Următoarea rundă de negocieri oficiale în formatul „5+2” este planificată să  aiba loc la Dublin în perioada 28-30 noiembrie.   Despre  sansele solutionarii problemei  transnistrene vom discuta cu vicepremierul  pentru reintegrare Eugen Carpov.

Europa Liberă: În această săptămână, la Dublin urmează să continuaţi discuţiile pe marginea problemelor dintre cele două maluri ale Nistrului. Cu ce merge Chişinăul la această reuniune în formatul de negocieri 5+2?
 
Eugen Carpov: „Începând cu ziua de poimâine vom avea ultima reuniune din acest an a formatului 5+2 pe problematica transnistreană. Cu ce merge Chişinăul? Avem pregătită tema de acasă. Avem o agendă pe care ne-a propus-o preşedinţia în exerciţiu. Agenda include subiecte tradiţionale. Vom discuta din nou toată gama de probleme care au fost pe parcursul anului atât în vizorul celor de la Chişinău, cât şi celor de la Tiraspol, cu ajutorul mediatorilor şi observatorilor.

Problematica include: aspecte economice, aspecte de transport, şcoli, învăţământ, cooperarea societăţii civile, respectarea drepturilor omului. Şi la fel există propuneri ca din aşa-numitul „Coşul II”, care conţine subiecte de reglementare politică, instituţională şi probleme de securitate să discutăm despre cooperarea în domeniul combaterii criminalităţii şi prevenirii, şi cooperării în situaţii excepţionale sau în combaterea dezastrelor naturale, tehnogene şi aşa mai departe.”
 
Europa Liberă: În ultimul timp se aud tot mai multe voci care sugerează că ar fi o răcire între cele două maluri ale Nistrului. Se atestă o încetinire în procesul de negocieri, o schimbare de retorică din partea transnistreană? Or, ştim prea bine că chiar săptămâna trecută urma să aveţi o întrevedere cu reprezentantul Tiraspolului la negocieri, Nina Ştanski, dar a fost contramandată acea întrevedere.
 
Eugen Carpov: „Eu poate n-aş spune că din punct de vedere tehnic există o încetinire a procesului de discuţii. Noi avem întâlniri cu caracter regulat, chiar dacă săptămâna trecută nu ne-am întâlnit. Dar eu cred că a fost o problemă, probabil, mai mult tehnică, pentru că întâlnirea urma să aibă loc la Chişinău. Noi am transmis de două ori invitaţii pentru anumite zile, ore, care nu au fost acceptate din motive legate de agendă. Cel puţin, aceasta a fost motivaţia oficială. La nivel de conţinut al discuţiilor, da, există subiecte care se discută de mai mult timp, fără ca să fie găsită o soluţie. Dar există anumite motive.”
 
Europa Liberă:  Care ar fi acestea?
 
Eugen Carpov: „Există o poziţie foarte clară din partea Chişinăului cum vedem noi soluţionarea unor sau altor probleme. Viziunea noastră se bazează pe faptul că orice soluţie pe care o găsim noi pentru problematica existentă, trebuie să apropie cele două maluri ale Nistrului. În baza cooperării, trebuie să elaborăm mecanisme care să contribuie la integrarea ţării. În cazul în care acest deziderat nu este atins, este foarte greu să găsim compromisul. Aceasta vrem să explicăm partenerilor noştri de la Tiraspol şi vreau să vă spun că acelaşi punct de vedere îl au şi participanţii din formatul 5+2, poate cu excepţia Federaţiei Ruse care, în anumite situaţii, are o poziţie separată şi care coincide cu poziţia celor de la Tiraspol.”
 
Europa Liberă: A propos, de ce poziţia Tiraspolului permanent coincide cu cea a Moscovei sau invers a Moscovei neapărat coincide cu poziţia Tiraspolului? Să înţelegem că se face un front comun împotriva Chişinăului?
 
Eugen Carpov: „Nu este un secret faptul că între Tiraspol şi Moscova există un proces intens de consultare, de cooperare aş spune, pe diferite nivele. Şi ultimele evoluţii pe care le-am avut, vizitele oficialilor de la Moscova, care vin la Chişinău sau vin doar la Tiraspol (există şi aşa vizite ale unor oficiali de la Moscova) demonstrează că există un interes din partea Federaţiei Ruse să menţină acest dialog direct cu Tirasoplul. Şi evident că în baza acestui dialog se elaborează şi anumite poziţii comune.”
 
Europa Liberă: L-am auzit pe Evgheni Şevciuk insistând să se deschidă acest consulat al Federaţiei Ruse la Tiraspol. Primele consultări privind deschiderea lui au şi avut loc la Chişinău. Putem vorbi despre vreun rezultat al discuţiilor?
 
Eugen Carpov: „Eu nu am participat la aceste consultări. Consultările au avut loc la nivelul departamentelor consulare. Dar, din câte ştiu de la colegii mei de la Ministerul de Externe, în timpul acestor consultări, a avut loc un schimb de opinii despre problematica respectivă. S-au expus punctele de vedere ale participanţilor. Au trecut în revistă angajamentele internaţionale şi documentele care reglementează situaţia posibilităţii deschiderii unor consulate în anumite ţări, urmând dialogul acesta să fie continuat, fiindcă recunosc: nu au fost luate careva decizii.”
 
Europa Liberă: Domnule Carpov, există iz politic în această problemă?
 
Eugen Carpov: „Există. Simplul fapt că această problemă se află pe agenda relaţiilor moldo-ruse timp de mai mulţi ani deja vorbeşte despre faptul că este o situaţie neordinară. Nu poate fi soluţionată într-o manieră obişnuită, cum se rezolvă asemenea situaţii. Şi condiţiile în baza cărora ar putea să fie rezolvată această situaţie sunt evidente.”
 
Europa Liberă: Revenim la negocierile în formatul 5+2. Ştiu că preşedinţia irlandeză la OSCE şi-a dorit foarte mult ca măcar un succes să se înregistreze pe parcursul deţinerii mandatului de preşedinte. Mă refer la deschiderea podului de la Gura Bâcului, nu se va reuşi până la finele acestui an. Mai discutaţi despre acest subiect?
 
Eugen Carpov: „Subiectul referitor la deschiderea acestui pod se află la fel pe agenda discuţiilor pe care le vom purta pe parcursul acestei săptămâni. Dar vreau să vă spun la capitolul reuşitelor, în timpul preşedinţiei irlandeze, în opinia mea, dar şi a majorităţii colegilor cu care am mai discutat, anul curent a fost unul, eu aş putea spune, pentru preşedinţia irlandeză, unul de succes. Statul respectiv are o relaţie totuşi suficient de îndepărtată, dacă ne uităm geografic unde se află Republica Moldova şi Irlanda. Şi practic anterior nu a participat direct în procesele ce ţin de politica internă şi politica externă a Republicii Moldova.

Dar, în pofida acestui fapt, experţii care au fost implicaţi din partea irlandeză în procesul de negocieri au avut abilitatea şi capacitatea să dirijeze procesul astfel, ca să ne mişcăm înainte. Noi, pe parcursul anului, am avut discuţii foarte profunde pe problematica pe care am discutat-o şi la nivelul elaborării documentelor despre principii, despre reglementări, despre agenda procesului de negocieri, precum şi ultimele două reuniuni deja discutând în profunzime subiectele reglementării conflictului transnistrean. Noi ne-am mişcat înainte şi aceasta este foarte important.”
 
Europa Liberă: Domnule Carpov, dar dacă ne referim concret, nu aţi reuşit să ajungeţi la un numitor comun referitor la problema plăcuţelor de înmatriculare pentru automobilele din stânga Nistrului şi Chişinăul rămâne cu părerea sa, Tiraspolul rămâne cu ideea sa. Tiraspolul chiar a respins modelul pe care l-a propus Chişinăul împreună cu EUBAM, pe motiv că nu ar fi pregătit să îl accepte.
 
Eugen Carpov: „Este adevărat. Încă nu avem o viziune care să coincidă a celor de la Chişinău cu cei de la Tiraspol. Noi ne bazăm nu pe anumite dorinţe ale Chişinăului. Noi ne bazăm pe standarde internaţionale şi reglementări, angajamente pe care le avem în corespundere cu documentele internaţionale la care suntem parte. Şi mai mult decât atât, aţi menţionat, există şi recomandările misiunii EUBAM. Misiunea respectivă având mandat să contribuie la promovarea unor asemenea proiecte. Avem poziţia noastră, vom încerc şi la Dublin să o aducem la cunoştinţa partenerilor de la Tiraspol. Şi să încercăm să îi convingem că soluţia unor plăcuţe care să corespundă standardelor internaţionale este în interesul celor din stânga Nistrului.”
 
Europa Liberă: Tiraspolul insistă cu mai multe ocazii ca şcolile cu predare în grafia latină din regiunea de est să fi înregistrate, iar activitatea lor să fie licenţiată în stânga Nistrului. Am avut iarăşi acest incident din 21 noiembrie. Aţi mai stabilit circumstanţele incidentului care a avut loc la punctul de control lângă Doroţcaia şi în rezultatul căruia reprezentanţi structurilor de forţă de la Tiraspol au blocat circulaţia autocarului cu elevii de la liceul din Grigoriopol, care se deplasau spre Doroţcaia?
 
Eugen Carpov: „Circumstanţele practic au fost stabilite. A fost un incident de natură care a avut ca bază aspecte tehnice. Practic imediat s-au implicat experţii de la Comisia Unificată de Control, observatorii militari şi au deblocat în foarte scurt timp situaţia. Practic în jumătate de oră incidentul s-a consumat. Ne pare rău că se întâmplă asemenea incidente, dar eu nu aş pune un accent foarte puternic că a fost o situaţie excepţională. Se întâmplă uneori.

Şi eu m-aş referi acum la situaţia cu şcolile. Dumneavoastră aţi menţionat despre procedura de înregistrare şi licenţiere. Este adevărat. Procedura de înregistrare practic ţine de autorităţile locale şi cooperarea pe anumite segmente cu aceste autorităţi. Fiecare şcoală este o unitate juridică care are nevoie de a încheia contracte să zicem, pentru energie electrică, pentru gaz, apă, canalizare şi aşa mai departe. Pentru aceasta există o înregistrare şi există capacitatea de a încheia aceste contracte. Toate aceste condiţii  se respectă. Licenţierea este o altă situaţie.

Licenţierea practic propusă de cei de la Tiraspol nu poate fi acceptată de autorităţile de la Chişinău pentru că licenţiere nu a existat anterior. Şcolile au activat fără niciun fel de licenţă, fiind autorizate în mod legal de către autorităţile de la Chişinău, de către Ministerul Educaţiei. Având în vedere că aceste şcoli nu au apărut ieri sau nu intenţionăm să deschidem alte şcoli de acest gen, fiind ele o consecinţă practic a acţiunilor din anul ’92, poziţia noastră este foarte clară: să activeze în situaţia juridică care există, până la rezolvarea conflictului transnistrean. Iar autorităţile separatiste să îşi asume obligaţiunea să nu creeze obstacole sau impedimente pentru activitatea acestor şcoli. În rest, cu înregistrarea, eu cred că nu vor fi probleme.”
 
Europa Liberă: Până la urmă, această părere precum că toate temele pe care şi le propune Federaţia Rusă se rezolvă rapid, iar tot ceea ce îşi propune Moldova împreună cu ceilalţi parteneri din formatul 5+2 nu prea se leagă. Cum să interpretăm această stare de lucruri?
 
Eugen Carpov: „Eu nu aş putea să aduc prea multe exemple ale unor situaţii pe care şi le-ar fi dorit Federaţia Rusă şi s-au rezolvat rapid, decât situaţiile pe care le avem, când nu se respectă normele şi standardele internaţionale din partea Federaţiei Ruse, dacă vă referiţi la aspecte militare sau de securitate. În rest, avem un dialog cu Federaţia Rusă. Fiecare parte îşi are poziţia sa. Şi eu cred că avem suficientă poziţie, ca să nu acceptăm aspectele care nu convin poziţiei Republicii Moldova.”
 
Europa Liberă: Părerile Chişinăului şi Tiraspolului sunt împărţite şi în ceea ce priveşte statutul misiunii de pacificare în stânga Nistrului. În timp ce Tiraspolul declară că numărul militarilor trebuie să sporească, Chişinăul continuă să opteze pentru modificarea statutului actual în unul civil. Credeţi că veţi ajunge la un compromis?
 
Eugen Carpov: „Subiectul legat de forţele de pacificare nu este element de discuţie în formatul 5+2. Este un subiect pe agenda dialogului nostru cu Federaţia Rusă, din cauza faptului că aceste trupe de pacificare au fost instituite în baza acordului din ’92 privind încetarea focului, dacă e să-i spun prescurtat. Deci acordul a fost semnat de Chişinău şi Moscova, şi fără participarea altor state sau organizaţii internaţionale. În acest format urmează să stabilim cum gestionăm în continuare situaţia legată de trupele de pacificare. Cunoaştem poziţia Federaţiei Ruse care se opune inclusiv iniţierii  unor consultări pe acest subiect. Dar avem sprijinul altor participanţi din formatul 5+2, inclusiv Ucraina, inclusiv Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii, misiunea OSCE. Şi în acest context vom activa în continuare.”
 
Europa Liberă: Pentru că la Chişinău este aşteptat domnul Barroso, preşedintele Comisiei Europene, subiectul transnistrean va figura pe agenda moldo-comunitară?
 
Eugen Carpov: „Acest subiect va figura pe această agendă, având în vedere că Uniunea Europeană este participant oficial în formatul 5+2. Şi nu doar un participant cu statut clasic de observator. Uniunea Europeană se implică tot mai mult. Uniunea Europeană vine cu o contribuţie atât la nivel politic, cât şi financiar, dacă vreţi, pentru ca procesul de reglementare să se mişte înainte. Şi eu cred cu siguranţă că domnul Barroso va aborda şi acest subiect.”