Europa Liberă: Moscova a anunţat, că va relua asistenţa financiară a regiunii transnistrene, după o pauză de aproape un an. De ce tocmai acum?
 
Victor Chirilă: „De ce tocmai acum? Bine, cred că sunt mai multe versiuni de a explica acest lucru. Eu nu exclud, că decizia pe care a luat-o Federaţia Rusă este legată şi de contextul politic din Transnistria. În decembrie ne aşteptăm la alegeri prezidenţiale. Domnul Smirnov urmează să fie unul din principalii candidaţi, iarăşi, probabil cu cele mai mari şanse de a câştiga din noul alegerile. Dar nu cred, că toată lumea este încântată de acestă perspectivă în regiunea transnistreană. Şi faptul că anume domnul Kaminski, preşedintele sovietului suprem din regiunea transnistreană, a reuşit să obţină această reluare a asistenţei, probabil că este şi un mesaj de susţinere din partea Moscovei pentru domnul Kaminski însuşi şi un semnal pentru domnul Smirnov, că dânsul va trebui să lupte un pic pentru funcţia de preşedinte, că Rusia nu este tocmai încântată poate de toate evoluţiile din regiune. Şi cred, că acest lucru îl va ţine un pic în şah în anumită măsură pe domnul Smirnov. Cred că este o politică abilă a Federaţiei Ruse de a se implica în jocurile interne din regiunea transnistreană, de a avea mai multe pârghii de influenţă şi asupra domnului Kaminski, şi asupra domnului Smirnov, şi a celor care sunt în jurul lor.”
 
Europa Liberă: Domnule Chirilă, asistenţa umanitară venită de la Moscova pare a fi totuşi de mare ajutor pentru bugetul Transnistriei. Deficitul bugetar este unul fără precedent, două treimi din cheltuieli nu sunt acoperite – o situaţie de neimaginat pentru un stat funcţional.

Victor Chirilă: „Fără îndoială, că această asistenţă este legată şi de situaţia critică economică şi socială din regiunea transnistreană. Ştim foarte bine, că deficitul bugetar este enorm, că practic banii care sunt prevăzuţi de buget la capitolul cheltuieli sunt destinaţi doar salariilor, doar pensiilor, doar pentru a asigura serviciile comunale, alimentare pentru cetăţenii regiunii. De aceea acest adaus la pensii, acest adaus pentru a îmbunătăţi hrana în spitale şi grădiniţe este şi un mijloc de a evita anumite turbulenţe sociale în regiunea transnistreană şi creşterea nemulţumirii, nivelului de insatisfacţie în regiune din partea cetăţenilor. Această insatisfacţie există, deocamdată este menţinută în tăcere, în surdină şi cred că fără ajutorul Rusiei va fi greu autorităţilor din regiunea transnistreană să facă faţă problemelor, care există acolo.”

Europa Liberă: Anunţul că Transnistria va beneficia din nou de ajutorul Federaţiei Ruse l-a făcut preşedintele Dumei de stat, Boris Grîzlov, după întâlnirea cu speakerul transnistrean Anatoli Kaminski, aflat în vizită la Moscova. De altfel, anunţul a fost făcut în timp ce la Moscova se afla şi vicepreşedintele Statelor Unite Joseph Biden, mai exact, pe finalul vizitei sale de trei zile în capitala rusă, înainte de a lua calea spre Chişinău. Este o coincidenţă, sau sunt lucruri fără nici o legătură? 

Victor Chirilă: „Eu nu cred că este o coincidenţă. În primul rând, vizita a fost planificată foarte minuţios. Cred că şi mesajele, care au fost făcute cu ocazia acestei vizite a domnului Kaminski la  Moscova de asemenea au fost adresate şi Chişinăului şi părţilor implicate în formatul 5+2, şi în special americanilor. Şi probabil, că acest mesaj venea să încurajeze într-un fel partea transnistreană, anume în contextul potenţialelor declaraţii, pe care domnul Biden urma să le facă la Chişinău şi vis-a-vis de subiectul transnistrean. Era un fel de, cum să spun, de încurajare. Cred că este o încurajare cu siguranţă a autorităţilor transnistrene, dându-le de înţeles, că Moscova este în spatele Tiraspolului, că nu-i va lăsa de izbelişte. Şi acelaşi lucru, cred că s-a făcut şi la adresa Statelor Unite ale Americii. Este un fel de stratagemă de a echilibra, sau de a diminua eventualul impact al declaraţiilor, pe care domnul Biden le-a făcut în cele din urmă la Chişinău vis-a-vis de problema transnistreană, vis-a-vis de viitorul Transnistriei. Cred că anume în sensul acesta trebuie văzute aceste declaraţii.”

Europa Liberă: La Chişinău, vicepreşedintele Statelor Unite a declarat că „viitorul Transnistriei este în interiorul Moldovei şi împreună cu comunitatea europeană”. Declaraţii de sprijin pentru Republica Moldova au răsunat la Chişinău, ceva mai devreme, şi din partea ministrului de Externe al Uniunii Europene, doamna Catherine Ashton. Ce ar trebui să facă autorităţile moldovene pentru a valorifica la maximum susţinerea partenerilor lor occidentali?
 
Victor Chirilă: „Ambele vizite sunt foarte importante pentru ţara noastră şi în special pentru realizarea acelor obiective, pe care le-am fixat, atât la capitolul soluţionării problemei transnistrene, cât şi în domeniul integrării europene. Simbolismul lor este important. El este un avantaj pentru noi. Dar simbolismul trebuie să fie transpus în practică, prin acţiuni concrete de politică internă şi externă. Pe plan intern, dacă vorbim de problema transnistreană, este nevoie în primul rând să implementăm acele reforme, care vor face Republica Moldova mai atractivă pentru cetăţenii noştri din regiunea transnistreană. Acest lucru, însă, nu este îndeajuns. Este nevoie de o muncă asiduă cu Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii pentru a-i determina, în cele din urmă, să-şi ridice statutul, împreună cu noi desigur, la masa de negocieri în formatul 5+2. Deocamdată există în principiu această dorinţă, această intenţie, dar în acelaşi timp există şi anumite rezerve. Rezerve, care au fost simţite în timpul discuţiilor avute aici cu domnul Biden. Probabil, că aceste rezerve sunt legate şi de contextul mai larg al relaţiilor Statelor Unite ale Americii cu Rusia, este legat de resetarea relaţiilor dintre Washington şi Moscova. Ştim foarte bine, că Washingtonul are nevoie de sprijinul, dar uneori de tăcerea Rusiei în soluţionare sau în rezolvarea unor probeleme majore internaţionale. De aceea cred eu, că marele efort este de partea noastră. Sigur, trebuie să ne îmbunătăţim acele instrumente instituţionale, care să ne asigure, că în dialogul bilateral Chişinău-Washington subiectele stringente, precum soluţionarea problemei transnistrene, precum integrarea europeană, precum probleme legate de securitatea regională să fie mereu pe agenda de zi cu zi a relaţiilor noastre. Şi acest lucru să se reflecte şi în agenda bilaterală a Washingtonului în raport cu Moscova.”

Europa Liberă: Domnule Chirilă, Asociaţia pe care o conduceţi a scos recent în evidenţă lipsa unei strategii de durată a Chişinăului pentru soluţionarea conflictului transnistrean. Aţi putea să detaliaţi un pic?

Victor Chirilă: „Mă refer aici nu doar la componenta negocierilor. Mă refer şi la componenta promovării măsurilor de încredere. S-au făcut multe lucruri bune în ultimii ani în acest sens. Şi Chişinăul a alocat asistenţă necesară pentru păturile social vulnerabile din regiunea transnistreană. Se acordă burse pentru studenţi. Oamnii de afaceri şi întreprinderile din regiunea transnistreană au acces la beneficiile comerciale, pe care ni le acordă Uniunea Europeană. În acelaşi timp şi Uniunea Europeană şi-a mărit asistenţa pentru regiunea transnistreană. În acest an volumul asistenţei se va ridica la 13 milioane de euro. Este o sumă impresionantă. Plus la aceasta, există o înţelegere de principiu, că toată asistenţa pe care Republica Moldova o va recepţiona de la comunitatea internaţională în următorii ani, va cuprinde şi o componentă transnistreană. Şi această componentă se va ridica în termeni financiari iarăşi în valoare la cifra de 15 procente. Dacă ne gândim, că această asistenţă, care ne va veni din partea comunităţii internaţionale în următorii ani se ridică la cifra de două miliarde de euro, eu cred că aceste 15 procente pentru Transnistria este o sumă chiar impunătoare. Problema este, că nici Uniunea Europeană, nici restul donatorilor nu au o viziune clară cum ar trebui să fie livrată această asistenţă. Şi din această cauză impactul acestei asistenţe riscă să fie unul diminuat, limitat. Impact în sensul promovării măsurilor de încredere, impact în sensul convingerii, determinării administraţiei din Transnistria să respecte nişte norme democratice elementare. Şi în acelaşi timp să-i determine să îmbunătăţească clitatea instituţiilor, sau a serviciilor pe care le oferă cetăţenilor. Să le permită cetăţenilor de rând să aibă o participare mai mare la luarea deciziilor, deciziilor ce-i privesc. Uneori chestiuni locale sunt decise la Tiraspol. Eu înţeleg că Tiraspolul este o regiune separatistă, nerecunoscută, dar acolo locuiesc 250 de mii de cetăţeni ai Republicii Moldova, care au paşapoarte ale Republicii Moldova. Prin urmare, Republica Moldova are o anumită responsabilitate faţă de ei. Şi această responsabilitate, fără îndoială, îi revine şi comunităţii internaţionale. Chiar dacă comunitatea internaţională nu recunoaşte autorităţile de acolo, dar această asistenţă trebuie să fie folosită nu doar pentru ai determina, a-i convinge pe reprezentanţii administraţiei de la Tiraspol să vină la masa de negocieri. Cred că acest lucru este unul din obiectivele, pe care ar trebui să le urmărească. Obiectivul şi mai important este ca în această regiune să fie promovate valorile democratice. Ca această regiune, chiar dacă nu este recunoscută, este important ca şi în această regiune acele procese, care se petrec în jurul nostru, procese democratice, să aibă loc şi acolo.”