Astăzi vom discuta, în particular, despre relaţiile R. Moldova cu Germania ţinând cont şi de faptul că în această săptămână, la Chişinău, s-a aflat în vizită oficială Ministru Federal al Afacerilor Externe al Germaniei Guido Westerwelle. Invitaţii noştri din studio sunt domnii Radu Vrabie, Director de Programe la Asociaţia pentru Politică Externă şi dl Mihai Popşoi, Coordonator la Centrul NATO din Chişinău. Bună ziua şi bine aţi venit la emisiunea noastră!

Aşadar, cum pot fi calificate în prezent relaţiile dintre R. Moldova şi Republica Federală Germania? Dl Vrabie?

1. Relaţiile dintre R. Moldova şi Republica Federală Germania în prezent

Radu VRABIE, Director de Programe la Asociaţia pentru Politică Externă: Probabil voi spune un lucru pe larg cunoscut, însă Germania este locomotiva UE, este o ţară foarte importantă în cadrul UE şi chiar dacă deciziile din cadrul acestei organizaţii, în cadrul acestui conglomerat de state, se iau prin unanimitate, la ceia ce spune Germania, la vocea Germaniei foarte multe ţări ascultă. Şi, în acest sens, eu cred că în ultima perioadă relaţiile moldo-germane au mers pe o cale ascendentă. Dvs. aţi spus despre vizita Ministrului de Externe a Germaniei, recent dl Leancă, Ministrul de Externe a R. Moldova a fost în Germania, dl Filat a fost în Germania unde a avut o întâlnire foarte bună cu Angela Merkel, Cancelarul German. Din punctul asta de vedere vedem o creştere a rolului R. Moldova între factorii de decizie din Republica Federală Germană, şi este un lucru îmbucurător. Ceia ce este mai important din punctul meu de vedere este că Moldova şi-a obţinut acest rol şi nu a venit în urma unei conjuncturi geopolitice. De aceia este un lucru lăudabil ceia ce a reuşit să facă Guvernul R. Moldova în acest sens, iar Memorandum-ul Merkel-Medvedev referitor la Transnistria este o demonstraţie în acest sens.

Corneliu RUSNAC: Dl. Popşoi?

Mihai POPŞOI, Coordonator la Centrul NATO din Chişinău: Legătura noastră cu Germania este una foarte strânsă dar, vizita Ministrului de Externe German la Chişinău este în acelaşi timp şi un moment istoric pentru că reprezintă prima vizită a unui Ministru de Externe, care este, în acelaşi timp, şi vice-cancelar German în R. Moldova. De altfel, după cum s-a menţionat anterior, au avut loc vizite recente ale Ministrului de Externe dl Leancă l Berlin, dl Prim-ministru Filat a fost şi el şi a avut întâlniri cu Angela Merkel, iarăşi, aceasta pune în evidenţă cât de importantă este relaţia noastră cu Germania, care este al cincilea partener economic al R. Moldova, este un partenere foarte important în vederea apropierii R. Moldova de UE, Germania fiind unul din jucătorii principali în UE şi R. Moldova are nevoie de suportul acestui Stat important practic pe toate palierele ce ţin de relaţia UE-R. Moldova: liberalizarea regimului de vize, negocierea Acordului de liber schimb comprehensiv şi aprofundat, dar, la fel şi în soluţionarea problemei transnistrene. Relaţia economică este foarte importantă, pentru că după cum am menţionat, vizita trecută a dl Filat în Germania s-a soldat şi cu vizita d-lui la una din uzinele Mercedes şi dl Prim-ministru şi-a exprimat dorinţa ca Germania să investească în R. Moldova şi poate să deschidă o uzină de piese pentru această companie foarte mare. Germania este prezentă pe piaţa R. Moldova prin asemenea companii ca Metro, Steilmann Knauf, Sudzucker Moldova, companii foarte importante pe piaţa R. Moldova, care oferă servicii de calitate şi produse foarte buna. Aspectul economic este foarte important dar, acum, se pune accent pe problema transnistreană, după cum am văzut în ultimele luni, această problemă a fost dezbătută şi menţionată la diferite nivele de către diferiţi funcţionari şi personalităţi, atât din UE cât şi din Rusia, Ucraina. Aceasta este o problemă prioritară la moment dat, după părerea mea.

Corneliu RUSNAC: Observăm în ultimul timp o penetrare tot mai mare de către reprezentanţii Germaniei în structurile europene acreditate în R. Moldova. Este vorba şi de Şefia Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău şi de şefia Misiunii de Asistenţă la Frontiera moldo-ucraineană. Prin ce se explică acest interes al Germaniei faţă de instituţiile UE din R. Moldova. Dl Popşoi?

2. Interesul Germaniei faţă de instituţiile UE din R. Moldova

Mihai POPŞOI: Interesul Germaniei pentru aceste instituţii bănuiesc că izvorăşte din interesul Germaniei în Moldova pentru că am văzut că din ţările UE, cele care au promovat R. Moldova au fost Polonia, la un moment dat Suedia, ţările Baltice, România dar, aceste ţări nu au potenţialul Germaniei şi Germania a preluat coordonarea evenimentelor de politică externă din această regiune. Preluarea iniţiativei de către Germania este un element benefic pentru R. Moldova, Germania constituind un stat cu care avem relaţii foarte bune, de altfel, cum avem cu majoritatea statelor europene. Într-un fel, trebuie să ne bucure faptul că anume Germania preia această iniţiativă în regiune, pentru că pe de o parte avem relaţii foarte bune, pe de altă parte Germania are interesul dar, şi potenţialul de a schimba ceva spre bine pentru R. Moldova.

Corneliu RUSNAC: Dl Vrabie?

Radu VRABIE: Tradiţional Germania are o deschidere faţă de spaţiul estic, nu în zadar politica de vecinătate a fost demarată sub auspiciile Germaniei, Parteneriatul Estic este sprijinit foarte mult de către Germania şi, în acest sens, faptul că Germania atrage o atenţie specială pentru R. Moldova este un lucru important. Dar, să vedem care sunt cauzele acestui interes german. Putem spune că este un credit de încredere pe care Germania îl oferă pentru noua conducerea, sau deja conducerea de un an a R. Moldova, Alianţei pentru Integrare Europeană care şi-a manifestat deschis dorinţa de a se integra în UE şi nu doar la nivel declarativ ci şi în anumite domenii chiar devansează cererile UE, cum ar fi cazul vizelor. Un alt aspect important este şi dezamăgirea care există în Europa faţă de ţările care cândva erau înaintea R. Moldova, mă refer la Georgia, mă refer la Ucraina. Ambele state au eşuat în politica promovată de ei, în Georgia, Georgia s-a confruntat cu acel război, după care Georgia a cam dispărut de pe agenda politică europeană. În Ucraina a venit o altă conducere care, cel puţin, în primă instanţă, are alte obiective. R. Moldova poate fi un model de succes pentru UE. Conflictul transnistrean, este, conform spuselor mai multor specialişti, este unul dintre cele mai rezolvabile conflicte, nu are componentă etnică, nu are componentă religioasă, nu există duşmănie între locuitorii simpli de pe ambele maluri ale Nistrului. De aceia, cred că aceşti factori însumaţi au ajutat R. Moldova să devină una din ţările cheie în acest spaţiu pe care Germania încearcă să o ajute. Însă, nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece, să credem că dacă Germania, şi din câte am înţeles, vizita Ministrului de Externe nu a fost planificată de foarte mult timp, această vizită este mai mult un semnal dat R. Moldova de prietenie că Ministrul şi-a găsit timp în complicata lui agendă

Corneliu RUSNAC: De altfel, după o vizită la Bucureşti…

Radu VRABIE: Exact şi asta este un semnal pentru R. Moldova, un semnal că avem foarte mult de lucru şi trebuie să lucrăm nu doar la nivel declarativ dar, şi la nivel practic, pentru că, probabil am să repet ceia ce spun mulţi dintre invitaţii dvs. însă, integrarea europeană este în primul rând politică internă şi nu politică externă. Ministerul de Externe îşi face treaba însă, dacă nu are suport pe intern va fi foarte greu să menţinem această deschidere a ţărilor europene.

Corneliu RUSNAC: Cancelarul German, Angela Merkel şi Preşedintele Rus, Dmitrii Medvedev semnaseră pe 5 iunie curent un memorandum prin care conveniseră să creeze Comitetul UE-Rusia pentru probleme de politică externă şi securitate la nivelul miniştrilor de externe. Comitetul ar urma să discute şi să elaboreze recomandări cu privire la conflictele şi situaţiile de criză în soluţionarea cărora sunt implicate Rusia şi UE în diferite formate, inclusiv este vorba şi de conflictul transnistrean. Guvernul R. Moldova şi salutat de altfel, această iniţiativă ruso-germană iar, ulterior, presa de la Moscova a scris că Berlin-ul ar fi condiţionat crearea acestui Comitet de Politică Externă şi Securitate prin retragerea trupelor ruse din Transnistria. Ce efect ar putea avea Memorandum-ul Merkel Medvedev asupra procesului de reglementare transnistreană şi în ce măsură ar putea determina această înţelegere între liderii de la Berlin şi Moscova retragerea trupelor ruse din stânga Nistrului? Dl Vrabie?

3. Efectul Memorandum-ului Merkel Medvedev asupra procesului de reglementare transnistreană

Radu VRABIE: Ca să înţelegem cât de centrali am fost în semnarea acestui Memorandum, trebuie să spunem că Memorandum-ul a fost semnat la 4 zile după summit-ul Rusia-UE de la Rostov pe Don, practic imediat după înţelegerile care au fost la nivel comunitar UE-Rusia, Germania a mai avut o discuţie cu Rusia ceia ce a întărit practic speranţele noastre că Germania îşi asumă un rol principal în această problemă, problema transnistreană, desigur, acest lucru este bun. În acelaşi timp ca să înţelegem şi poziţia Rusiei, eu bănuiesc că Rusia de mai mult timp îşi doreşte să existe anumite schimbări în situaţia care există acum în Transnistria, în R. Moldova şi respectiv regiunea transnistreană. Acest lucru trebuie să fie făcut pentru ei ca să-şi salveze faţa. Nu pot să renunţe foarte uşor la Transnistria sunt cetăţeni ruşi, este suportul pe care îl au şi au nevoie de anumite garanţii şi sprijin din partea UE pentru a rezolva şi alte probleme cu care Rusia se confruntă la moment. Plus, Rusia are nevoie de o rezolvare cu succes a unui conflict, chiar pentru imaginea ei internaţională. S-a vorbit şi după invazia din Georgia unde Rusia a avut de suferit din punct de vedere a imaginii şi UE are nevoie de o rezolvare a unui conflict pentru a arăta că poate face acest lucru. Aici, eu cred că interesele lor se întâlnesc în Transnistria şi eu cred că o rezolvare europeană a conflictului transnistrean este în interesul nostru. Nu mai avem acele planuri secrete sau înţelegeri secrete cu Moscova. Este o discuţie transparentă, sinceră, de care noi avem nevoie, aici la Chişinău şi cred că şi populaţia de pe malul stâng al Nistrului are nevoie, în acest sens.

Retragerea trupelor ruseşti va fi un prim pas. Trebuie să înţelegem că trupele ruseşti, care au fost aici, trupele de menţinere a păcii, şi-au făcut misiunea cu multe pretenţii la ele, cu neelucidarea până la urmă dacă sunt trupe de pacificare sau joacă mai mult apărând interesele Tiraspolului, cum se mai întâmplă uneori. Trebuie să înţelegem că un prim pas este scoaterea acestor trupe, care ar fi un semn de împăcare. Eu nu văd o duşmănie deschisă între populaţia de pe malul drept şi de pe malul stâng al Nistrului şi aceste trupe în acest moment mai mult dezbină malurile decât le unifică. De aceea, o misiune internaţională de poliţie, de observatori civili este desigur în cazul dat mult mai oportun şi mult mai util pentru rezolvarea în sine. Desigur, sunt anumite forţe, în special la Tiraspol care nu-şi doresc acest lucru, care încearcă să condiţioneze acest lucru, sau care îşi văd existenţa doar cu prezenţa trupelor ruseşti aici, dar eu cred că dacă vom reuşi să trimitem acest mesaj şi populaţiei de pe malul stâng al Nistrului, vom reuşi să le explicăm care este de fapt rolul acestei misiuni internaţionale, eu cred că toată lumea îşi va dori acest lucru.

Corneliu RUSNAC: Dl Popşoi?

Mihai POPŞOI: Pentru a înţelege mai bine contextul şi esenţa memorandumului în cauză este bine să tragem atenţia la propunerea Rusiei de acum doi ani privind noua arhitectură de securitate în Europa, care bunăoară, a fost propusă de către preşedintele Medvedev tot la Berlin, în Germania, în cadrul unei întrevederi cu Angela Merkel. Deci această nouă arhitectură de securitate prevede oarecum sporirea rolului Rusiei în Europa şi diminuarea într-o oarecare măsură a rolului NATO ca unic jucător şi cel mai important jucător pe planul de securitate din Europa. Şi după cum aţi menţionat, conform unor experţi ruşi, Germania anume a condiţionat crearea acestui comitet de cooperare pe problemele de securitate şi politică externă cu retragerea forţelor din Transnistria, pentru că anume aceste forţe în Transnistria nu permit unui altui acord foarte important, şi anume Acordul privind Forţele Convenţionale în Europa să fie un acord care să lucreze, şi iarăşi, în acest context, propunerea Rusiei este foarte importantă pentru conducerea de la Kremlin pentru că prin această propunere ei încearcă să preia iniţiativa şi să-şi adjudece rolul de mare putere regională pe care l-au pierdut după destrămarea Imperiului Sovietic şi potenţialul lor economic dar, şi militar permite acest lucru, însă arhitectura de securitate actuală în Europa, într-un fel plasează Rusia de o parte, izolând-o, iar Rusiei sigur că i-ar fi mai convenabil ca ea să fie un actor important pe arena de securitate. Iarăşi, experţii ruşi recunosc că această iniţiativă, acest memorandum e puţin probabil să se soldeze cu mare succes, deoarece ruşii nu renunţă atât de uşor la această influenţă a lor din Transnistria. Dacă ar fi dorit s-o facă, au avut multe ocazii s-o facă şi anterior. Dar, este interesantă declaraţia ministrului de externe al Federaţiei Ruse, domnul Lavrov, de acum câteva zile prin care el consimte la înlocuirea misiunii de pacificare cu o misiune civilă internaţională, sub egida OSCE, şi un lucru foarte important pe care l-a menţionat el este că misiunea multinaţională, sau chiar europeană ar fi putut exista în Transnistria încă din 2003, dacă Uniunea Europeană nu ar fi intervenit şi nu s-ar fi opus semnării memorandumului Kozak. Dar, aceasta este o părere, deci este o poziţie a ministrului, nu putem fi siguri cât de sincer este el în această privinţă, dar observăm că în ultima perioadă au existat foarte multe întâlniri şi foarte multe declaraţii în problematica transnistreană. Pentru a numi doar câteva este acea declaraţie Ianukovici – Medvedev, declaraţia Înaltului Reprezentant pentru politică externă a Uniunii Europene, doamna  Ashton, declaraţia doamnei Merkel, deci toate aceste poziţii nu fac decât să sporească acea masă critică în jurul problemei transnistrene, care deşi aparent nu este o prioritate majoră pentru guvernarea de la Chişinău, prioritatea majoră ar fi lupta cu sărăcia, integrarea europeană dar, iarăşi repet, toate aceste luări de poziţii ale unor oficiali foarte importanţi nu fac decât să sporească poziţia problematicii transnistrene pe agenda statelor vecine dar, şi instituţiilor europene şi să sperăm că printr-o politică bună dusă de Chişinău, dar în egală măsură şi de o anumită poziţie conciliatore a Tiraspolului se va ajunge la un compromis şi bunăoară aici aş menţiona evenimentul legat de arestarea sefului Comisiei Electorale Centrale, care a fost reţinut doar pentru patru ore şi eliberat, deşi se presupune că aşa-zisele autorităţi transnistrene i-ar fi întocmit un dosar penal, cu toate acestea el a fost eliberat. Din păcate, alţi doi cetăţeni rămân, deja de o perioadă îndelungată, în sechestrul autorităţilor transnistrene, dar anume acest eveniment legat de preşedintele Comisiei Electorale Centrale denotă că există o oarecare dorinţă de compromis din partea Tiraspolului, rămâne să vedem cum fa fi ea fructificată şi care vor fi evoluţiile ulterioare.

Radu VRABIE: Eu aş intra un pic în contradicţie cu ceia ce a spus colegul meu, în primul rând, desigur că Rusia nu îşi doreşte să piardă influenţa în Transnistria. Pe de altă parte, în relaţii internaţionale se calculează plusurile şi minusurile de la anumite lucruri. Rusia nu-şi dorea să plece nici din Balcani, nici din Serbia, cu toate astea vedem că nu există prezenţă rusă militară acolo, pentru că atunci au schimbat-o pe altceva. Rusia  este în plină criză. Programul de modernizare nu poate fi făcut decât cu ajutorul partenerilor externi, în special cei europeni, Germania joacă un rol important în procesul de modernizare a Federaţiei Ruse. Totodată, există şi această sumă de 2,2 miliarde dolari datoria Transnistriei la gaz. Sunt încă nu atât de puternice vocile care întreabă de ce trebuie să plătim un preţ atât de mare în momentul în care avem probleme financiare pentru Transnistria, pentru că 2,2 miliarde de dolari asta sunt 2000 de km de autoband, de drumuri care în Rusia nu există şi probabil că acum ajungem la un moment în care preţul Transnistriei este mai mare întreţinerea ei decât, deci, preţul economic este prea mare pentru influenţa politică pe care o are Transnistria. Vedem că nici guvernul de la Chişinău, cu toate discuţiile că va fi un guvern pro-român sau care va uni R. Moldova cu România sunt doar speculaţii. Guvernul este destul de flexibil, chiar şi în problema transnistreană care, totuşi, este o prioritate, una dintre cele cinci priorităţi ale Guvernului R. Moldova. Moldova acţionează altfel, fără ideologii, fără componentă emoţională prea mare dar, lucrează foarte practic şi mai bine cel puţin decât ceea ce aveam mai înainte. Întâlnirile între Osipov şi Iastrebceak sunt mai dese decât au fost în ultimii cinci ani cred că între reprezentanţii politicii Chişinăului şi a Tiraspolului. Problema transnistreană se va rezolva inclusiv prin deschiderea regiunii. Atât timp cât regiunea este închisă, ea poate fi uşor controlată de anumite forţe, clanuri, regimuri, putem să le numim cum vrem. Deschiderea regiunii înseamnă de fapt începutul sfârşitului acestui regim. Nu degeaba sunt arestaţi oameni şi învinuiţi de nu ştiu de ce, de spionaj. Pentru că sunt anumite forţe la Tiraspol care nu-şi doresc rezolvarea şi încearcă să tensioneze situaţia. Aşteaptă un răspuns violent de la Chişinău, aşteaptă un răspuns dur, ca după aia să poată bloca procesul de negocieri. Din acest punct de vedere, cred că guvernul acţionează foarte bine că nu se lasă provocat. Chiar dacă uneori ne pare că reacţia guvernului este moale, ea de fapt este mai bună decât putem să ne aşteptăm. Acelaşi lucru este şi în cazul Uniunii Europene. Deseori ne pare că această abordare a Uniunii Europene de a acţiona foarte greoi, de a acţiona foarte încet, de a reacţiona încet la evenimentele care se produc aici, ne par supărătoare sau am vrea mai mult de la Uniunea Europeană. Pe de altă parte, vedem că această abordare a Uniunii Europene, aceste acţiuni pe care le-a făcut Uniunea Europeană  în ultimii câţiva ani sunt mai eficiente decât toate iniţiativele pe care le-a avut guvernul R. Moldova, care îşi dorea foarte repede rezolvarea conflictului transnistrean. Deci, noi trebuie să privim conflictul transnistrean nu ca pe un eveniment ci ca pe un proces. Trebuie să lucrăm pentru a obţine ceva şi nu de a avea o hârtie semnată, care deseori este încălcată, cum avem acum în sutele de documente care au fost semnate în rezolvarea acestei probleme.

Corneliu RUSNAC: Cât de importantă este pentru R. Moldova susţinerea Germaniei în dialogul cu privire la liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană? Dl Vrabie?

4. Importanţa susţinerii Germaniei în dialogul cu privire la liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană

Radu VRABIE: Din punct de vedere politic este foarte important. Cum am mai spus, părerea Germaniei se ascultă şi dacă Germania este de acord cu liberalizarea regimului de vize pentru Moldova înseamnă foarte mult. Acum Germania este un fel de actor sceptic pozitiv. Deci, era o ţară sceptică faţă de liberalizarea regimului pentru cetăţenii Republicii Moldova, acum încetul cu încetul se aud semnale pozitive. Din punct de vedere politic, cred că avem trei ţări: Olanda, Austria, Italia cred, care că au rezerve faţă de liberalizarea regimului de vize pentru R. Moldova dar, este mai mult din punct de vedere tehnic, şi vă spun ce înseamnă tehnic – este poziţia ministerelor de interne, pentru că până la urmă cu imigranţii ilegali în statele Uniunii Europene, de acest aspect se ocupă ministerele de interne. Noi acum avem nevoie de cooperare la nivel de ministere de interne din Republica Moldova cu omologii lor din Uniunea Europeană. Nu spun că asta e tot ceea ce trebuie să facem, pentru că avem anumite restanţe la acest capitol, însă trebuie de intensificat rolul Ministerului de Interne, de a crea acele legături cu omologii lor din ţările care sunt sceptice, de a-i convinge şi de a putea demonstra că cetăţenii Republicii Moldova nu reprezintă un pericol pentru statele Uniunii Europene. De altfel, am auzit că mesajul prim - ministrului  Filat la întâlnirile sale cu reprezentanţii Uniunii Europene este nu de a obţine liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii R. Moldova ca atare, ci de a solicita sprijinul Uniunii Europene de a rezolva toate problemele, în aşa fel încât, să fim eligibili pentru liberalizarea regimului de vize, ceea ce este o altă abordare şi  o abordare cred că mult mai pe placul europenilor. Deci, noi nu cerşim acest regim, ci noi încercăm să fim euro-conformi, ca să putem beneficia de acest privilegiu.

Corneliu RUSNAC: Dl Popşoi?

Mihai POPŞOI: Da, într-adevăr în continuarea gândului domnului Vrabie, guvernul nostru a demonstrat că anume preluarea experienţei statelor din Balcanii de Vest îl va ajuta ca la un moment dat, după ce va implementa toate rigorile impuse statelor respective, R. Moldova să fie deja pregătită pentru acest proces de liberalizare a vizelor şi să nu cerşească, după cum a spus şi domnul Vrabie, această liberalizare dar, în acest proces Germania este foarte importantă, atât din perspectiva influenţei sale în procesul decizional din Uniunea Europeană dar, şi din partea asistenţei atât financiare cât şi tehnice pe care o poate oferi Germania în problemele tehnice ce ţin de ajustarea la standardele europene, atât a sistemului vamal, a grănicerilor, şi bunăoară, am menţionat la începutul emisiunii că Germania este foarte activă în R. Moldova şi anume acest lucru este foarte important. Cât priveşte ceea ce face R. Moldova pentru ca acest regim de liberalizare a vizelor să fie unul mai apropiat este foarte salutabil, pentru că cetăţenii R. Moldova, bunăoară, au disperata nevoie de această liberalizare, pentru că cunoaştem că o mare parte din cetăţenii noştri se află la muncă peste hotare şi aceasta este o problemă existenţială, pentru că cozile care au loc la ambasade pentru vize şi efortul care este necesar să fie depus nu face decât să îngreuneze soarta şi aşa dificilă a cetăţenilor şi, sperăm că în viitorul cât mai apropiat şi această vizită a ministrului extern german va avea un efect pozitiv, inclusiv şi asupra problemei liberalizării vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova.

Radu VRABIE: Dacă îmi permiteţi aş vrea să mai adaug că în acest proces pe care încercăm să-l facem e nevoie de aportul tuturor, inclusiv al cetăţenilor, pentru că colegul meu a menţionat despre cozile acestea, multe probleme cu care se confruntă concetăţenii noştri în drumul lor de a merge şi a lucra în statele europene, însă contează foarte mult imaginea cetăţenilor, dacă ei vor reuşi să se comporte acolo foarte bine, dacă vor avea o imagine bună, asta va ajuta foarte mult şi autorităţile de la Chişinău, pentru că în pofida faptului că România este membru a UE cu ce probleme se confruntă guvernul de acolo, numai datorită faptului că imaginea românilor, de exemplu în Italia, este una foarte proastă. De aceea, trebuie să conştientizăm că trebuie să ajutăm autorităţile noastre în implementarea reformelor, care să ne ajute la liberalizarea regimului de vize şi să o facem fiecare, conştient prin toate acţiunile pe care noi putem să le facem şi nu doar să credem că este o chestiune pur a Guvernului care doar el trebuie să se ocupe.

Corneliu RUSNAC: În concluzie, foarte pe scurt, pe ce direcţii de colaborare ar trebui să se pună accentul cel mai mult în relaţia cu Germania? Dl Vrabie?

5. Direcţii de colaborare pe viitor între R. Moldova şi Germania

Radu VRABIE: Nu cred că putem să spunem anumite direcţii prioritare. Ele într-un fel sunt legate una de cealaltă. Avem nevoie de sprijin politic din partea Germaniei, însă el se face doar prin ceea ce facem noi aici acasă, iar aici acasă înseamnă şi atractivitate investiţională. Dacă vom reuşi să aducem actori importanţi din economia Germaniei pe piaţa Republicii Moldova, să o facem atractivă pentru ei, desigur că şi discuţiile despre Republica Moldova în interiorul Germaniei vor creşte. Atâta timp cât suntem un fel de terra incognita pentru anumite companii din Germania, sau chiar în alte ţări, cu atât mai greu este ca să pătrundem, să ajungem pe agenda ministerelor din Germania sau chiar a conducerii de vârf din Germania. Trebuie să lucrăm în această direcţie, în direcţia integrării europene, iar aceste lucruri vor veni într-un fel organic, vor fi armonios, vor adăuga la ceea ce avem nevoie în relaţiile cu Germania.

Corneliu RUSNAC: Domnule Popşoi!

Mihai POPŞOI: Există câteva direcţii prioritare în care relaţia noastră cu Germania ar putea să dea un efect foarte pozitiv. Să pornim de la problema transnistreană. Acest Memorandum care s-a semnat recent ar putea în perspectivă să aducă beneficii foarte bune pentru R. Moldova până şi până la soluţionarea conflictului, căci cu toţii recunoaştem că anume prezenţa militară rusă este un impediment major pentru mişcarea carului din loc. Cel de-al doilea aspect este problema economică şi această disparitate care există între relaţiile comerciale dintre Republica Moldova şi Germania. De altfel noi importăm din Germania de circa patru ori mai mult decât exportăm. Desigur că, Germania fiind a treia economie globală îşi permite să exporte atât de mult dar, şi republica Moldova trebuie să îşi sporească prezenţa sa pe piaţa germană, pentru ca iarăşi, cetăţenii germani să fie familiarizaţi cu Republica Moldova, inclusiv prin produsele moldoveneşti dar, şi prin diaspora moldovenească, care trebuie să spunem că este foarte activă şi foarte bine organizată în Germania. Un alt aspect ar fi cooperarea politică despre care s-a menţionat, în vederea liberalizării regimului de vize, unde Germania este foarte şi foarte utilă. Şi cel de-al patrulea aspect este procesul de negocieri a Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv, în care iarăşi, Germania ar putea să fie de un imens ajutor R. Moldova . Deci valorificarea tuturor  acestor patru aspecte în ansamblu la maxim, ar aduce beneficii foarte mari R. Moldova atât în soluţionarea problematicii transnistrene, în integrarea sa europeană şi în sporirea standardelor de viaţă şi dezvoltării sale economice în general.

Corneliu RUSNAC: Spre regret, timpul rezervat emisiunii noastre a expirat. Eu vă mulţumesc foarte mult pentru prezenţa la acest program. Stimaţi ascultători, eu Corneliu Rusnac, vă reamintesc că aţi ascultat o emisiune de discuţii pe teme de politică externă realizată cu suportul Asociaţiei pentru Politică Externă şi finanţată de Fundaţia Friedrich Ebert. Pe curând!