- De la declararea independenţei, ţara Dumneavoastră a avut acelaşi punct de start pentru modernizarea, înnoirea ţării, ca şi Republica Moldova. Cât de aproape sau cât de departe suntem astăzi unii de alţii pe această cale?

- Nu sunt chiar întru totul de acord cu afirmaţia Dvs., precum că toate fostele republici ale Uniunii Sovietice au beneficiat de aceleaşi condiţii pentru modernizarea şi renovarea statalităţii lor. În afară de deosebirile fireşti şi explicabile ale potenţialului lor economic, fiecare dintre aceste noi state independente îşi avea specificul său în procesul istoric de consolidare a integrităţii teritoriale şi suveranităţii, afirmarea poziţiei sale pe arena internaţională. Majoritatea noilor state independente a pornit pe calea anevoioasă de integrare în structurile europene şi euroatlantice, care este evidentă din punctul de vedere al soluţionării problemelor de modernizare.

Timp de peste 20 de ani de independenţă, atât Ucraina, cât şi Republica Moldova au parcurs propria cale de edificare a statalităţii, ceea ce a însemnat reformarea profundă atât a sistemului politic, cât şi a sistemului relaţiilor social-economice. S-a făcut foarte mult, dar înainte ne aşteaptă un volum încă şi mai mare de muncă, dacă dorim să devenim membri cu drepturi depline ai marii familii a statelor democratice europene.

De aceea, nu aş vrea, fie şi sub influenţa dispoziţiei competitive a Jocurilor Olimpice, să determinăm liderul dintre ţările noastre două în această direcţie. Principalul este că avem scopuri comune şi că există dorinţa de a beneficia de experienţa reciprocă pentru realizarea cu succes a planurilor de integrare europeană.

- Unde a reuşit şi unde a reuşit mai puţin ţara Dumneavoastră pe calea dezvoltării independente. Eventual, comparativ cu Republica Moldova?

- În anii care s-au scurs Ucraina a reuşit să realizeze principalul - ţara noastră s-a afirmat ca un stat suveran, independent care îşi satisface necesităţile prin propriile puteri.

Noi am creat un sistem eficient al administrării publice, capabil să reacţioneze în mod adecvat la cele mai complicate provocări din sferele politică, economică şi umanitară. Am creat sistemul securităţii naţionale. Am păstrat şi am dezvoltat industria, inclusiv astfel de domenii mari consumatoare de ştiinţă, cum ar fi cosmonautica, construcţia de avioane şi navală, electronica şi altele.

Noi am asigurat pe deplin securitatea alimentară a ţării, iar acum muncim intens în direcţia asigurării securităţii energetice.

Am menţinut şi reformăm forţele armate, ale căror posibilităţi sunt suficiente pentru asigurarea securităţii statului şi a unei contribuţii pe măsură în sistemul internaţional de asigurare a păcii şi stabilităţii în regiune.

Noi consolidăm în permanenţă prestigiul Ucrainei pe arena internaţională pe seama întreţinerii unor relaţii de prietenie reciproc avantajoase cu toate ţările şi participăm intens în activitatea majorităţii organismelor internaţionale atât de nivel global, cât şi regional.

Principala noastră realizare constă, în opinia mea, în faptul că, deşi în ţara noastră s-au desfăşurat procese politice complicate, noi am reuşit să păstrăm pacea şi stabilitatea în ţară. Ca în orice stat democratic, pentru societatea ucraineană şi clasa politică sunt caracteristice diverse puncte de vedere privind căile de dezvoltare. Însă, în chestiunea cea mai importantă poporul ucrainean - Ucraina trebuie să se dezvolte ca un stat independent şi suveran, ale cărui priorităţi supreme sunt drepturile omului, libertatea şi democraţia.

Şi, în final, pentru prima dată în istoria noastră, noi am desfăşurat cu succes, în anul curent, împreună cu Polonia, finala campionatului Europei la fotbal EURO-2012.

Ce nu este încă făcut? Voi răspunde direct: încă foarte multe. Ucraina urmează, în primul rând, să încheie procedura de semnare şi ratificare a Acordului de asociere cu UE, inclusiv crearea unei zone aprofundate şi comprehensive de liber schimb, să intensifice dialogul cu UE în ceea ce priveşte implementarea planului de acţiuni cu privire la liberalizarea vizelor, ceea ce, indiscutabil, va apropia ţara noastră de standardele şi valorile europene.

Ne aşteaptă, de asemenea, o muncă deloc uşoară în vederea transformărilor social-economice în ţară în condiţiile crizei economice mondiale în plină desfăşurare. Dar, suntem siguri că hărnicia, fermitatea şi înţelepciunea poporului ucrainean ne vor permite să soluţionăm cele mai complicate probleme în ceea ce priveşte dezvoltarea statului nostru.

- După declararea independenţei, ca şi Republica Moldova, aţi avut de ales între câţiva vectori geopolitici, în particular Est sau Vest. Ce v-a motivat alegerea?

- Ucraina şi-a determinat prioritatea sa şi ea dezvoltarea eurointegraţională. De altfel, scopul acesta ni l-am propus imediat după ce ţara noastră a devenit independentă. Uniunea Europeană este pentru Ucraina un exemplu, care atrage, în primul rând, prin standardele sale de viaţă ale populaţiei, prin respectul pentru libertatea persoanei şi drepturile omului, prin libertăţile economice, sistemul de protecţie socială a cetăţenilor, valorile democratice.

Nu este deloc întâmplător faptul că o mare parte a populaţiei Ucrainei s-a pronunţat în cadrul unui sondaj recent în favoarea aderării ţării noastre la UE, iar toate forţele politice, inclusiv opoziţia, includ cu cea mai mare satisfacţie integrarea europeană în programele lor electorale.

Această direcţie rămâne principală şi astăzi. Mai mult ca atât, ea şi-a găsit confirmarea şi la nivel legislativ. Această prioritate este stipulată în Legea cu privire la bazele politicii interne şi externe a Ucrainei. Ea şi-a găsit reflectarea şi în Mesajul recent al Preşedintelui, adresat Radei Supreme a Ucrainei. În el se menţionează faptul că direcţia spre integrarea europeană este o continuare consecventă a politicii, proclamate în 2010, după venirea la putere a „Partidului Regiunilor”.

Cu toate problemele nesoluţionate, în Ucraina există înţelegerea că avansarea spre Europa unită depinde, în primul rând, de eforturile în domeniul politicii interne, de felul în care conducerea şi poporul sunt gata pentru desfăşurarea unor reforme democratice de proporţii, a unor transformări profunde în domeniul sferei sociale, a reformei organelor de drept şi a sistemului judiciar, ajustarea legislaţiei naţionale în contextul standardelor europene.

Înaintând pe direcţia europeană prioritară, Kievul oficial încearcă, totodată, să dezvolte o colaborare fructuoasă şi cu partenerii săi strategici – Rusia şi Statele Unite ale Americii, cu alte ţări, pornind de la interesele Ucrainei, ghidându-se de scopul principal - sporirea nivelului de viaţă a cetăţenilor din ţara noastră.

- Cum apreciază ţara Dumneavoastră alegerea pe care a făcut-o Republica Moldova în favoarea integrării europene?

- În spaţiul post-sovietic, Ucraina şi Moldova sunt ţările cu cele mai bune rezultate în contextul dezvoltării relaţiilor cu Uniunea Europeană. Lucrul acesta a fost confirmat, între altele, şi la cel de-al treilea Summit ministerial al „Parteneriatului estic”, care şi-a ţinut lucrările pe 23 - 24 iulie, la Bruxelles. De altfel, scopul final – aderarea la UE – nu trezeşte discuţii atât la majoritatea populaţiei din Ucraina cât şi la cea din Moldova. Totodată, cursul european nu este pus la îndoială nici de politicienii din opoziţie, atât în Ucraina, cât şi în Moldova. Ţinând cont de toate acestea, integrarea în Uniunea Europeană a fost stabilită în calitate de principală prioritate a politicii externe promovate de Kiev şi de Chişinău.

După cum menţionează, pe bună dreptate, partenerii noştri europeni, succesele ambelor ţări pe calea spre o Europă unită depind, înainte de toate, de eforturile pe care le depun ţările înseşi în realizarea problemelor de politică internă, de felul în care elitele politice şi popoarele ambelor ţări sunt gata pentru desfăşurarea reformelor de proporţii şi a transformărilor democratice.

În calitate de ţări vecine, care au frontiere comune cu UE, Moldova şi Ucraina beneficiază de anumite avantaje în relaţiile cu Bruxeless-ul, pe care este necesar să le utilizăm în mod rezonabil. Este vorba despre faptul că Uniunea Europeană este interesată să aibă în vecinătatea sa apropiată ţări stabile şi prospere, ea este disponibilă pentru o sporire considerabilă a nivelului de interacţiune politică, pentru o integrare economică amplă, o sporire a asistenţei financiare, inclusiv cu ajutorul realizării mai multor programe. Una dintre programele-cheie a devenit Iniţiativa UE „Parteneriatul estic”, care este orientată spre elaborarea Acordului de asociere, crearea zonei de liber schimb, pregătirea pentru aplicarea unui regim fără de vize în şase ţări ale fostei U.R.S.S., precum şi conectarea la sistemul energetic european, la spaţiul aviatic unic.

Chişinăul şi Kievul colaborează activ în vederea realizării programelor comune de cooperare, propuse de Bruxelles. Întru confirmarea acestui lucru vine un document foarte important, care a fost semnat în iulie anul trecut între Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei şi Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova şi care determină coordonarea în comun a eforturilor depuse de Kiev şi Chişinău în această direcţie – Memorandumul de colaborare în sfera integrării europene.

- Ce fel de încărcătură credeţi că poartă la această etapă relaţiile dintre ţările noastre? Despre relaţia cu anumite state, în anumite contexte, în Moldova circulă diferite calificative: parteneriat strategic, relaţii apropiate, relaţii pragmatice etc...

- După cum am menţionat deja, Ucraina şi Republica Moldova au foarte multe lucruri în comun. În primul rând, noi suntem vecini, iar aceasta înseamnă că ne leagă moştenirea istorică şi culturală. Ţările noastre sunt de aceeaşi vârstă, chiar şi Ziua Independenţei o marcăm, practic, concomitent – la sfârşitul lunii august. Noi avem aceeaşi prioritate de politică externă comună – integrarea europeană. Pornind de la toate acestea, noi facem ne străduim să edificăm relaţii de bună vecinătate, apropiate, după cum aţi subliniat D-voastră, bazate pe colaborarea pragmatică şi reciproc avantajoasă.

În opinia mea, relaţiile bilaterale actuale moldo-ucrainene le-am putea numi, de facto, strategice. Sunt convins că, urmare a eforturilor comune, noi vom reuşi să realizăm toate sarcinile cele mai importante care stau în faţa ţărilor noastre, pentru ca atât cetăţenii Ucrainei, cât şi ai Republicii Moldova să se simtă o parte inalienabilă a comunităţii europene.

Irina Ursu, Info-Prim Neo

Notă Info-Prim Neo: Scopul ciclului de materiale la rubrica „Independenţi de 21 de ani. Despre noi, ex-sovieticii”, în care înserăm interviuri cu reprezentanţi ai statelor ex-sovietice este să identificăm mai clar locul Republicii Moldova în mişcarea ei înainte, pe fundalul experienţei statelor care au avut aproximativ aceeaşi linie de start, dar şi să stabilim starea relaţiilor dintre ţările şi popoarele noastre în această perioadă.