Un senator republican de frunte, Richard Lugar, de fapt cel mai important membru al opoziţiei în Comisia de Politică Externă a Senatului american a înaintat un raport Congresului în care cere, între altele, administraţiei Obama un sprijin mai explicit pentru Republica Moldova, inclusiv în eforturile acesteia de a soluţiona conflictul transnistrean. Vom încerca astăzi, împreună cu Victor Chirilă, directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă din Chişinău, să vedem cum poate fi citit acest raport şi ce efecte poate avea asupra R. Moldova.

Europa Liberă: Acordarea de către SUA Republicii Moldova a clauzei naţiunii celei mai favorizate îăn relaţiile comerciale, propunere legislativă introdusă deja, după cum se preciza, în legislatura trecută de senatorul Lugar şi reintrodusă în noua legislatură la începutul lui 2011. Să revenim însă la acest raport care a fost introdus în Senat, propus de legislatorul Lugar. Dle Chirilă, cum trebuie privit, citit sau apreciat acest raport: un fel de rutină fără consecinţe prea mari, mai ales că dl Lagar e şi omul opoziţiei în ultimă instanţă?

Victor Chirilă: E adevărat, dl. Lugar este omul opoziţiei, dar o opoziţiei ce are o influenţa destul de mare în Congresul SUA. Aş vrea să fac o precizare: raportul în cauză nu doar este raportul dlui Lugar, este raportul Comitetului pentru relaţii externe a senatului SUA.

Europa Liberă: Aveţi perfectă dreptate. A fost de fapt un fel de a spune mai degrabă, pentru simplificare...

Victor Chirilă: Principala concluzie care rezultă din acest raport este că Senatul SUA a făcut un apel către guvernul american ca să intensifice atenţia sa şi acţiunile sale de susţinere a eforturilor de integrare europeană a R. Moldova. Şi aşa cum se menţionează în raport, nesoluţionarea problemei transnistrene este un obstacol în calea progreselor R. Moldova în domeniul reformelor de integrare europeană. De aceea cred că acest raport este foarte important pentru noi şi va avea un impact pozitiv asupra politicii externe a SUA vis-a-vis de ţara noastră.

Europa Liberă: Dle Chirilă, dar dl. senator, sau raportul utiliza sintagma „aspiraţii euro-atlantice”. Este mai uşor să atribui această sintagmă la Washington faţă de o ţară decât să ţi-o asumi la Chişinău. S-a schimbat ceva în politica externă a R. Moldova încât au apărut şi aspiraţii euro-atlantice de vreme ce ţara rămâne în continuare nestrămutat de neutră şi nimeni nu a făcut precizări în acest sens cel puţin din diplomaţii moldoveni?

Victor Chirilă: Deocamdată, nimic nu s-a schimbat în politica noastră externă. Integrarea europeană rămâne obiectivul primordial, iar în acelaşi timp relaţiile cu NATO sunt la fel o prioritate. In această etapă, Moldova nu-şi pune ca obiectiv aderarea la Alianţa Nord-Atlantică, dar îşi propune în schimb o cooperare mult mai strânsă, mult mai dinamică decât în trecut.

Europa Liberă: Pentru că reacţia Chişinăului este oarecum previzibilă, care credeţi că va fi reacţia oficială sau mai puţin oficială a Moscovei faţă de acest raport, în care, iată, Rusia este destul de aspru criticată în raport cu abordarea destul de laudativă a guvernului de la Chişinău?

Victor Chirilă: Nu exclud că Moscova din nou va critica obiectivele pe care şi le propune guvernul şi senatul american în această regiune, din nou va fi criticată „politica de expansiune” sau să-i spunem de extindere a Alianţei Nord-Atlantice. De fapt, în recenta conferinţă pe probleme de securitate de la München s-au auzit astfel de observaţii critice din partea ministrului de experne rus, dl. Lavrov, deci nimic surprinzător nu va fi. Cu siguranţă că acest raport va fi criticat, dacă nu oficial, atunci la nivel de experţi care sunt aproape de Kremlin – cu siguranţă.

Europa Liberă: Dar asupra procesului practic, de zi cu zi, de soluţionare a conflictului transnistrean, cum s-ar putea proiecta această, iată, atitudine oficială reluată a SUA?

Victor Chirilă: Vedeţi, în ultimii ani s-a simţit o scădere a intereselor SUA pentru această problemă. Implicarea lor a devenit mult mai diminuată ca în trecut. Şi UE a devenit practic vioara numărul unu, împreună cu Rusia, în problema transnistreană. De această dată, în următoarea perioadă vom fi martorii unei implicări mai active a SUA şi, aşa cum se menţionează în raport, la nivel înalt.

Să sperăm că această implicare va duce în cele din urmă şi la reluarea negocierilor asupra statutului regiunii transnistrene. Deşi cred că aici sunt mai multe probleme pe care trebuie să le rezolvăm în primul rând noi, aici, acasă.

Reluarea negocierilor formale, fără îndoială, este un obiectiv important, dar este important ca la momentul în care aceste negocieri vor fi reluate, R. Moldova să aibă o poziţie clară la acest subiect, să aibă o viziune asupra viitorului statut, să aibă o viziune care să fie împărtăşită, susţinută de majoritatea clasei politice şi a societăţii din R. Moldova. Mai mult decât atât, este important ca şi reprezentanţii Transnistriei să fie determinaţi în special de Federaţia Rusă să accepte să se aşeze la masa negocierilor pentru a negocia un statut special pentru această regiune.

Deocamdată, reprezentanţii Transnistriei nu au de gând şi nu vor să înceapă negocierile asupra unui astfel de statut special în cadrul unei ţari reunificate, un statut care să respecte integritatea teritorială a R. Moldova. Deocamdată, cred că mai avem mult de lucru acasă şi mai avem foarte mult de lucru în relaţiile cu principalii parteneri, şi mă refer la SUA, UE, Rusia, astfel încât să reuşim să aducem la masa de negocieri reprezentanţii Transnistrieie şi, mai mult decât atât, ei să fie gata să discute, să negocieze un statut special în cadrul R. Moldova.

Europa Liberă: Diplomaţia de la Chişinău, autorităţile, de vreme ce tot spuneţi că mai sunt atâtea şi atâtea de făcut, ar trebui să fie oarecum surprinsă faţă de, iată, caracterul oarecum ofensiv al acestui raport, faţă de modul destul de, repet, ofensiv în care este pusă problema în acest raport? Ca să reformulez întrebarea, este senatorul americam mai ofensiv în abordarea unor probleme decât diplomaţia şi autorităţile R. Moldova care se văd nevoite să fie mai prudente?

Victor Chirilă: Raportul de fapt este rezultatul muncii diplomaţiei noastre pe parcursul anului trecut. Şi concluziile, propunerile care sunt formulate în raport, de fapt sunt propunerile diplomaţiei noastre, obiectivele pe care dorim noi să le atingem şi ele au fost formulate pe parcursul mai multor ani. Pur şi simplu de această dată raportul face apel la autorităţile americane ca să asiste R. Moldova pentru a atinge aceste obiective. De ce? Pentru că acelaşi raport menţioneazăm că s-au schimbat lucrurile în R. Moldova, la putere a venit o nouă guvernare, pro-europeană, şi de asemenea un lucru foarte important – în raport se spune că această regiune este extrem de importantă pentru interesele SUA şi este important ca influenţa să fie menţinută în această regiune.

Europa Liberă: Dle Chirilă, foarte scurt în legătură cu scoaterea acestor restricţii. R. Moldova va fi prima ţară sau prima componentă a fostei URSS care va putea beneficia de scoaterea acestor restricţii sau totuşi mergem în grup cu toţi partenerii sovietici de altădată?

Victor Chirilă: Eu nu pot să spun cert acum, dar există unele ţari care deja au beneficiat de scoaterea acestor restricţii. Dar vreau să menţionez un lucru. Da, R. Moldova este în continuare sub jurisdicţia acestui amendament. Dar R. Moldova de mai mulţi ani beneficiază de clauza naţiunii celei mai favorizate. Problema este că din cauza acestui amendament, Jackson-Vanik, acest statut, această clauză a naţiunii celei mai favorizate este revăzută o dată la doi ani de către autorităţile americane.

În cazul în care acest amendament va fi scos, clauza naţiunii celei mai favorizate va fi una permanentă pentru R. Moldova. Desigur atâta timp cât R. Moldova respectă principiile democratice fundamentale care sunt recunoscute în lume.

Europa Liberă: Sperăm că le va respecta în continuare. Dle Chirilă, vă mulţumim