Europa Liberă: În aceşti 20 de ani, pe buzele mai multor cetăţeni ai Republicii Moldova poţi citi cuvântul criză - criză economică, criză politică, criză identitară. Care ar fi mai gravă?

Anneli Ute Gabanyi: „Cea mai gravă este criza secesionistă, pentru că acest separatism este la rădăcina tuturor problemelor. Ştim şi auzim mai ales aici în Occident că nu se poate pedala prea mult pe această problemă, pentru că asta ar dezangaja şi într-un fel i-ar dezvinovăţi pe politicieni. Este adevărat, dar în acelaşi timp nu este adevărat. În primul rând acest fapt, care face ca această ţară să fie împiedicată şi cu acest scop de cei care au implementat separatismul.

O ţară care nu-şi poate controla întregul teritoriul, care nu-l poate securiza, care nu-şi poate impune nici legile economice, nici cele sociale, nu poate influenţa statutul social al oamenilor dintr-o parte şi din cealaltă cu totul, o astfel de ţară nu poate fi învinovăţită dacă nu este în stare să atragă destule investiţii, care tot din această cauză nu vin.

Într-o ţară cu un conflict militar desigur că nu se îngrămădesc investitorii importanţi, strategici să vină. Iar includerea Republicii Moldova într-un sistem de alianţe, cum ar fi Uniunea Europeană, se vede că este încetinită foarte mult de existenţa acestui conflict. Aici este, ca să spun aşa, hiba principală.

Iar restul - combinaţia aceasta şi de crize identitare care este foarte gravă, şi criza socială. Faptul că atâţia oameni, pe care un stat în devenire ar avea nevoie, oamenii tineri, oamenii cu iniţiative, cu idei sunt plecaţi peste hotare, toate aceste lucruri duc la complexul de crize, care există acum.

E o societate care nu mai poate aştepta o rezolvare. Iar ceea ce văd în Republica Moldova este de fapt aşa o stare de pre-criză, aş spune, unde toate se împotmolesc. Chiar şi politica, dacă ne gândim la ceea ce se întâmplă în momentul de faţă cu nealegerea unui preşedinte, cu toate complicaţiile constituţionale. Este destul de clar că momentul de vârf al crizei încă nu a sosit.”

Europa Liberă: Să zăbovim şi să medităm asupra crizei transnistrene. Unii spun că Rusia nu are nici un interes să soluţioneze problema Transnistriei în corespundere cu interesele Republicii Moldova, că Moscovei îi convine situaţia actuală.

Anneli Ute Gabanyi: „Aşa este.”

Europa Liberă: Ce se poate de făcut?

Anneli Ute Gabanyi: „Pentru că atâta timp cât situaţia dăinuie aşa cum este, regimul separatist se poate consolida, mentalitatea oamenilor de pe o parte şi de cealaltă a Nistrului se diferenţiază tot mai mult, oamenii devin străini. Concesiile pe care Guvernul de la Chişinău le-a făcut, de exemplu din punct de vedere al fiscalităţii, concesii care de altfel nu le-aş contesta, sunt de natură să fixeze în posturile lor acei afacerişti şi acei întreprinzători din Transnistria, care în continuare pot să lucreze fără să simtă ei o pornire pentru a schimba situaţia.

Deci, există şi în Transnistria elite, cărora le convine situaţia actuală. Iar Rusiei în orice caz. Rusia n-ar dori în nici un caz, dacă nu-şi poate obţine ţelul final, spre care prin toate mijloacele în ultimii peste 20 de ani a tins, adică stabilizarea prezenţei sale militare, nu spun numai în Transnistria, în Republica Moldova şi poate chiar şi cu blagoslovirea Occidentului, acest ţel în momentul de faţă cel puţin prin status quo nu este ameninţat.”

Europa Liberă: Ieşind din URSS, Moldova a nimerit într-o altă lume, una mai civilizată, una modernă, super-industrializată. Cu ce ar putea să ajungă Moldova în această lume? Ce aduce ea ca o entitate statală independentă?

Anneli Ute Gabanyi: „Orice guvern, orice conducere a unui stat are desigur anumite obligaţii pe care trebuie să le îndeplinească. Este obligată şi pentru acest lucru este şi aleasă în mod democratic. Şi acest lucru se întâmplă în Republica Moldova, poate singura republică post-sovietică, în care totuşi o relativ bună funcţionare a democraţiei s-a dovedit a fi viabilă, cel puţin în ultimii ani.

Aceşti conducători trebuie să şi garanteze anumite drepturi ale cetăţenilor - la viaţă asigurată, adică securitate, anumite standarde sociale şi bineînţeles şi posibilităţi de a-şi câştiga existenţa. După părerea mea, acest stat este important să continue să se construiască, să devină mai puternic.

Republica Moldova este patria celor care s-au născut acolo, care au crescut acolo, a tuturor, nu numai a celor de etnie română. Şi în acest sens trebuie să se consolideze. Altă şansă n-are. N-are şansa să intre în componenţa României. Deci, singurul fel în care se poate apropia fie de Uniunea Europeană, sau va fi atrasă înapoi într-o combinaţie cu fostul centru de la Moscova. Sunt cele două iniţiative, dar cred că Republica Moldova în sine şi din fericire nu poate să dispară.”

Europa Liberă: Adevărul e că există forţe care trag Moldova spre Vest. Dar sunt şi forţe care trag şi în altă parte decât spre Europa. Spre Rusia.

Anneli Ute Gabanyi: „Acest lucru cred că este destul de evident. Întrebarea însă este: ce se poate face? Cum spunea mult-citatul Lenin. Problema este că Occidentul ar trebui să-şi vadă mai bine interesul în ceea ce priveşte poziţia geostrategică a Republicii Moldova. De asemenea, Occidentul ar trebui să înţeleagă faptul că în Republica Moldova cu mijloace financiare şi economice destul de limitate ar putea să realizeze foarte mult în Republica Moldova. Pentru a putea această Republică să devină realmente un punct de atracţie şi în ceea ce priveşte viaţa cetăţenilor ei pentru transnistreni.

Se spune tot timpul în Occident că dacă situaţia economică ar fi mai bună în Republica Moldova, atunci şi transnistrenii ar trece Nistrul. Sau ar vota în aşa fel încât să se realizeze integritatea Republicii. Tare mă tem că singură Republica Moldova nu poate face aşa ceva. Să nu uităm că situaţia din Transnistria nu este o situaţie care depinde de acţiunea unor oameni, a unui Smirnov, a unui Kaminski sau a altuia.

Este o piesă de şah într-un joc cu mult mai mare. Şi cel mai bine se poate vedea acest lucru studiind atitudinile şi acţiunile centrului de la Moscova vis-a-vis de acest subiect. Este clar. Însă cine nu vrea să soluţioneze această problemă, punând o oarecare presiune pe Moscova, sigur că nu o va putea rezolva nici în Occident. Să nu uităm că Moscova are desigur şi a avut interese foarte deosebite, care au variat cu timpul.

În momentul de faţă se spune că domnul Medvedev, de exemplu, ar putea să aibă un interes discutând cu cancelara noastră, doamna Merkel, şi că ar putea amândoi să fie interesaţi în a statua un exemplu pozitiv în ceea ce priveşte conlucrarea în rezolvarea conflictului transnistrean, considerat în mod absurd cel mai uşor de rezolvat dintre toate conflictele post-sovietice.

Dacă Rusia se gândeşte să folosească Transnistria şi prezenţa ei militară şi de altă natură acolo drept un pion într-un joc mai mare, tot Rusia este aceea care face jocul şi nu altcineva. Să nu uităm că la încheierea armistiţiului dintre Moldova şi Rusia în 1992, Rusia a semnat acel armistiţiu, fapt care a fost relevat şi de CEDO.”

Europa Liberă: Doamna Gabanyi, între timp o bună parte din populaţia Republicii Moldova crede că mai toate forţele politice şi politicienii au interesele lor, şi personale, şi materiale. Şi se poate produce ceea ce s-a produs în istorie de mai multe ori – o monstruoasă coaliţie roşu-verde, PLDM-PCRM. Cum ar fi văzută o resetare a guvernării de la Chişinău?

Anneli Ute Gabanyi: „Problema este vitală. Există două posibilităţi de analiză. Prima analiză ar spune: nu trebuie în nici un caz să sacrificăm anumite principii, nu trebuie niciodată să pactizăm cu cel, ce este considerat un inamic absolut. Al doilea fel de analiză ar fi următorul: noi am recunoscut toate forţele care participă la alegeri drept forţe democratice. Deci, în cazul unui stat ar trebui să fie posibilă o conlucrare şi în coaliţii, dacă nu în alianţă. E altceva. Dar în coaliţii guvernamentale ar trebui să fie eventual posibil.”

Europa Liberă: Deci o coaliţie largă, unde ar fi antrenată şi opoziţia comunistă?

Anneli Ute Gabanyi: „Largă sau chiar nelargă. Este o chestie de principiu. La noi în Germania se produce la momentul de faţă acelaşi lucru. Această problemă trebuie rezolvată în aşa fel încât a nu bloca întregul sistem politic şi funcţionarea instituţiilor sale.

Şi aici ar trebui o discuţie foarte transparentă, liberă şi o discuţie la care şi presa ar putea să participe, nu numai politicieni. Şi să difuzeze aceste vederi. Pentru că numai dacă oamenii înţeleg despre ce este vorba şi dacă nimeni nu se cramponează... Ştiu că este foarte greu. Probabil că dacă eu aş fi în situaţia din Republica Moldova, mi-ar fi de asemenea greu să înţeleg că trebuie să conlucrez cu anumite forţe, care se numesc comuniste.

Totuşi, cred că nici nu se vor reforma vreo dată, dacă nu sunt atraşi într-o colaborare, care ar putea eventual să trezească şi la ei atât idei reformiste şi de liberalizare, cât şi anumite sentimente de identitate şi de interes naţional, pentru că interesul este al tuturor.”

Europa Liberă: Ce e mai bine pentru moment pentru Moldova - alegerea şefului statului cu votul deputaţilor comunişti? Sau alegeri anticipate?

Anneli Ute Gabanyi: „Cred că ar fi mai bine să se voteze preşedintele cu voturile comuniştilor. Pentru că n-ar mai angaja încă o dată populaţia la încă o votare. Oamenii cred că au ajuns la ideea că de fapt indiferent de ceea ce votează ei, până la urmă politicienii, cei de la vârf fac şi desfac alianţe, fac diverse combinaţii pe care ei chiar înşişi nu le pot să le influenţeze.

Deci, cel mai bun lucru - votul preşedintelui. Iar dacă acest lucru nu este performant, dacă se vede că ceea ce se întâmplă după aceea duce Moldova în criză sau la situaţii de asemenea intransparenţă în ceea ce priveşte politica externă, atunci, eventual, poate totuşi se ajunge la alegeri anticipate. Însă încă o dată alegeri anticipate nu pot să scoată ţara din criză.”

Europa Liberă: Candidatura domnului Marian Lupu nu mai este atât de agreată şi atât de susţinută chiar şi de toate componentele Alianţei pentru Integrare Europeană. Ar fi ceva de neînţeles, dacă apar alte candidaturi pentru funcţia supremă în stat?

Anneli Ute Gabanyi: „N-ar fi de neînţeles. Principalul este ca Alianţa să se înţeleagă şi că acest proces de înţelegere să fie făcut transparent. În aşa fel încât oamenii să înţeleagă de ce s-a făcut acest lucru. Cel mai rău este dacă se produc tot felul de certuri, de intrigi în spatele culiselor. Iar părerea oamenilor despre clasa politică, despre valoarea sistemului democratic, care permite astfel de lucruri, să nu fie şi mai tare deteriorată.”

Europa Liberă: Ce formă de guvernare ar fi mai potrivită pentru Moldova: parlamentară, sau semiprezidenţială?

Anneli Ute Gabanyi: „O guvernare, cu un guvern şi un prim-ministru tare, puternic şi un preşedinte cu atribuţii mai degrabă simbolice şi de protocol. Dar care să fie un model, o personalitate care să inspire oamenii, să fie un purtător de valori. Într-un fel ar trebui să fie un rege ideal, dar nu se pune problema. Şi felul în care este ales preşedintele în Germania mi se pare felul cel mai potrivit.”

Europa Liberă: Oricum, alegerea şefului statului în Moldova ar potoli spiritele şi poate clasa politică s-ar concentra mai mult asupra problemelor cu care se confruntă Moldova, şi nu ambiţii, orgolii.

Anneli Ute Gabanyi: „Sigur că da. Este urgent necesar. Îmi pare foarte rău că această criză absolut ne-necesară s-a prelungit atâta timp. Mai ales ceea ce îmi pare rău est deteriorarea imaginii politicienilor, deteriorarea imaginii Alianţei şi imaginea care s-a fixat la alegător, că de fapt nici această Alianţă, care a pornit cu atâtea valori afirmate în lupta electorală şi care a promis că va ţine rândurile strânse, totuşi nu reuşeşte să realizeze aceste principii afirmate. Este mai mult decât un păcat.”
 
Europa Liberă:   Cercetătoarea de la Berlin, Anneli Ute Gabanyi, invitata ediţiei de astăzi, într-o discuţie cu Valentina Ursu.