintelui rus Dmitri Medvedev.

Infotag: Care sînt aşteptările Transnistriei în privinţa acestui document?

Vladimir Iastribceak: Mai întîi de toate, sperăm că acesta va fi util în calitate de parte componentă a procesului de apropiere a poziţiilor Rusiei şi Uniunii Europene în această problematică. Mai ales că UE şi Federaţia Rusă sînt cele mai importante structuri regionale, alături de Ucraina, care, la fel, tind să-şi demonstreze interesul. Acest lucru l-am constatat în luna mai, cînd a fost semnată declaraţia comună a lui Medvedev şi Ianukovici în această privinţă. De aceea considerăm că procesele de apropiere a poziţiilor celor mai influenţi jucători regionali vor fi în beneficiul reglementării conflictului.

Infotag: În discursul Dvs. aţi vorbit despre progresul notabil în procesul de negocieri între Transnistria şi Republica Moldova. În ce constă acest progres?

Vladimir Iastribceak: Întrevederile la nivel bilateral au căpătat un caracter regulat. Eu nu aş spune că acesta este un proces de negocieri, ci mai degrabă o dinamică a activităţii bilaterale, precum şi a activităţii cu participarea partenerilor internaţionali. În special, sînt desfăşurate seminare, care prezintă un interes reciproc, consultări în formatul „5+2”, care, de asemenea, au căpătat un caracter ritmic şi regulat. Cu toate acestea, urmează să întreprindem încă multe acţiuni pentru ca aşteptările să devină realitate.

Infotag: Există careva premise pentru ca negocierile să devină oficiale?

Vladimir Iastribceak: Nu trebuie să supraapreciem importanţa formatului „5+2”. Acesta este în esenţă un format consultativ, creat pentru a asigura un nivel minim de contacte politice între cele două părţi ale conflictului prin mediatori şi observatori internaţionali. Nici un fel de formate de acest gen nu vor înlocui cooperarea deplină la nivelul persoanelor împuternicite să ia hotărîri politice şi să controleze executarea acestora la nivelul conducătorilor Transnistriei şi Moldovei. Dar importanţa formatului nu trebuie nici să o subapreciem, acesta fiind o platformă importantă pentru dialog şi consultări. Însă pentru ca formatul să funcţioneze este necesară o agendă. Altfel, riscăm să ne pomenim în situaţia din 2006, cînd formatul şi-a încetat activitatea pe o perioadă destul de îndelungată.

Infotag: Conducerea Moldovei s-a schimbat. Cum a perceput acest lucru Transnistria, a avut oare vreo influenţă asupra conţinutului negocierilor?

Vladimir Iastribceak: Noua conducere are într-o anumită măsură noi abordări. Spre regret, abordarea politică de bază a Moldovei faţă de problematica reglementării transnistrene nu a suferit deocamdată modificări – legea din 2005 şi Constituţia unitară rămîn neschimbate. Cu toate acestea, considerăm că lucrul trebuie continuat. Faptul că s-a reuşit reluarea activităţii grupurilor de experţi şi soluţionarea unor sau altor probleme în baza unor modele deja existente reprezintă un semnal pozitiv. Situaţia de viitor este deocamdată departe de stabilitate atît la Chişinău, unde începe o nouă rundă de bătălii electorale, cît şi la Tiraspol, unde în decembrie vor avea loc alegeri parlamentare. Dar acest lucru nu ne scuteşte de responsabilitatea continuării activităţii pe care am început-o.

Infotag: Potrivit experţilor, perspectiva reală de integrare europeană a Moldovei va deveni atractivă pentru Transnistria şi va contribui la unirea ţării. Ce credeţi despre aceasta?

Vladimir Iastribceak: Depinde ce se înţelege prin integrarea europeană, în ce calitate Uniunea Europeană este gata să vadă R.Moldova – ca vecin sau ca ceva mai mult. Aici avem un drum cu sens dublu. Poţi bate la uşă cît vrei, dar dacă este închisă şi nimeni nu o va deschide, aceasta va fi o perspectivă existentă, dar închisă. Referitor la faptul cum poate acest lucru contribui la unele sau alte procese politice, cel mai important nu este perspectiva pe care o are cineva, ci voinţa politică reală şi disponibilitatea de a îndeplini înţelegerile atinse: începînd cu anul 1994 şi continuînd cu declaraţia comună a lui Smirnov, Voronin şi Medvedev din 18 martie 2009.

Infotag: Şi totuşi, dacă Moldova ar deveni o ţară prosperă din punct de vedere economic...

Vladimir Iastribceak: Iată cînd acest lucru va fi real, atunci vom avea ocazia să discutăm mai concret. Istoria nu cunoaşte cuvîntul „dacă”, nici în această situaţie şi nici în viitor. În orice caz, poporul Transnistriei va fi cel care va decide.

Infotag: În Transnistria continuă să se afle şi astăzi 20 de mii de tone de muniţii ruseşti...

Vladimir Iastribceak: Armamentul este al fostei armate a 14-a şi deocamdată problema apartenenţei acestuia rămîne deschisă pentru Transnistria, căci la căderea URSS armamentul a fost împărţit conform principiului pe ce teritoriul acesta a rămas. Transnistria, în măsură egală ca şi toate republicile fostei URSS, a participat la crearea complexului industrial-militar sovietic, unde au muncit transnistrenii şi întreprinderile transnistrene. Nu punem problema transmiterii acestui armament în proprietatea noastră, dar punem problema achitării compensaţiilor, care sînt prevăzute inclusiv în acordurile bilaterale. Deocamdată aceste probleme se află în proces de soluţionare. În opinia noastră, problema privind retragerea muniţiilor este legată direct de progresul reglementării conflictului, căci aceasta este un element al securităţii fizice garantate a locuitorilor Transnistriei.

Infotag: O parte din muniţii a fost nimicită sau retrasă, în conformitate cu acordurile de la Istanbul din 1999, înainte ca Transnistria să împiedice acest proces.

Vladimir Iastribceak: Progresul în retragerea muniţiilor a fost atins în perioada în care era înregistrat progres şi la nivel politic. Dacă va exista vreun progres în anumite probleme politice, nu exclud că va fi înregistrat şi un progres în această chestiune. Există însă principii care nu au fost stabilite nici de noi şi nici acum. Aceste principii au fost puse la căderea URSS şi, în opinia noastră, ele sînt destul de actuale şi în situaţia noastră.