Europa Liberă: Am văzut o declaraţie, pe care o făcea în numele Preşedinţiei OSCE, Ažubalis. El spunea că, chipurile, s-ar fi făcut câţiva milimetri de aur pe parcursul acestei runde de negocieri. Ce ar însemna „milimetri de aur”?
Eugen Carpov: „Milimetrii respectivi probabil reprezintă în principiu faptul că ieri practic a fost reluat procesul de negocieri. Decizia de reluare a fost adoptată la Moscova în luna septembrie, dar negocierile de facto au început ieri şi au continuat pe parcursul zilei de astăzi. Probabil simplul fapt al acestei reluări a acestor negocieri reprezintă milimetrii de aur. Dar pe lângă simplul fapt al reluării negocierilor, aş menţiona că au fost obţinute şi alte decizii importante. În primul rând a fost reconfirmat formatul 5+2 în care vor fi purtate toate negocierile oficiale asupra negocierii conflictului transnistrean. Nu vor exista alte formate decât 5+2. Ne-am concentrat în continuare asupra discuţiilor asupra documentelor numit „Principii şi reglementări ale procesului de negocieri”. Am parcurs o bună parte a acestui document, am convenit asupra mai multor articole, dar spre regret, din lipsă de timp nu s-a reuşit să finalizăm acest document şi lucrările vor fi continuate la reuniunea viitoare, care a fost planificată pentru februarie 2012 şi am primit invitaţia din partea reprezentantului special desemnat de Guvernul Irlandei, ca această primă rundă de negocieri din anul viitor să aibă loc în Irlanda.”
Europa Liberă: Domnule Carpov, pentru că mulţi aduc în discuţie memorandumul Kozak, despre care se spune că nu a fost o variantă buna, una fericită de soluţionare a conflictului transnistrean. Dar pentru că există părerile unor experţi care consideră că oricare nou acord între Chişinău şi Tiraspol se va baza în mare parte pe acel memorandum Kozak. Dumneavoastră ce ne puteţi spune?
Eugen Carpov: „Memorandumul Kozak a avut o istorie de pregătire a acestui document totalmente diferită de principiile pe care noi le discutăm astăzi. În primul rând acel document a fost negociat şi pregătit în cadrul unor discuţii directe între Chişinău, Tiraspol şi Moscova. Astăzi nu mai acceptăm, după cum am mai menţionat, discuţii care ar fi separate de formatul de negocieri de formatul 5+2. Orice soluţie, care ar fi identificată pentru reglementarea conflictului trebuie să fie aprobată în primul rând de Guvernul Republicii Moldova, să fie aprobată şi de partenerii internaţionali, care participă în procesul de negocieri. În primul rând de Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii şi alţi actori internaţionali.”
Europa Liberă: Pe cât de cooperanţi au fost în aceste două zile partenerii de discuţie de la Tiraspol şi Moscova?
Eugen Carpov: „Nu pot să spun că suntem cooperanţi cu partenerii noştri de la Tiraspol, pentru că deocamdată ne aflăm pe poziţii suficient de diferite. Dar vreau să menţionez o bună cooperare cu partenerii noştri internaţionali. Acest fapt serveşte drept bază pentru viitoarele noastre discuţii.”
Europa Liberă: Domnule Carpov, dar ce măsuri întreprindeţi pentru păstrarea unităţii şi integrităţii ţării?
Eugen Carpov: „Avem un mandat ca echipă de negociere. Avem un mandat, care se bazează pe documentele aprobate în cadrul Republicii Moldova – în primul rând Constituţia şi legislaţia de care vom ţine cont în primul rând. Nu îmi voi permite să depăşesc cu nici un milimetru, chiar dacă cu asemenea noţiuni se discută în cadrul reglementării conflictului transnistrean, cadrul juridic pe care îl avem pe plan naţional şi care stabileşte exact care sunt direcţiile de reglementare a conflictului transnistrean.”
Europa Liberă: Şi care ar fi aceste direcţii, de la care nu puteţi să mergeţi într-o parte sau în alta, sau să cedaţi?
Eugen Carpov: „Suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul frontierelor recunoscute pe plan internaţional la data de 1 ianuarie 1990. Din acest principiu rezultă că unicul obiect al negocierilor noastre pe care o să le purtăm în cadrul 5+2 poate fi identificarea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană ca parte componentă a Republicii Moldova. De la acest principiu pornim şi de la el nu putem să plecăm.”
Europa Liberă: Dumneavoastră aţi spus că următoarea rundă de negocieri ar putea să aibă loc la începutul anului viitor. Rezultatul aşa-ziselor alegeri prezidenţiale din Transnistria ar putea să influenţeze asupra procesului de negocieri?
Eugen Carpov: „Nu, din punct de vedere al calendarului întâlnirilor noastre nici un proces intern din Republica Moldova nu trebuie să pericliteze acest calendar. Noi am stabilit întâlnirea pentru februarie şi trebuie s-o avem indiferent de evoluţii. Dacă vă referiţi nemijlocit la aşa-zisele alegeri din regiunea transnistreană, păi poziţia este cunoscută. Cu atât mai mult aceste evoluţii nu sunt recunoscute de autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova şi ele nici atât nu ar putea să influenţeze procesul de negocieri.”
Europa Liberă: Domnule Carpov, dar ce aşteptaţi de la ministeriala OSCE? Ce aşteaptă Chişinăul?
Eugen Carpov: „Reuniunea miniştrilor de Externe a OSCE, care va avea loc la Vilnius nu este direct legată de procesul nostru de negocieri. Este o coincidenţă de perioadă. Dacă vorbim despre reuniunea OSCE, atunci în cadrul acestei reuniuni se vor examina problemele tradiţionale, care există în raport cu Republica Moldova şi aceste probleme vreau să vă spun că depăşesc cadrul reglementării conflictului transnistrean. Pentru că există şi o componentă militară care se discută acolo, adică prezenţa trupelor străine, ale Federaţiei Ruse pe teritoriul Republicii Moldova şi angajamentele de retragere a acestor trupe de pe teritoriul Republicii Moldova. Deci, practic se va discuta problematica militară şi reglementarea conflictului, dacă vă referiţi la Republica Moldova. Evident că agenda reuniunii ministeriale conţine cu mult mai multe probleme, care ţine de întreg continentul european şi nu numai.”
Europa Liberă: Domnule vicepremier, dar dacă ne amintim acum 13 ani tot în cadrul unei reuniuni OSCE, la summitul de la Istanbul Rusia îşi asumase angajamentul să-şi retragă armata şi muniţiile din stânga Nistrului, lucru care nu a fost onorat până la capăt. Şi de câţiva ani nu se mai retrag.
Eugen Carpov: „De câţiva ani buni nu se mai retrag trupele şi muniţiile Federaţiei Ruse, dar eu vreau să vă spun că acest element care denotă că Federaţie Rusă nu-şi respectă angajamentele pe plan internaţional nu este lăsat fără atenţie de către comunitatea internaţională. Şi din punctul acesta de vedere Moldova nu este singură care pune problema retragerii. Evident că avem şi sprijinul partenerilor internaţionali şi se depun eforturi ca orice angajamente asumate de către partenerii noştri internaţionali să fie implementat.”
Europa Liberă: Va fi reactualizat acest subiect?
Eugen Carpov: „Problema este pe agendă şi se pregăteşte o declaraţie pe Republica Moldova. Dar vreau să vă spun că deja de opt ani de zile aceste declaraţii nu au putut fi adoptate şi este lucru cunoscut. Anume pentru că există divergenţe între Federaţia Rusă în mod special şi Republica Moldova, Georgia şi alte state pe problematica militară, din acest punct de vedere. Urmează să vedem cum vor evolua discuţiile pe parcursul anului curent. Eu sper foarte mult că pe problematica transnistreană putem găsi un compromis şi putem adopta o decizie care să reflecte progresele obţinute pe parcursul acestui an şi principiile de bază ale reglementării conflictului de pe Nistru şi care sunt exact acelea pe care le-am spus mai devreme – suveranitatea, integritatea teritorială şi statutul juridic special pentru regiunea transnistreană.”
