Premiul Nobel pentru Pace pe anul 2012 a fost acordat Uniunii Europene. Anun?ul a fost făcut vineri la Oslo de Comitetul Nobel Norvegian, care a omagiat meritele Uniunii în instaurarea păcii durabile după al doilea război mondial ?i în reunificarea continentului după căderea zidului de la Berlin. Acesta este subiectul dialogului dintre corespondenta Europei Libere la Chi?inău Valentina Ursu ?i Igor Corman, pre?edintele comisiei decpolitică externă ?i integrare europeană din Parlamentul Republicii Moldova.

Europa Liberă: A meritat Uniunea Europeană să i se acorde acest premiu?

Igor Corman: Toată istoria omenirii, toate imperiile, toate statele care s-au creat de dimensiunile Uniunii Europene, s-au făcut prin foc, prin sânge, prin războaie. Ori, Uniunea Europeană este cu totul altceva, un alt model în care ţările pe bază benevol aderă la Uniunea Europeană, atunci când sunt pregătite. Şi Uniunea Europeană aduce pace. Este un model într-adevăr unic, în istoria omenii şi tocmai de aceea cred că şi decizia care a fost luată cu Premiul Nobel este pe măsură... Uniunea Europeană. prin modelul acesta, când se pune accent pe valori, pe dorinţa benevolă a popoarelor să facă parte din această uniune, vine să calmeze situaţia în întreaga Europă şi la periferiile ei. Vine să aducă, încă o dată repet, bunăstare şi pace. Decizia şi pentru mine este o surpriză. Dar cred că este una foarte înţeleaptă şi una foarte bună.”

Europa Liberă: E simbolică şi e de perspectivă?

Igor Corman: „E simbolică, da. Eu sper foarte mult că e şi de perspectivă, în pofida tuturor greutăţilor prin care trece acum Uniunea Europeană. Dar vedeţi, când UE trece prin greutăţi, aceasta cred că e şi o bază bună ca ea să se întărească. Când lucrurile stau bine, atunci nu prea este chef de reforme, de consolidare pe interior. Dar când apar greutăţi, ei sunt puşi în faţa faptului să se consolideze. Şi o fac nu doar din punct de vedere economic: cu noul sistem de impozitare şi cu noi reguli privind respectarea pactului de stabilitate, în cadrul Uniunii Europene. Dar vedeţi că şi la nivel politic. Chiar nu demult, reprezentanţii celor mai mari ţări ale Uniunii Europene,  cu excepţia Marii Britanii, au ajuns deja la o înţelegere să creeze un adevărat minister pentru afacerile externe, să creeze forţele militare ale Uniunii Europene. Cred că, în perspectivă, această uniune, sper foarte mult, fiindcă ne vizează şi pe noi, în Republica Moldova. Ne dorim şi noi să fim parte a Uniunii Europene. Sper că acest model de succes, pe care l-am văzut până acum, să cunoască o evoluţie şi mai spectaculoasă, în beneficiul tuturor.”

Europa Liberă: Şi, profitând de ocazie, ce importantă conferiţi vizitei pe care preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso urmează să o efectueze la Chişinău?

Igor Corman: „Este foarte bine că s-a reuşit ca preşedintele Comisiei Europene să vină în vizită. Fiindcă mulţi comisari europeni au făcut-o, pe parcursul acestor ani. Diferite dimensiuni şi ale executivului, dar şi parlamentare, noi în permanentă când suntem la Bruxelles cu comisari europeni, cu Comisia Europeană. Şi această vizită eu cred că va fi una bună, care va totaliza într-un fel ceea ce am reuşit noi până acum, va trasa noi sarcini pentru anul următor.”

Europa Liberă: Dar ce aşteptări ar avea Chişinăul de la această vizită?

Igor Corman: „Este bine când nu doar comisarii europeni, dar şi preşedintele Comisiei Europene se informează, când vine la faţa locului, să vadă care sunt progresele. Aşteptăm ca, fără întârzieri, să continuăm şi să finalizăm, aşa cum ne-am propus, până în toamna anului viitor, Acordul de Asociere, care să fie semnat.”

Europa Liberă: Chiar domnul Barroso a declarat că şansa Republicii Moldova să obţină acest Acord de Asociere cu UE este una plauzibilă, reală.

Igor Corman: „Este una plauzibilă, într-adevăr, europenii nu fac declaraţi sterile. Când s-a făcut această declaraţie şi anterior, când abia au început negocierile, ele deja au fost destul de optimiste. Acum, conform graficului, noi am avut audieri recent în comisia noastră la Ministerul de Externe şi ştim că agenda este respectată. Scopul este ca la summit-ul Parteneriatului Estic, care va avea loc, anul următor, în noiembrie la Vilnius, să se anunţe decizia privind semnarea acestui Acord de Asociere şi, în paralel, aceasta pentru noi este foarte important, aceasta de acuma nu ţine de negocieri, cât ţine de implementarea noastră pe interior, este vorba de liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii noştri. Ori, aici trebuie să existe decizia din Uniunea Europeană, fiindcă este o decizie unilaterală. Nu este un acord semnat. Dar noi trebuie să demonstrăm că toate rapoartele de progres privind implementarea tuturor legilor pe care noi le-am adoptat în Parlament, ca această implementare să meargă conform planului, astfel încât, în paralel cu Acordul de Asociere, să avem şi liberalizarea regimului de vize.”