„Prietenii europeni ai Republicii Moldova”, cum este supranumit Grupul pentru acţiunea europeană a Republicii Moldova – de fapt, o iniţiativă a României lansată în ianuarie 2010 - s-au întrunit ieri la Chişinău. Reuniunea s-a soldat cu rezultate şi mesaje mai mult decât încurajatoare pentru autorităţile de la Chişinău şi pentru cetăţenii Republicii Moldova. Pornind de la acest eveniment şi alte acţiuni iniţiate de România, l-am întrebat pe domnul conferenţiar profesor doctor la Universitatea din Bucureşti Armand Goşu, consilierul Ministrului român de Externe, în ce măsură se poate vorbi deja la modul trecut despre abordarea doar sentimental-naţionalistă a relaţiilor Bucureşti - Chişinău în favoarea unei strategii pragmatice de durată.

Armand Goşu: Prin acţiunile sale diplomatice, Bucureştiul a dovedit că a produs o nouă paradigmă pentru relaţia cu RM, o paradigmă care sigur ţine cont şi de trecutul comun, de comunitatea de limbă, de cultură, dar în acelaşi timp se calibrează pe nişte proiecte foarte precise – proiecte economice, proiecte politice – pentru că numai în acest fel cred că putem cu adevărat ajuta RM să se apriopie de UE pentru ca într-un viitor cît mai apropiat să se şi integreze în această structură.

Europa Liberă: Şeful diplomaţiei române Teodor Baconschi a declarat la Chişinău că „astăzi RM este la modă în Europa” şi că „interesul Europei a crescut enorm faţă de RM după venirea la guvernare a Alianţei pentru Integrare Europeană”. După cum se ştie, însă, moda este schimbătoare. Ce credeţi că se poate întîmpla în cazul unui eşec sau unei schimbări radicale de situaţie după alegerile din 28 noiembrie.

Armand Goşu: Pornim de la premiza că o schimbare radicala de situaţie nu mai este posibilă, că mulţi paşi făcuţi într-o perioadă foarte scurtă de timp au fost decisivi pentru a aşeza spre vest, pe un trend ascendent relaţia cu UE a RM. Chiar în cazul în care la putere la Chişinău o să vină forţe politice nu toate angajate ferm pe direcţia vest. În acest moment, cel puţin declarativ, toate forţele politice afirmă, apăsat unele dintre ele, că sunt orientate spre UE. Sigur nu toate dovedesc prin acţiunile lor că sunt ferm angajate pe acest drum. Pot să vă spun că a fost o întîlnire cu uşile închise cu reprezentanţii Partidului Comunist, la care dl. Muntean şi dl. Grigore Petrenco au fost foarte fermi în a declara că în perioada guvernării comuniste, mai precis în 2002, s-au făcut primii paşi de apropiere de UE şi că şi Partidul Comuniştilor din RM va rămîne angajat pe acest drum. Sigur, e un trecut recent care contrazice acest tip de afirmaţii, dar, pînă una alta, luînd în considerare analizele sociologice pe care le-am văzut pe RM, cred că o guvernare comunistă monocoloră nu mai este posibilă. Iar toate celelalte forţe care au şanse să intre în Parlament, în orice combinaţie ar fi ele cu PCRM, sunt interesate să participe, să constuiască, să continue construirea acestui drum european al RM, pentru că este evident un interes al electoratului din RM, se joacă practic viitorul RM la aceste alegeri. Dar este foarte important să se păstreze acest trend ascendent, să se păstreze acest ritm ridicat de reformă politică internă, de respectarea angajamentelor pe care şi le-au asumat autorităţile faţă de UE. Nu am decît să repet ceea ce s-a spus la întrunirile din cadrul reuniunii – că RM nu doar că îşi făcea temele, dar o făcea înainte de ar fi fost trimise Chişinăului în plic. Deci, atîta dedicaţie, atîta interes pentru a implementa reformele, pentru a se apropia de UE, nu se mai întîlneşte în cazul altei ţari. Este practic o noutate pentru UE să constate că o ţară din vecinătatea estică, practic, făcînd atîtea reforme, vine ea peste UE şi cere noi ţeluri în a se reforma. E cu totul, cu totul neobişnuit şi sunt mai mulţi miniştri de externe care au menţionat acest lucru.

Europa Liberă: La viitoarele alegeri, cetăţenii RM nu vor avea de ales între Federaţia Rusă şi România, ci între un stil de viaţă şi altul, a declarat în finalul reuniunii Grupului pentru Acţiunea Europeană a RM ministrul român de externe. De fapt, în condiţiile unei societăţi profund scindate chiar pe principiul acestei alternative simpliste - ori cu Rusia, ori cu România şi implicit UE – ce credeţi că ar putea face Bucureştiul în primul rînd ca alegătorul de rînd din RM să înţeleagă mai bine avantajele şi dezavantajele uneia sau alteia opţiuni.

Armand Goşu: Bucureştiul ar putea prin puterea exemplului să inspire alegătorii din RM. În memoria colectivă a cetăţenilor RM cred că există un sertar în care îşi amintesc cum se trăia în România în 89 şi ce se întîmplă astăzi şi să înţeleagă că acest parcurs, de la sărăcie la bunăstare, de la lipsă de instituţii democratice solide la instituţii democratice solide, de la o presă controlată pînă la o presă liberă, a fost posibil, undeva, chiar lîngă graniţa RM. De ce n-ar fi posibil şi în RM construirea acestui stat al bunăstării, construirea unui stat cu adevărat democratic, unui stat previzibil, unui stat care să aparţină unei lumi de valori occidentale.

Europa Liberă: RM este considerată acum ca o poveste de succes în raporturile cu UE. Dar poveştile din copilărie sunt urmate de obicei de un somn mai mult sau mai puţin sănătos, după care vine dimineaţa cu grijile cotidiene şi de obicei mai puţin plăcute. Care credeţi că ar putea fi şi mai ales cînd ar putea fi un deznodămînt fericit ca în basme a acestei poveşti de succes.

Armand Goşu: Ca această poveste să fie de succes, ar trebui ca RM să fie scoasă dintr-un pachet cu Ucraina şi să fie plasată într-un alt pachet, pentru că birocraţia de la Bruxelles preferă să lucreze cu pachete, anume în pachetul Balcanilor de Vest, pentru a fi mai apoi, într-un viitor previzibil, integrată. Aceasta înseamnă începerea negocierilor, asumarea Acquis-ul comunitar, transpunerea lui în practică şi procedura standard de aderare la UE. Moldova e o poveste de succes. Ea a reuşit să aducă în capitala sa nu mai puţin de 10 miniştri de externe. Acest lucru este foate dificil de realizat chiar de către un stat membru al UE. Ceea ce s-a întîmplat la Chişinău este fără precedent în toată străinătatea estică a UE şi aş vrea ca şi oamenii simpli să realizeze că e un lucru cu totul extraordinar ce s-a întîmplat în acest zile la Chişinău şi că RM se bucură de un interes, de admiraţie, de sprijin cum poate nici un stat nu se va mai bucura în curînd. Ar putea să capitalizeze această deschidere, acest interes pentru ea, iar această capitalizare în primul rînd ar trebui făcută sub formă de investiţii, ajutoare. E vorba de un tsunami finaciar, s-a vorbit mult despre acest tsunami, sume foarte mari de bani, miliarde de euro care aşteaptă să vină spre RM sub formă de ajutoare, sub formă de investiţii, dar toată lumea aşteaptă rezultatele alegerilor din 28 noiembrie, pentru a se asigura că RM rămîne ferm orientată spre o direcţie vestică, spre UE.