După o vizită la Bruxelles, premierul Vlad Filat a promis că moldovenii vor scăpa de vizele europene într-un an şi jumătate. Filat a spus că a ajuns la această prognoză urmărind experienţa altor ţări pe care Uniunea Europeană le-a scutit până la urmă de viză. Premierul a mai spus că liderii europeni cu care s-a întâlnit la Bruxelles au promis sprijin Moldovei nu doar în privinţa liberei circulaţii, ci şi a depăşirii dificultăţilor economice. Liderul Partidului Democrat Marian Lupu a făcut însă, aproape concomitent, o pledoarie pentru cultivarea relaţiilor cu Federaţia Rusă.

Revenit dintr-o vizită la Moscova unde a încheiat un acord de parteneriat politic între partidul său şi „Rusia Unită”, partidul premierului rus Vladimir Putin, Lupu a sugerat că moldovenii pierd prea mult timp în aşteptarea integrării europene şi cu „iluzia unificării cu România”, şi ar trebui să înţeleagă importanţa unei relaţii „pragmatice” cu Moscova. Republica Moldova între Est şi Vest – este tema noastră de discuţie din această dimineaţa cu Igor Corman, preşedintele Comisiei parlamentare de Politică Externă şi Integrare Europeană , unul dintre fruntaşii Partidului Democrat.

Europa Liberă: Domnule Corman, şpagatul – în sens politic şi nu neapărat gimnastic – între Est şi Vest a fost dintotdeauna un fel de exerciţiu pe care orice guvernare de la Chişinău a fost nevoită să-l execute. Politicienii ca politicienii, mă rog cu mai multă sau mai puţină îndemânare în acest sens. Dar dacă vorbim de cetăţenii simpli, şi dacă admitem că ei trebuie să aleagă ca opţiune între două priorităţi pentru viitorul lor: ce credeţi că aşteaptă ei de la Est şi de la Vest?

Igor Corman: Da, este o întrebare foarte bună şi eu vreau să vă spun că constat cu regret că la începutul secolului 21 noi suntem atît de mult confruntaţi cu această întrebare tradiţională – quo vadis Moldova? – spre est sau spre vest? Or, eu cred că deja a venit timpul ca să nu mai avem o astfel de abordare. Dacă vă referiţi la ultimele evenimente care au avut loc şi dicuţii din societatea noastă, ce vreau să vă spun este că, da fapt, eu cred că interesul naţional este cel care trebuie să ghideze atît formaţiunile politice, cît şi politicienii. Cred că asta pînă la urmă aşteaptă şi cetăţenii noştri.

Care este interesul nostru naţional? Sigur că integrarea europeană, dar pe lîngă asta este şi un interes naţional să avem relaţii foarte bune şi cu ţările noastre vecine – şi cu România, şi cu Ucraina şi fără îndoială cu Federaţia Rusă. Deci, eu nu aş spune că este vorba despre un şpagat, de o echilibristică, dar de o politică externă echilibrată, în sensul bun al cuvîntului, şi de urmărire a interesului nostru naţional.

Europa Liberă: Da... să admitem că nu există nu dilemă nici pentru cetăţeanul simplu şi, totuşi, ce aşteaptă omul de la Briceni sau Giurgiuleşti de la Est, de exemplu, şi de la Vest, respectiv?

Igor Corman: Eu cred că omul, atît de la Briceni, cît şi cel din altă parte, aşteaptă o viaţă mai bună, în primul rînd. Deci, noi cînd vorbim despre integrare europeană, ce înseamnă asta pentru omul simplu ? Îşi dă el seama neapărat despre toate aceste procese, ce trebuie noi să realizăm pe plan intern în primul rînd pentru ca să ajungem în UE? În primul rînd, îl interesează nivelul de viaţă, salariul, o societate normală, democratică, un stat de drept – să fie legea în capul mesei – ş.a.m.d. Or, noi ştim că putem obţine toate aceste lucruri anume în procesul de integrare europeană, chiar dacă şi acolo, în Europa, nu sunt toate perfecte. Dar ştim că omenirea încă nu a inventat nimic mai bun, prin urmare ne oricentăm într-acolo unde considerăm că vom putea ajunge în rînd cu lumea, cum se zice la noi. Pe de altă parte, să nu uităm de interesele noastre economice, interesele noastre comerciale. Sigur că an cu an creşte exportul, importul, volumul comercial cu țările din Uniunea Europeană, dar pe de altă parte piaţa din Est rămîne şi va fi în viitor o piaţă foarte importantă, nu doar pentru noi, ci şi pentru ţăările UE...

Europa Liberă: Dle Corman, preşedinte Lupu deplângea într-un fel – sau cel puţin aşa s-a înţeles – după revenirea de la Moscova la sfârşitul săptămânii , absenţa unor – cum a spus domnia sa – „politicieni maturi, profesionişti şi responsabili care ştiu să considere importanţa unei relaţii privilegiate, mai ales cu o mare putere cum este Rusia”. Or fi fiind destui politicieni care nu întrunesc asemenea calităţi… Dar cum, concret, din punctul Dvs. de vedere se manifestă eventuala desconsiderare a importanţei relaţiilor privilegiate cu marea putere Rusia?

Igor Corman: Uita-ţi-vă pe exemplul Parditului Democrat. Acum, cînd am fost la Moscova şi dl. Lupu a semnat cu dl. Grîzlov acest important acord de cooperare cu „Rusia Unită”, partidul puterii din Rusia, care a semnat acest acord cu un partid – Partidul Democrat, care face parte din alianţa de guvernare din R. Moldova – am observat iarăşi multe comentarii care pun în discuţie anumite formule, anumite etichetări – de „partide proruseşti”, „partide proeuropene”. Eu cred că este vorba de fapt de un complex de care noi demult trebuie să ne debarasăm.

Pentru că, repet, chiar dacă vedem, pe exemplul Partidului Democrat, că acelaşi Partid Democrat a semnat mai multe acorduri cu partide social-democrate, partide socialiste din Europa, care a devenit în iunie anul curent membru al Internaţionalei socialiste, vom semna în timpul apropiat un astfel de acord şi cu partidul democrat din Italia şi pot să aduc mai multe exemple – dar aceste lucruri au rămas oarecum neobservate. Acum, cînd am ajuns la această înţelegere cu „Edinaia Rossia”, imediat au început iarăşi astfel de discuţii în societate. Prin urmare, eu cred că este vorba despre un complex, de care trebuie să ne debarasăm, şi trebuie să ştim că interesul naţional este cel care trebuie să ne ghideze şi să nu punem iarăşi întrebări legate strict de vectorul est sau vectorul vest...

Europa Liberă: Când se spune că, din nefericire, politica externă moldovenească „nu este făcută pentru cetăţeni, ci pentru interesele celor care se află în funcţii” , Dvs., ca diplomat, cum aţi descifra, despre ce interese ale celor aflaţi în funcţie ar putea fi vorba?

Igor Corman: Eu, ca să fiu sincer, nu pot să nu recunosc faptul, şi cred ar trebui să o facă toţi politicienii – cu părere de rău noi tot acest an ne aflăm practic într-un fel de proces electoral – cu mare părere de rău – de fapt din aprilie anul trecut noi suntem în parmanentă campanii electorale şi pe alocuri, cred eu, pot fi sesizate anumite acţiuni, şi pe plan intern, care au această tentă electorală. Eu nu o spun neapărat în sens negativ, pentru că există diferite partide politice şi toţi încearcă să se profileze mai bine. Este doar o constatare şi cred că aceasta s-a avut în vedere...

Europa Liberă: Dle. Corman, aţi remarcat un pic mai sus că e o atenţie oarecum poate exagerată faţă de acest acord în comparaţie cu alte acţiuni ale liderului PD, dar, este totuşi vorba despre un subiect mai sensibil. În acordul de cooperare între Partidul Democrat şi Partidul „Edinaia Rossia”, semnat săptămâna trecută la Moscova, se menţionează între altele că – citez – „legăturile dintre partide sunt o parte importantă a relaţiilor moldo-ruse, menite să contribuie la dezvoltarea lor multilaterală”. Dar imediat după semnarea acelui acord, serviciul de presă al „Edinaia Rossia” a dat un comunicat despre întrevederea adjunctului secretarului prezidiului acestui partid, Konstantin Kosaciov cu preşedintele partidului „Obnovlenie” din Transnistria, şi citez cum a fost scris, „preşedintele Sovietului Suprem al Republicii Moldoveneşti Nistrene, Anatoli Kaminski”. Este cumva vorba de un alt aspect, mai nuanţat, al „dezvoltării multilaterale a relaţiilor moldo-ruse”?

Igor Corman: În primul rînd, nu consider că este o atenţie exagerată faţă de acest acord. Este şi normal, asta încă o dată denotă cît de importante sunt relaţiile noastre cu Federația Rusă. Prin urmare se acordă o atenţie sporită acestui subiect. Dar spuneam că nu s-a acordat aceeaşi atenţie în cazul altor acţiuni, pe dimensiunea vestică. Asta era ideea.

Europa Liberă: Da, precizarea este potrivită. Mulţumesc.

Igor Corman: Acuma, ceea ce spuneaţă dv. – da, dl. Konstantin Kosaciov, care este preşedintele Comisiei pentru politică externă a Dumei de stat – ne-a informat despre faptul că va avea o astfel de întîlnire. De altfel, toate accentele care au fost puse în cadrul discuţiei se încadrează perfect în poziţia pe care noi o cunoaştem – poziţia oficială a Federației Ruse privind soluţionarea conflictului transnistrean. Pe de altă parte, vreau să vă spun că toate aceste convorbiri care au avut loc la Moscova cu conducerea partidului „Edinaia Rossia” au avut accente pozitive şi dacă aţi observat în paralel cu cu această vizită a avut loc vizita la Moscova a viceprim-ministrului, ministrului economiei, Valeriu Lazăr, şi dacă iniţial era preconizată participarea sa la reuniunea CSI, ad-hoc au apărut şi un program bilateral.

Nu ştiu dacă aţi observat din presă, dar au avut loc şi întrevederi importante cu dl Şuvalov – viceprim - ministrul rus, cu dl. Primakov...Şi în cadrul acestor discuţii putem constatat că de fapt au fost date nişte indicaţii importante din partea guvernului rus către autorităţile ruse ca să fie deblocate unele probleme pe care le avem noi în ultima vreme. Or, noi ştim că aici sunt două compenente – una politică şi una tehnică. Iată că noi avem acum încrederea şi speranţa că această componentă politică acuma dispare, urmînd ca în viitorul cel mai apropiat experţii noştri, autorităţile din ambele ţări să ajungă la finalizarea înţelegerilor dintre ambele ţări. Prin urmare, eu aş lua-o aşa, într-un context mai larg - multe chestiuni sunt privite pe alocuri ca unele cu iz electoral acum, în prag de campanie. Dar eu zic să le separăm totuşi de nişte acţiuni care au fost din timp planificate, nişte acţiuni care îşi au acum o anumită finalizare şi sloganele strict electorale...

Europa Liberă: Domnule Corman, vă mulţumim mult că aţi fost cu noi în această dimineaţă şi vă urăm o săptămână pe potriva celor mai bune aşteptări ale Dvs.