Eugen Carpov: „Companiile de pe ambele maluri ale Nistrului trebuie să beneficieze de aceleaşi drepturi”.

Pe 12 iulie a avut loc la Bender, la sediul misiunii OSCE o întâlnire între vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov şi reprezentantul Tiraspolului în discuţiile despre reglementarea transnistreană, Vladimir Iastrebceak.

Eugen Carpov: „Sunt subiecte care pot fi rezolvate în beneficiul populaţiei de pe ambele maluri ale Nistrului. Este problema reluării depline a circulaţiei feroviare între Republica Moldova şi partenerii noştri din Est şi din Vest, inclusiv utilizând tronsoanele directe prin regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: Dar de vreo jumătate de an tot se vorbeşte că e posibil şi trebuie ca această problemă să fie soluţionată. Mai sunt anumite impedimente. De ce?

Eugen Carpov: „Există şi un progres parţial. Mă refer, în primul rând, la transportul de pasageri pe calea ferată şi la trenul Chişinău-Odesa care funcţionează. Partea nerezolvată rămâne a fi transportul de mărfuri. Voinţă politică există şi dorinţa, şi interesul Chişinăului nu poate fi contestat. Pentru că nu suntem interesaţi ca agenţii economici, companiile cât de pe malul drept, atât şi de pe malul stâng al Nistrului să ocolească regiunea transnistreană, plătind transportarea mărfurilor pe o distanţă de 400 de kilometri în plus, faţă de faptul dacă aceste mărfuri s-ar deplasa direct prin regiunea transnistreană. Dar este evident, că pornind traficul direct, noi trebuie să respectăm anumite reguli. În primul rând, trebuie convenită o schemă tehnologică, care ţine de căile ferate.”

Europa Liberă: Dar ea a existat, această schemă.

Eugen Carpov: „Aşa, este adevărat, această schemă a fost definitivată acum două luni. Această schemă tehnologică există. Partea a doua, care nu există, ţine de schema conlucrării pe probleme vamale. Personal am transmis trei scrisori reprezentantului negociator din Tiraspol, domnului Iastrebceak, solicitând să organizăm o întâlnire a grupurilor de lucru pe problemele vamale. În timpul meciului de fotbal a fost luată o decizie de principiu, că o asemenea întâlnire este necesară. Şi vreau să vă spun că la Bender au fost şi reprezentanţi ai serviciilor vamale. La nivelul Departamentului vamal sunt foarte multe subiecte, care trebuiesc discutate cu reprezentanţii din regiunea transnistreană şi pusă la punct la fel o schemă de activitate în raport cu mărfurile, care vor fi transportate în regim internaţional. Dar subiectul dat a apărut din cauza următorului fapt: anul trecut s-a discutat posibilitatea doar pentru agenţii economici din stânga Nistrului să transporte mărfurile pe direcţia spre Est. Decizia care a fost atunci discutată nu includea şi companiile de pe malul drept. Acum s-a pus problema excluderii acestei discriminări. Şi companiile din dreapta Nistrului, şi din stânga Nistrului trebuie să beneficieze de aceleaşi drepturi şi de același regim economic şi comercial în relaţiile cu partenerii externi. Astfel suntem convinşi că acum trebuie să discutăm o nouă formă de conlucrare, care ar include atât exportul mărfurilor de pe ambele maluri spre Est, atât şi importul mărfurilor, care vin din Est spre Republica Moldova – sau în regiunea transnistreană, sau plecând mai departe pe malul drept. Mai mult decât atât: nu trebuie exclus şi aspectul care ţine de tranzitul mărfurilor pe coridoarele internaţionale, europene de cale ferată, care includ România, Republica Moldova, Ucraina şi mai departe în alte state – Federaţia Rusă, Belarus, Ţările Baltice ş.a.m.d. Acest tranzit iarăşi este de un interes sporit, în special pentru căile ferate din Republica Moldova şi a statelor partenere, şi pentru agenţii economici care ar beneficia de aceste facilităţi. Astfel, noi am propus o abordare în complex a problematicii legate de transportarea mărfurilor pe calea ferată.”

Europa Liberă: În cât timp e posibil ca această problemă să fie rezolvată?

Eugen Carpov: „Şi vreau să vă spun că a existat o înţelegere deplină între reprezentanţii de la Chişinău şi de la Tiraspol responsabili de subiectele vamale, că ei trebuie să se întâlnească separat şi să vină cu propuneri care să acopere din punct de vedere juridic toate aspectele legate de acest proces. Un alt subiect prioritar, pe care l-am discutat în detalii, a fost reluarea telefoniei fixe.”

Europa Liberă: Şi acesta este un subiect cu barbă.

Eugen Carpov: „Cu barbă, cu barbă mai lungă. Când am necesitatea să telefonez la Tiraspol, formez cred că 16-18 cifre. Asta înseamnă că avem companii intermediare, care sunt din afara Republicii Moldova şi care obţin profit de pe serviciile pe care le prestează companiilor de telefonie din Tiraspol. Respectiv, plătesc pentru aceste servicii cetăţenii de pe ambele maluri ale Nistrului. Am încercat să explicăm anume prin această prismă. Moldovenii astăzi nu sunt atât de bogaţi ca să plătească pentru convorbiri telefonice mai mult decât în oricare altă ţară a lumii.”

Europa Liberă: Bine. Şi ce vă spun colegii de acolo?

Eugen Carpov: „Nu există nici un impediment la nivel tehnic de reconectare. Există necesitatea unei voinţe politice, care la Chişinău o avem şi o manifestăm în permanenţă. Trebuie ca şi partenerii de la Tiraspol să înţeleagă că trebuie să revenim la normalitate, astfel ca să punem interesul cetăţeanului în primul rând şi după aia să vedem şi aspectele politice care există. Partea tiraspoleană a atras atenţia asupra necesităţii unor garanţii, care le-ar asigura confortul că deciziile care vor fi luate, de exemplu pe subiectul respectiv, nu vor fi modificate în timp. Am adus toate asigurările necesare că Guvernul de la Chişinău poate fi tratat ca un partener serios.”

Europa Liberă: Bine, dar eliminarea acestor intermediari e posibilă? Sau e imposibilă pe moment?

Eugen Carpov: „Este posibilă conectarea, există tot suportul tehnic, mă refer la echipamente şi capacităţi tehnice care sunt şi pe malul drept şi pe malul stâng. Deci reconectarea ca proces nu ar fi deloc dificilă, ar putea fi realizată într-o perioadă scurtă. Avem nevoie de voinţă politică şi de o abordare în complex, asupra căreia insistă reprezentanţii de la Tiraspol, să abordăm împreună şi probleme de poştă, şi probleme legate de transportarea corespondenţei, şi de telefonia mobilă, astfel ca să avansăm pe mai multe căi. Dar să ne concentrăm pentru moment pe telefonia fixă, să încercăm să obţinem un exemplu, când un subiect a fost soluţionat în interesul cetăţenilor. Asta ne va stimula să găsim metode şi căi ca să le soluţionăm şi pe celelalte, unul câte unul.”