La Deauville, în nordul Franţei, preşedintele Nicolas Sarkozy îi găzduieşte pe cancelara germană Angela Merkel şi preşedintele Rusiei Dimitri Medvedev pentru a discuta o posibilă participare a Rusiei în strategia defensivă NATO. Germania şi Franţa ar dori să atragă Rusia în proiectul scutului antirachetă în Europa, lansat iniţial de Statele Unite, dar devenit apoi parte a strategiei NATO.

Vara trecută Angela Merkel a propus crearea unei noi structuri de securitate Uniunea Europeană - Rusia şi a sugerat ca ea să-şi înceapă activitate prin rezolvarea conflictului transnistrean.

Ambasadorul Moldovei în Franţa, Oleg Serebrian a declarat Europei Libere că problema transnistreană s-ar afla pe agenda convorbirilor Merkel-Medvedev-Sarkozy, care continuă şi marţi la la Deauville.

Oleg Serebrian: „Cunoaştem şi am fost informaţi de colegii francezi că problema transnistreană va fi discutată tot atunci când se vor discuta şi alte conflicte îngheţate din zona Mării Negre. Sperăm că problema transnistreană va fi obiectul unei atenţii mai aparte din partea celor trei lideri întrucât Germania, în primul rând, este foarte interesată ca acest conflict să fie soluţionat – ultimul conflict european care rămne deocamdată în stare de aşteptare. De asemenea, şi prietenii noştri francezi au încercat în ultimele luni să estimeze care ar fi şansele soluţionării acestui conflict. Evident, este greu să credem că în urma unei întrevederi, chiar şi a unei întrevederi la care participă liderii unor ţări atât de importante, se va produce soluţionarea acestui conflict. Însă, putem crede că se va produce o impulsionare a evenimentelor”.

Europa Liberă: Transnistria nu este principalul subiect pe agenda discuţiilor de două zile la Deauville. Germania şi Franţa consideră că problema transnistreană este mai uşor de rezolvat decât alte conflicte din fostul spaţiu sovietic?

Oleg Serebrian: „Sunt două motive pentru care atât Franţa cât şi Germania, intuiesc eu, sunt interesate în mod particular de acest conflict. Mai întâi de toate pentru că se află în vecinătatea imediată a Uniunii Europene. Direct sau indirect - vizează securitatea spaţiului european. Vecinătatea Republicii Moldova cu România este luată, de asemenea, în calcul. Faptul că România este implicată emoţional în acest dosar nu poate să fie trecut cu vederea în cele două mari capitale europene. În al doilea rând, într-adevăr, se consideră că dosarul transnistrean ar fi mai puţin dificil decât dosarele conflictelor caucaziene. Şi Rusia, din perspectiva colegilor francezi, ar fi interesată să demonstreze partenerilor occidentali o anumită deschidere iar cazul transnistrean este cazul care poate fi cedat de Moscova cel mai uşor. Poate că este o eroare, dar foarte multă lume insistă în această direcţie”.

Europa Liberă: Ambasadorul rus la Uniunea Europeană, Vladimir Cijov este citat spunând că rezolvarea conflictului transnistrean este un „proiect pilot” pentru apropierea relaţiilor dintre Rusia şi Uniunea Europeană – aşa este văzut de Germania şi Rusia în acest moment. Dar cum este văzută soluţionarea practică a problemei transnistrene? Au Rusia şi capitalele europene un punct de vedere similar asupra unei soluţii pe teren?

Oleg Serebrian: „Nu cred că există vreun proiect şi nici nu cred că în urma acestei întâlniri o să apară un nou proiect. Cred că apelul care va fi făcut către Republica Moldova, către autorităţile de la Tiraspol va îndemna la dialog, implicarea mai activă a OSCE şi Uniunii Europene, la găsirea unei soluţii care să convină ambelor părţi cu păstrarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Dar nu cred că va fi mai mult decât atât. Nu cred că cei trei vor discuta pe marginea unui proiect. Mai mult decât atât, acest proiect trebuie să fie consultat cu Chişinăul. Noi salutăm acest sprijin care vine din partea prietenilor noşti occidentali, salutăm, de ce nu, şi deschiderea pe care ar manifesta-o Rusia, în cazul în care ar dori să găsim o soluţie pentru acest conflict.