Europa Liberă: S-a anunţat deja că pentru 12 şi 13 iulie, la Viena, va avea loc următoarea rundă de negocieri în formatul 5+2 privind soluţionarea conflictului transnistrean. Cu ce merge Chişinăul?
 
Eugen Carpov: „Chişinăul merge cu o agendă pe care a elaborat-o Preşedinţia în exerciţiu (OSCE), mă refer la partenerii noştri irlandezi, şi cu subiectele pe care le-au propus împreună cu alţi mediatori, participanţi. Noi am finalizat lucrările pentru documentele care urmează să reglementeze activitatea formatului 5 plus 2 în viitor. Este vorba despre principiile şi reglementările, un document care a fost convenit la runda trecută, la Viena. Şi un alt document este agenda generală a negocierilor noastre ulterioare. Acum cred că noi trebuie să ne concentrăm deja pe subiecte care ţin de procedura reglementării conflictului transnistrean convenite în formă de trei coşuri convenţionale. Este vorba de un coş care ţine de cooperarea în domeniile social-economice, un alt coş ţine de aspecte juridice, legale, umanitare şi drepturile omului, şi cel de-al treilea coş ţine de reglementarea propriu-zisă a conflictului transnistrean, inclusiv aspecte instituţionale, politice, şi aspecte de securitate. Acum avem propunerea din partea preşedinţiei irlandeze să ne concentrăm pe nişte subiecte care sînt selectate din fiecare coş…”
 
Europa Liberă: Eu am reţinut o declaraţie pe care o făcea liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk. El sugera că trebuie la Viena să se ajungă la un consens privind principiile şi procedurile de negocieri. Iată aici v-aş ruga să explicaţi care sînt principiile şi procedurile de negocieri. Pentru că în caz contrar, spunea şeful regiunii transnistrene, Tiraspolul îşi rezervă dreptul de a utiliza mecanismele diplomatice, dacă poziţia Transnistriei în acest format va fi ignorată. Ce cer ei sau ce trebuie să înţelegem?
 
Eugen Carpov: „Subiectul pe care l-aţi abordat ţine de intrarea în vigoare a documentului convenit la runda trecută. Cînd spun intrarea în vigoare, am în vedere că textul este convenit, dar forma intrării în vigoare poate avea loc în mai multe modalităţi juridice. Unii participanţi din formatul 5 plus 2 preferă ca acest document să fie semnat, alţii propun ca să fie semnat un protocol separat prin care se va aproba acest document. Sînt opinii care spun că aprobarea generală de către toţi participanţii deja îi dă putere juridică ca acest document să fie aplicat în continuare fără necesitatea să fie semnat. Deci aici avem mai multe opinii şi propuneri asupra cărora ne vom expune probabil şi la runda de săptămîna aceasta”.
 
Europa Liberă: Bănuiesc că dlui are în vedere altceva şi anume recunoaşterea de a fi pus pe picior de egalitate, Tiraspolul alături de Chişinău ca părţi în formatul 5 plus 2.
 
Eugen Carpov: „Nu cred că se mai revine la subiectul respectiv. Cred că noi am găsit formele de compromis. Chiar dacă nu sînt perfecte, au adus satisfacţie tuturor participanţilor că acest document poate fi funcţional în textul convenit”.
 
Europa Liberă: Eu îmi amintesc de un interviu pe care îl acorda Europei Libere şefa Misiunii OSCE la Chişinău, doamna Jennifer Brush. Ea spunea că părţile ar putea să fie dezamăgite şi locuitorii din regiune ar putea să fie dezamăgiţi dacă podul de la Gura Bîcului nu va fi redeschis spre beneficiul populaţiei de acolo către sfîrşitul următoarei runde de negocieri.
 
Eugen Carpov: „Din punct de vedere politic obstacole nu există. Din punct de vedere tehnic este nevoie să fie efectuate anumite lucrări de reconstrucţie şi de reabilitare a podului şi a drumurilor de acces la acest pod de o parte şi de alta a rîului Nistru. Problema este una financiară şi de disponibilitate a partenerilor internaţionali, a Uniunii Europene să ajute ca acest pod să fie reabilitat. Dar podul poate fi deschis şi sîntem absolut convinşi că trebuie deschis. Cel puţin pentru ca cetăţenii locuitori de pe ambele maluri să aibă încă o modalitate de alternativă pentru a se deplasa în vizite reciproce”.
 
Europa Liberă: Alte probleme sociale mai figurează pe ordinea de zi în cadrul negocierilor în formatul 5 plus 2?
 
Eugen Carpov: „Ne-am propus să discutăm despre libertatea circulaţiei şi subiectul podului este parte a acestor discuţii. Libertatea circulaţiei pentru cetăţeni şi pentru mărfuri. Parte component e şi transportul feroviar, transportul auto. Avem şi aspecte care ţin de domeniul vamal pentru circulaţia bunurilor. Sigur că sînt şi alte aspecte care ţin de exemplu de domeniul învăţămîntului, începînd cu şcolile cu predare în grafie latină şi terminînd cu stabilirea unei conlucrări eficiente între instituţiile responsabile de domeniul educaţiei, care să extindă toate facilităţile de care beneficiază Republica Moldova ca parte a unui sistem internaţional de valori, să extindem aceste valori şi pe malul stîng, copiii de acolo să poată să beneficieze de instrumentele pe care le avem noi”.
 
Europa Liberă: Apropo de şcolile cu predare în limba română, se zicea că Tiraspolul vrea să deţină controlul asupra instituţiilor de învăţămînt care se află în regiunea de est a Moldovei.
 
Eugen Carpov: „Problemele şcolilor se află pe agenda grupurilor de lucru pentru educaţie, dar problematica aceasta este una mai largă. Ţine în primul rînd de statutul juridic al acestor şcoli care să le permită să activeze într-un cadru legal fără impedimente. Doi, sînt sediile şcolilor. Aceste sedii sînt închiriate, contractele se încheie din an în an. Mai e şi aprovizionarea cu manuale şi cu hrană. Toate aceste problem urmează să fie soluţionate în complex, astfel ca problema şcolilor să nu mai fie parte a agendei noastre de discuţii”.
 
Europa Liberă: Trebuie să fie o soluţie aşteptată şi acceptată de către profesorii de acolo, şi de către elevi şi părinţi. E o problemă cu mai multe semne de întrebare.
 
Eugen Carpov: „Sînt multe semne de întrebare şi trebuie soluţionate împreună cu partenerii din regiunea transnistreană. Problema copiilor nu trebuie politizată”.
 
Europa Liberă: Între timp am înţeles că OSCE, Adunarea Parlamentară a OSCE revine la conflictul transnistrean şi aminteşte despre procesul de retragere a trupelor şi muniţiilor ruseşti de pe teritoriul Republicii Moldova…
 
Eugen Carpov: „Subiectul retragerii trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova nu este unul nou pentru OSCE, de fapt. La ultima întîlnire a reprezentanţilor Adunării Parlamentare OSCE, în Monaco, a fost din nou propusă o rezoluţie cu acelaşi limbaj. Deci poziţia OSCE şi a statelor member rămîne neschimbată. Trupele Federaţiei Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova trebuie retrase în conformitate cu documentele semnate şi aprobate anterior. Procesul trebuie iniţiat cît mai urgent şi finalizat într-o perioadă cît mai scurtă. Aceasta este şi poziţia autorităţilor Republicii Moldova”.
 
Europa Liberă: La Chişinău este aşteptată şi vizita secretarului general al OSCE . Cu ce scop vine, dle Carpov?
 
Eugen Carpov: „Vine într-o vizită de lucru pentru discuţii, consultări cu autorităţile moldoveneşti. Se va discuta despre procesul de reglementare a conflictului transnistrean, prezenţa militară, posibilitatea transformării misiunii de pacificare într-o perspectivă în una civilă, multinaţională”.
 
Europa Liberă: Despre identificarea statutului legal, special, pentru regiunea transnistreană în cadrul Republicii Moldova cînd veţi începe să discutaţi?
 
Eugen Carpov: „Este subiectul care se conţine în acel coş nr. 3 pe care îl menţionam mai devreme. Evident că nu putem începe imediat cu subiectul de bază. Probabil că ne vom concentra acum pe subiecte care sînt mai puţin sensibile atît pentru Chişinău, cît şi pentru Tiraspol, încercînd să creăm atmosfera pozitivă pentru ca discuţiile să avanseze. Pe măsura avansării, evident că vom aborda şi subiectul de bază care este statutul special al regiunii transnistrene ca parte componentă a Republicii Moldova.”
 
Europa Liberă: Dar despre o eventuală  federalizare a Republicii Moldova discutaţi sau nu?
 
Eugen Carpov: „Nu se discută despre federalizare. Pe agenda formatului 5 plus 2 un asemenea subiect nu există. Nu au existat discuţii la subiectul dat nici în timpul conferinţei pe care am avut-o în Germania şi nici cu partenerii din Federaţia Rusă acest subiect nu-l discutăm”.