Eugen Carpov: „Dialog constructiv înseamnă responsabilitate, înseamnă compromis din ambele părţi.”

In ajunul rundei de consultări 5+2 pe tema reglementării transnistrene, programată 4-5 aprilie, vicepremierul Eugen Carpov i-a acordat un interviu Valentinei Ursu despre poziția guvernului de la Chișinău:

Eugen Carpov: „Vrem să promovăm o politică deschisă, transparentă şi în relaţia pe care o avem cu reprezentanţii administraţiei din stânga Nistrului. În primul rând, vrem să reluăm dialogul politic în ce priveşte discuţia asupra statutului în special al regiunii transnistrene în cadrul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Care e proiectul acestui statut?

Eugen Carpov: „Nu există un proiect scris, dar există un concept, pe care-l dezvoltăm pentru ca să-l aducem la nivelul unei strategii, pe care s-o elaborăm pe parcursul anului şi o s-o promovăm spre implementare în cadrul dialogului 5+2.”

Europa Liberă: La ce se rezumă acest proiect? Autonomie largă? Federalizare? Care e principiul?

Eugen Carpov: „Suveranitatea statului şi integritatea teritorială. Şi doi: reglementarea trebuie să fie efectuată în baza frontierelor recunoscute ale Republicii Moldova pe plan internaţional, adică frontierele de la 1 ianuarie 1990. Este reflectat şi în multiple documente semnate pe plan internaţional, cu participarea tuturor actorilor implicaţi în formatul 5+2. Mă refer atât la Federaţia Rusă şi Ucraina, care au recunoscut principiile menţionate în documentele semnate, cât şi la actorii internaţionali, în special Uniunea Europeană, OSCE şi Statele Unite ale Americii.

Trebuie să vedem lucrurile dintr-o perspectivă bazată pe standardele şi principiile dreptului internaţional şi pe norme recunoscute pe plan internaţional, care reprezintă o experienţă în situaţii de soluţionare a conflictelor, care şi-au arătat viabilitatea în alte ţări ale lumii. Atenţia actorilor internaţionali este focusată tot mai mult pe necesitatea soluţionării conflictului transnistrean. Despre acest fapt a vorbit şi vicepreşedintele Statelor Unite ale Americii, domnul Biden. Despre acest fapt a vorbit şi doamna Catherine Ashton, reprezentanta Uniunii Europene, care a efectuat o vizită recent în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Despre acest subiect va vorbi şi vicepremierul Iurie Leancă, ministrul de Externe la Moscova, unde va avea discuţii pe marginea acestui subiect cu omologul său rus, domnul Lavrov.

Eugen Carpov: „Este evident, că o să mergem cu o poziţie bine pregătită, pe care să o expunem reprezentanţilor din Federaţia Rusă. Evident, că o să am şi eu vizite în statele şi capitalele importante pentru noi.”

Europa Liberă: Când vor fi reluate negocierile în formatul 5+2?

Eugen Carpov: „Următoarea rundă în formatul 5+2 este preconizată pentru 4-5 aprilie. Este încă o rundă de consultări, dar în cadrul căreia se va dezbate deja, inclusiv prin includerea ca punct separat în agenda acestei întâlniri subiectul necesităţii reluării discuţiilor la nivel politic. Sper să avem o decizie pozitivă, astfel ca la următoarea rundă, după cea din Viena 4-5 aprilie, să putem deja veni cu nişte poziţii pentru soluţionarea definitivă a conflictului transnistrean.”

Europa Liberă: Domnule Carpov, de fiecare dată se insista ca să existe un dialog constructiv între Chişinău şi Tiraspol. Aţi reuşit acest lucru?

Eugen Carpov: „Trebuie să recunosc, că dialogul constructiv înseamnă mult mai mult, decât nivelul pe care îl avem acum în discuţiile pe care le purtăm cu reprezentanţii din Tiraspol. Dialog constructiv înseamnă o angajare, înseamnă responsabilitate, înseamnă compromis din ambele părţi. Până acum eu aş spune, că Republica Moldova a mers permanent pe calea căutării compromisului. Spre regret, acest compromis nu a fost bilateral, nu a fost reciproc. Tocmai din acest motiv probabil ne aflăm acolo, unde ne aflăm.”

Europa Liberă: Cum poate fi atractivă partea dreaptă a Nistrului pentru cetăţenii din stânga Nistrului?

Eugen Carpov: „Atractivitatea părţii drepte este de fapt o temă pentru acasă, pe care trebuie să o realizăm. Probabil, aveţi în vedere dialogul pe care-l purtăm şi procesul de integrare europeană, care înseamnă de fapt un proces de modernizare a ţării. Un proces, când vrem să ridicăm toate standardele posibile mai apropiate de cele europene. Integrarea europeană nu ar însemna un scop în sine de aderare la acest format internaţional. Asta înseamnă, în primul rând, ridicarea standardelor în ţara ta. Când ele vor corespunde celor europene, atunci se va discuta partea tehnică de aderare formală.

Până atunci trebuie să demonstrăm, că suntem serioşi, că suntem previzibili, că ştim ce trebuie să realizăm şi să demonstrăm rezultate. Dacă vom merge pe această cale, evident că locuitorii din regiunea din stânga Nistrului vor observa schimbările, care se vor produce în Republica Moldova. De fapt, unui om simplu nu-i trebuieşte multă politică.

Oamenii din localităţi, oraşe, sate au nevoie de un nivel mai bun de trai, de o siguranţă, de respectarea drepturilor omului, de un nivel de democraţie, de acces la informaţii. Şi toate aceste elemente dacă vor fi asigurate pe partea dreaptă a Nistrului, cu siguranţă regiunea respectivă va deveni atractivă pentru cei din stânga Nistrului.”

Europa Liberă: În ultimul timp am reţinut mai multe declaraţii, făcute de europarlamentari, care spuneau, că Republica Moldova n-are nici o şansă să se integreze în UE fără Transninstria.

Eugen Carpov: „Există diverse opinii la acest subiect. Există modele, care deja au fost aplicate, inclusiv pentru anumite state, care au ajuns în Uniunea Europeană. Eu nu aş vrea să fiu categoric că există o singură opţiune, care permite aderarea într-o formă sau alta la Uniunea Europeană. Republica Moldov este foarte interesată şi este o prioritate pentru noi subiectul ca reintegrarea să se realizeze în paralel cu integrarea europeană.

Republica Moldova trebuie să ajungă în familia europeană ca un stat integru, un stat independent, integru, suveran, şi un stat care controlează prin metode democratice tot teritoriul recunoscut pe plan internaţional.”