Iurie Leancă: „Senator Lugar este unul din cei mai cunoscuţi congresmeni, membru al Congresului american, cu mare expertiză în domeniul relaţiilor internaţionale şi unul din cei mai respectaţi senatori nu doar în SUA, dar şi pe plan mondial. Iniţiativa pe care a lansat-o dânsul, de a scoate Republica Moldova de sub incidenţa Amendamentului Jackson-Vanik arată că procesele de democratizare din Republica Moldova, angajate în 2009, după venirea la putere a Alianţei pentru Integrare Europeană, iată, că sunt percepute corect. Şi asta ne permite să ne debarasăm de anumite abordări, care încă ţin de perioada războiului rece.”

Europa Liberă: Senatorul republican, domnul Lugar, insistă ca Administraţia Obama să facă presiuni asupra Moscovei, totuşi, să fie mai cooperantă în ceea ce priveşte identificarea unei soluţii viabile pentru depăşirea crizei transnistrene. Şi tot de la el înţeleg că aspiraţiile euro atlantice ale Republicii Moldova sunt foarte importante la acest moment.

Iurie Leancă: „Nu cred că se pune problema exercitării unor presiuni din Vest asupra Estului ş.a.m.d. Ceea ce e foarte important, din punctul meu de vedere, şi ce am reuşit, de fapt, în 2010, să atragem atenţia mai multor capitale occidentale asupra importanţei axării în dialogul lor cu Moscova, cu Kievul pe problematica respectivă. Şi nu într-o manieră de confruntare, nu cu pârghii de presiune, fiindcă nu cred că e politica care poate rezulta în ceva. Aţi văzut, în 19 ani nu prea am reuşit.”

Europa Liberă: Dar Washingtonul poate face presiuni asupra Moscovei?

Iurie Leancă: „Problema e de a se angaja, problema e de a demonstra celor de la Moscova şi cei de la Moscova celor din Occident, că problema este una importantă şi una care se află printre priorităţile dialogului Moscova-Washington, Moscova-Bruxelles şi alte capitale. Aţi văzut ce au zis, de exemplu, europenii şi care a fost reacţia celor de la Moscova.

Practic, nimeni nu mai exclude că rezolvarea conflictului transnistrean ar putea fi un fel de test de sinceritate şi al cooperării dintre Rusia şi Uniunea Europeană, Rusia şi Washington. Deci, în primul rând, încă o dată, e foarte important ca problema respectivă să se regăsească printre priorităţile dialogului respectiv. Doi: în momentul în care Guvernul de la Chişinău îşi face tema pentru acasă, promovează iniţiative, promovează politici foarte transparente, previzibile, în interesul cetăţenilor de pe ambele maluri ale Nistrului şi în acelaşi timp partenerii noştri din afară ne vor ajuta să creăm aceste condiţii favorabile. Ei nu pot să ne impună, ei nu pot să facă pentru noi, dar să creeze nişte condiţii favorabile. Astfel, de exemplu, ca liderii de la Tiraspol să nu mai zică că ei nu vor să se angajeze în 5+2, formatul oficial. Sau nu vor să elimine anumite bariere.

Uite, în sensul ăsta poate e nevoie de anumit lucru explicativ, anumite pârghii să fie utilizate. Iată aici e un potenţial pentru o conlucrare mult mai activă, plenară între partenerii noştri din Vest şi din Est. Washingtonul rămâne a fi deocamdată astăzi o supraputere mondială, ceea ce înseamnă că neimplicarea Statelor Unite ale Americii într-un fel sau altul ar însemna că soluţiile nu pot fi durabile, sau, cel puţin, că procesul ar putea fi mult mai lung, decât cu o implicare constructivă şi activă. SUA este parte la procesul de negocieri, este o parte importantă, care are resurse pe care le poate pune la dispoziţie. Începând chiar cu fondurile, pe care urmează să le primească Moldova în cadrul Provocările Mileniului.

Noi avem un fel de angajament voluntar, că din tot ce primim de la donatori, 15 la sută să meargă în Transnistria, dar iarăşi cu condiţia ca conducerea de la Tiraspol este deschisă, cooperantă. Anul trecut, de exemplu, am fost surpins să aflu, că au refuzat 14 sau 15 proiecte sociale în câteva localităţi din partea stângă a Nistrului, proiecte sociale, grădiniţe ş.a.m.d., pe motive că ar afecta cumva securitatea naţională a acestei regiuni. Nu sună serios, cel puţin. Deci, încă odată, Washingtonul îşi are deja un rol bine conturat. Şi un interes şi un dinamism mai mare doar va ajuta la acest proces.”

Europa Liberă: În scrut timp urmează să întreprindeţi o vizită şi la Moscova. Am înţeles, că pe agenda discuţiilor cu omologul Dumneavoastră rus, Lavrov, această problemă va figura. Ce veţi cere?

Iurie Leancă: „Nu merg să cer. Merg să discut. Merg să facem sugestii. Merg să găsim numitor comun. Vizita mea, într-adevăr, a fost stabilită pentru finele lunii martie. E foarte bine să continuăm dialogul pe care l-am antrenat în 2010 şi de altfel asta spun şi colegii de la Ministerul de Externe al Rusiei. Dialogul dintre ministerele de Externe a fost unul plenar. E foarte important, pe de o parte, să menţinem acest dialog. Pe de altă parte, să facem aşa, încât conţinutul şi substanţa să ne permită să revedem anumite probleme deja învechite, să se găsească soluţii. Începând cu problema transnistreană, terminând cu, de exemplu, problema înregistrării cetăţenilor moldoveni în Rusia.”

Europa Liberă: Dar care e poziţia Moscovei astăzi în ceea ce priveşte soluţionarea conflictului transnistrean?

Iurie Leancă: „Aţi auzit şi declaraţiile ministrului Lavrov, prin care s-a arătat interesat în dialogul cu Uniunea Europeană să se axeze, de ce nu, şi pe conflictul transnistrean. Anumite reţineri, pe care le-au avut ei până mai recent, ţineau, după cum spunea Moscova, de procesul electoral din Republica Moldova. Acum avem instituţiile statului create.”

Europa Liberă: Ce poate face Moscova în actualele condiţii? Negocierile în formatul 5+2 vor avea loc anul ăsta?

Iurie Leancă: „Nu exclud că în acest an vor avea loc negocieri în formatul 5+2 oficiale. Cred că vom putea să revigorăm nu doar politica noastră pe acest subiect, dar şi să avansăm pe problema cheie – statutul pentru regiunea de acolo, dar bineînţeles în cadrul Republicii Moldova, respectându-se principiul suveranităţii şi integrităţii terioriale. Dar păstrându-se şi încă un element extrem de important – sunt absolut convins, că reintegrarea ţării poate fi obţinută doar în contextul europenizării Republicii Moldova. Noi ne dorim o astfel de reintegrare, care va consolida, pe de o parte, statalitatea şi va consolida mersul european.

Doar prin europenizare, ceea ce înseamnă modernizare, vom reuşi să ridicăm atractivitatea malului drept pentru cei care locuiesc pe malul stâng. Doar aşa vom reuşi să creăm o anumită mişcare şi presiune de jos în sus pe malul stâng. Fiindcă lumea va vedea o perspectivă de a călători fără vize, o perspectivă de a beneficia de libertăţi, ceea ce înseamnă foarte mult. O perspectivă de a avea un trai decent. Iată şi la Conferinţa de la Munchen am fost plăcut surprins să constat un interes foarte puternic din partea partenerilor noştri, care apreciază, pe de o parte, ce am reuşit să facem în 2010 pentru crearea şi consolidarea acestor măsuri de încredere.

Pe altă parte, pe baza acestor politici, urmate de Guvernul de la Chişinău, aceste credibilităţi mult mai mari pentru acţiunile noastre şi previzibilităţi sunt gata să se implice, sunt gata să coparticipe, cu noi împreună în discuţiile privind statutul, dar şi în discuţii cum ar putea să contribuie cu resurse financiare, cu sprijin politic şi de alt gen în finalizarea acestui proces şi depăşirea acestei probleme vechi, dar extrem de dureroase pentru Republica Moldova.”

Europa Liberă: Bine, dar oponenţii Dumneavoastră politici, mă refer în primul râd la opoziţia comunistă, chiar ieri a lansat o declaraţie, în care spun că acest regim liberalizat de vize, pe care eventual îl va obţine Republica Moldova, ar putea să izoleze regiunea transnistreană.

Iurie Leancă: „Dacă acum câteva luni în urmă, în mod special în toiul campaniei, dânşii insistau că promisiunile şi angajamentele noastre de a obţine acest regim de vize, şi eu cred că încă o dată în maxim doi ani putem obţine, este pe deplin fezabil, deci, dacă înainte ziceau că aşa ceva nu e posibil, acum deja zic, că e posibil, dar uite ce implicare ar fi. Îi felicit pentru înţelegerea mai deplină a fenomenului ca atare. Dar vreau să-i asigur că chiar aceste îngrijorări, şi sper să fie îngrijorări sincere şi nu unele speculative şi cu caracter strict politic, nu sunt justificate. Fiindcă, de exemplu, atât dialogul pe vize, cât şi dialogul privind crearea zonei de liber schimb implică şi entităţile din stânga Nistrului.

E foarte important, să zic, că nu există condiţii sau precondiţii, că uite, nereglementarea conflictului ar însemna imposibilitatea obţinerii unui regim fără de vize. Dar în eventualitatea obţinerii acestui regim fără de vize, de el vor beneficia şi cetăţenii Republicii Moldova, care locuiesc pe malul stâng al Nistrului. E adevărat, că va trebui să asigurăm anumite elemente, cum ar fi securitatea unor acte emise de autorităţile locale de pe malul stâng al Nistrului.

Va trebui să asigurăm, că frontiera noastră este una transparentă, dar nu una permeabilă pentru fluxul de emigranţi ilegali, care vin dinspre Est şi prin Moldova tranzitează, sau doresc să treacă. Deci, sunt mai multe probleme, dar aceasta, încă odată, sub nici o formă nu înseamnă, că ar fi ei cumva excluşi din postura de a călători liber. Vor avea dreptul şi cei de pe malul stâng şi cei de pe malul drept. Dar vreau, şi sper, şi cred în asta, că va putea să motiveze mai mult aspiraţiile celor de pe malul stâng să vrea să se reintegreze în Republica Moldova.

Pentru zona de liber schimb, de exemplu, se ştie foarte bine, că entităţile economice de pe malul stâng al Nistrului au o dependenţă chiar mai mare de piaţa europeană decât companiile de pe malul drept. Exporturile pe piaţa europeană în ponderea comerţului exterior acestei entităţi este mai mult de 60 la sută, ceea ce înseamnă că interesul entităţilor de acolo pentru a avea o zonă de liber schimb, ceea ce va putea creşte posibilităţile de export, va creşte competitivitatea produselor fabricate şi pe malul stâng şi drept al Nistrului. Ei sunt interesaţi, sesizăm un interes nedisimulat din partea celor din Transnistria. E important că acest proces să coaguleze şi dinamica de reintegrare. Şi iarăşi, eu văd reintegrarea într-un context clar al integrării europene şi forţa motrice e vizibilă deja.”

Europa Liberă: Din această declaraţie a fracţiunii PCRM am reţinut că ei vor insista asupra elaborării, aprobării unei legi privind neutralitatea permanentă a Republicii Moldova.

Iurie Leancă: „Din punctul meu de vedere, faptul că în Constituţie este stipulat foarte clar acest obiectiv, dar rămâne a fi deocamdată un obiectiv, încă nu este o realitate pe teren, e mai mult decât suficient. Eu nu-mi dau seama, care ar fi elementele unei astfel de legi? Care ar fi implicaţiile ei dincolo de faptul că Constituţia stipulează foarte clar acest lucru.”