Europa Liberă: Ne pare bine că aţi acceptat acest interviu matinal pentru Radio Europa Liberă. Să vă întreb pe cât de lung este drumul până la călătoria fără vize în Uniunea Europeană? Şi de ce vă întreb, pentru că autorităţile de la Chişinău au promis că Moldova ar putea obţine regimul liberalizat de vize cu Uniunea Europeană până la finele acestui an. A fost o promisiune populistă? Sau una realistă?
 
Cristian Ghinea: „A fost o promisiune optimistă, să spunem aşa.”
 
Europa Liberă: Cu şanse?
 
Cristian Ghinea: „Nu numai autorităţile moldovene, să ştiţi că şi autorităţile ucrainene, şi preşedintele Ianukovici a făcut aceeaşi promisiune, dar se pare că atât politicienii moldoveni, cât şi cei ucraineni au supraestimat performanţele, pe de o parte. Şi pe de altă parte dorinţa Uniunii Europene de a merge rapid pe acest drum. Acum rapid este un termen relativ, noi am făcut o comparaţie în raportul pe care-l prezentăm astăzi, între situaţia din Moldova şi Ucraina faţă de ţările din Balcanii de Vest, care au scăpat de vize în 2009-2010.”
 
Europa Liberă: Şi care ar fi lecţia balcanice pentru Chişinău în problema liberalizării vizelor cu UE?
 
Cristian Ghinea: „Prima ar fi că şi acolo a durat aproximativ doi ani din momentul primirii planului de acţiuni până la momentul ridicării. Deci, suntem încă în grafic. A fost foarte interesant pentru noi să vedem, uitându-ne la situaţia de acolo, cât de mult seamănă chiar la nivel de detalii. De pildă, au fost printre ultimele condiţii neprimite de ţările acelea adoptarea unor legi anti-discriminare, ceea ce este exact dezbaterea pe care Dumneavoastră o aveţi la Chişinău în zilele astea. În Serbia Guvernul a făcut un prim proiect de lege, l-a trimis la Parlament, au fost proteste publice şi Guvernul a fost nevoit să-l retragă. Dacă vi se pare cunoscută povestea asta. La fel în Bosnia au fost foarte mari discuţii pe tema asta, şi la fel în Muntenegru.”
 
Europa Liberă: De ce apar aceste dificultăţi politice interne când e vorba despre problema legii anti-discriminare?
 
Cristian Ghinea: „O alt fel de valori, de aşteptări. Ce vroiam eu să subliniez este că Uniunea Europeană şi Comisia Europeană au anumit stil de lucru. Deci, nu au inventat condiţii speciale pentru Republica Moldova în acest caz, ci pur şi simplu a venit cu documentele cu care au lucrat şi în Balcani şi acum încearcă să le transpună în ţările din Parteneriatului estic. Este important de subliniat şi de partea optimistă, pentru că oamenii tind să vadă numai partea negativă din povestea asta.

Totuşi din cele şase ţări din Parteneriatul estic, doar Ucraina şi Moldova au primit un plan de acţiuni. Vă reamintesc că la summitul de la Praga, care a lansat Parteneriatul estic, Uniunea Europeană a făcut o promisiune privitoare la liberalizarea regimului de vize cu aceste ţări în mod individual şi în condiţiile în care vor îndeplini cerinţele. Până acum, iată au trecut trei ani de la lansarea Parteneriatului estic 2009, până acum doar Moldova şi Ucraina au primit aceste planuri de acţiuni. Urmează pare-se Georgia să primească în acest an.

Noi am comparat şi rapoartele Comisiei pe Moldova şi Ucraina anul acesta şi este în mod evident că Moldova a mers mult mai repede decât Ucraina. Ei, aceasta ne face să credem că totuşi Moldova deschide drumul pe zona Parteneriatului estic şi dacă ne gândim şi la problemele politice despre care vorbea şi colegul Dumneavoastră mai devreme cu Ucraina, cazul Timoşenko, care va duce inevitabil la încetinirea progresului, atunci Moldova chiar rămâne singura ţară din zona asta care face progrese în dialogul cu Uniunea Europeană pe acest subiect.”
 
Europa Liberă: Bine, dar chiar recent preşedintele Parlamentului, domnul Lupu, spunea că Bruxellesul ar pune Republicii Moldova condiţii irealizabile ca să nu liberalizeze regimul de vize. Câtă dreptate ar avea speakerul?
 
Cristian Ghinea: „Cred că se înşeală. Tocmai asta a fost şi rostul acestei puneri în context, arătând că exact acelaşi gen de condiţii au fost puse ţărilor din Balcani, au fost puse României şi Bulgariei şi ţărilor din Est în general, înainte de, la începutul anilor 2000, atunci când s-a pus problema ridicării vizelor. Nu e nimic special pentru Republica Moldova. Unde aş reproşa şi eu ceva autorităţilor de la Bruxelles este o anumită inflexibilitate în evaluarea performanţelor şi o oarecare lentoare în a recunoaşte aceste performanţe. Şi acesta este mesajul principal al raportului nostru.”
 
Europa Liberă: Şi aici putem înţelege, domnule Ghinea, că Uniunea Europeană nu ar dori să mărească lista statelor care beneficiază de acest regim liberalizat?
 
Cristian Ghinea: „Vedeţi, când spunem Uniunea Europeană trebuie să ne definim puţin termenul, pentru că sunt într-adevăr state în Uniunea Europeană care sunt foarte sceptice privind libertatea de mişcare a persoanelor. Aici mă refer în primul rând la Franţa, care, atenţie, Franţa a votat de pildă în 2010 împotriva ridicării vizelor pentru Albania şi Bosnia. Şi a fost nevoie ca celelalte ţări din Consiliul European să forţeze oarecum nota ca să treacă peste opţiunea Franţei. Deci, cum vedem sunt ţări în Uniunea Europeană care sunt foarte sceptice pe subiectul acesta. Şi sunt ţări, care sunt foarte dornice şi Moldova are mulţi prieteni în Uniunea Europeană.”
 
Europa Liberă: Am înţeles, dar mai sunt şi ţări scandinave, care nu agreează extinderea listei de ţări cu regim fără vize.
 
Cristian Ghinea: „Da, sunt tabere. Sunt tabere acolo. Tocmai de asta zic eu, că Guvernul moldovean trebuie să comunice foarte bine cu Uniunea Europeană, sperăm ca şi noi să dăm un ajutor prin raportul acesta, prin care să spunem oamenilor de acolo: uitaţi-vă, cei de la Chişinău au făcut o listă de condiţii, stabilită împreună cu Comisia Europeană, din aceste condiţii au îndeplini 86 la sută, ceea ce nouă ni se pare bine, nu? Şi sunt foarte, foarte multe condiţii.

Dumneavoastră vorbiţi foarte mult în presă despre Legea anti-discriminare, dar sunt mult mai multe. E vorba de reforma Ministerului de Interne, este vorba de legi, de instituţiile privitoare la traficul de persoane. Sunt foarte multe reforme care vizează acest plan de acţiuni pentru vize şi care aceste reforme tind să slăbească la momentul acesta, să stopeze pentru că nu se face trecerea de la faza unu la faza a doua a planului de vize. Şi tocmai asta recomandăm noi, considerând că este un progres suficient până în acest moment, să se treacă la faza a doua, urmând ca restanţele, cum ar fi Legea anti-discriminare, sau problemele de corupţie să fie în continuare monitorizate de Comisie în faza a doua.”
 
Europa Liberă: Dar recent, Ministerul de Justiţie a prezentat un nou proiect de lege, care acum a devenit legea privind egalitatea de şanse. Schimbă cumva situaţia?
 
Cristian Ghinea: „O schimbă destul de mult. Ceea ce înseamnă, tocmai foarte recent, joi-vineri, tocmai terminaserăm raportul nostru, într-un fel a anticipat recomandarea noastră, anume să nu se facă, să nu fie această lege un obstacol insurmontabil în trecerea la faza a doua. Vedeţi, schimbă situaţia mai mult intern, este mai uşor Guvernului să „vândă” publicului din Moldova această lege. Altfel, la nivel de relaţii cu Uniunea Europeană nu o schimbă foarte mult. Rămâne o condiţionalitate a Comisiei, pe care Moldova o îndeplineşte. Dar, repet, sper să se treacă în faza a doua chiar cu acest proiect de lege neadoptat, pentru că avem precedente din nou din Balcani. Şi au fost cazuri în Balcani, în care legea a fost trecută după ce s-a luat decizia privitor la ridicare a vizelor, un fel de condiţionalitate post factum.”
 
Europa Liberă: Deci, admiteţi că Legislativul de la Chişinău ar putea să nu voteze acest proiect de lege?
 
Cristian Ghinea: „Nu, spun următorul fapt: că se poate trece în faza a doua a planului de acţiuni şi fără acest proiect de lege, în acelaşi timp nu se vor ridica vizele până nu va fi votat acest proiect de lege. Fiindcă planul de acţiuni are două faze şi noi acum ne chinuim să trecem din faza unu în faza a doua. Înţelegeţi?”
 
Europa Liberă: Aşa e. Dar haideţi să vă întreb: Transnistria şi procesul de liberalizare a regimului de vize cu UE, poate pune piedici nesoluţionarea crizei transnistrene? Cum se va proceda? Pentru că e un aspect şi acesta.
 
Cristian Ghinea: „Da, dar în raportul Comisiei din februarie este o singură referinţă la problema Transnistriei. Graniţa comună, pe care Moldova o are cu UE, este pe partea cu România, şi de o parte cu Transnistria şi atunci această graniţă trebuie să o acopere foarte bine Republica Moldova. Oamenii din Transnistria, care au paşaport moldovenesc, vor putea avea aceleaşi drepturi ca şi restul de cetăţeni moldoveni, dar nu este o chestiune care să pună în pericol procesul de ridicare a vizelor. Este o problemă pe alt dosar de negocieri cu Uniunea Europeană, anume acele negocieri pe zona de liber schimb, unde nu este clar ce anume control va putea avea Guvernul de la Chişinău pe agenţii economici din Transnistria.”
 
Europa Liberă: Şi totuşi vorbim despre Legea anti-discriminare, o lege foarte importantă care, aşa cum aţi spus, trebuie să fie adoptată. Dar mai există încă două mari restanţe în domeniul politicii anticorupţie – Strategia de reformare a Centrului pentru combaterea crimelor economice şi corupţiei şi înfiinţarea şi funcţionarea Comisiei naţionale de integritate. Cât de atenţi şi cât de insistenţi trebuie să fie guvernanţii?
 
Cristian Ghinea: „Ei trebuie să fie foarte atenţi şi cred că şi Uniunea Europeană trebuie să pună mai mult accent pe zona asta, pentru că vedeţi, paradoxul este că dezbaterea publică legată de vize s-a concentrat aproape exclusiv în ultimul timp pe problema anti-discriminării, o problemă care este foarte nepopulară în Republica Moldova, trebuie să recunoaştem. Este foarte nepopular să „vinzi” acest subiect oamenilor de aici.

Pe de altă parte Uniunea Europeană putea să facă un demers popular să vină în întâmpinarea aşteptărilor populaţiei în zona anti-corupţiei. Şi aici a insistat mai puţin. A insistat mai mult în întâlnirile oficiale, decât în declaraţiile publice. Şi asta e din nou paradoxal, pentru că noi ştim că cei de la Comisie au spus guvernanţilor că aveţi şi problema asta la corupţie, dar în declaraţiile publice au insistat doar pe partea anti-discriminare şi eu personal nu prea înţeleg anume de ce.

Într-adevăr, cum aţi spus – mai există două mari restanţe: Strategia de reformare a Centrului şi Comisia naţională de integritate, care a doua, această Comisie de integritate este problema Parlamentului. Parlamentul nu a fost capabil să se pună de acord privitor la conducerea acestei Comisii şi iată trebuia să fie funcţională la 1 martie, nu există. Nimeni nu ştie exact unde trebuie de pus declaraţiile de avere, cum trebuie completate declaraţiile de avere, potrivit legii votate în 2011. Pe scurt, avem o lipsă de progrese evidentă în zona respectivă.”
 
Europa Liberă: Şi atunci ultima întrebare firească: aţi putea să vă referiţi la un termen concret, când Republica Moldova ar putea să obţină acest regim liberalizat de vize?
 
Cristian Ghinea: „Eu sper că anul acesta să se încheie faza unu. Mai sper ca faza a doua să fie rapid monitorizată de Comisie, pentru că vedeţi şi încerc să dau un răspuns cât mai pe scurt, dar chestiunea este complexă. Republica Moldova, vă spuneam că deschide drumul. Este pentru prima oară când Uniunea Europeană a împărţit parcursul în două faze – faza unu privitor la legislaţie, şi faza  a doua privitor la implementare.

Nemaiavând acest precedent la nivelul Uniunii Europene, nu ştim cât va fi evaluată implementarea pentru că acolo este mai complicat, trebuie să ştii exact cât de sustenabile sunt noile instituţii şi noile legi, adică cât de mult vor rezista ele în timp. Or, dacă cei de la Comisia Europeană vor considera că este destul să evalueze, să spunem, şase luni din anul următor, atunci ne putem aştepta realist la anul să fie ridicate vizele. Dar depinde de interpretarea Comisiei.”
 
Europa Liberă: Mulţumim mult. La întrebările Europei Libere a răspuns Cristian Ghinea, directorul Centrului român de politici europene.