Eugen Tomac: „Ştim foarte bine, doar un număr mic de români şi-au redobândit drepturile. Pentru mine este important să continuu ceea ce am început. Am creat un mecanism funcţional în România. Sunt printre principalii responsabili de modificările legislative care au avut loc la Bucureşti în ultimii patru ani.”
 
Europa Liberă: Chiar şi dacă a mai fost simplificată procedura, oricum e o problemă să redobândeşti cetăţenia României.
 
Eugen Tomac: „Este o problemă poate de termen, dar nu mai te opreşte nimeni să-ţi soliciţi redobândirea cetăţeniei române, pentru că noi am creat un mecanism funcţional. Amintiţi-vă că în 2010, când România a trebuit să ia nişte măsuri draconice anticriză, când a desfiinţat 105 agenţii guvernamentale, eu am mers pe masa guvernului cu un proiect de lege prin care am cerut înţelegere din partea guvernului, pentru a înfiinţa Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie. Deci au fost desfiinţate 105 instituţii, eu am înfiinţat una nouă, tocmai pentru că am adus suficiente argumente în executiv.

Pentru că avem o datorie constituţională şi morală faţă de românii din Republica Moldova şi trebuia să creăm acest mecanism instituţional care să permită procesarea unui număr foarte mare de dosare privind redobândirea cetăţenei române. Astăzi orice român din Basarabia poate să solicite redobândirea. Durează în medie un an de zile. Termenele pot fi scurtate, pentru că s-au creat deja mecanisme, a fost o perioadă de adaptare de doi ani de zile. Însă faptul că vorbim de sute de mii de români repuşi în drepturi, în ultimii trei ani de zile, nu este un lucru deloc de neluat în seamă.”
 
Europa Liberă: Domnule Tomac, pe de o parte, acest flux continuu de cetăţeni din Republica Moldova care vor să ia cetăţenia României. Pe de altă parte, nu sunt puţine vocile care spun un „nu” categoric acestei oferiri de cetăţenie română pentru locuitorii din Republica Moldova. Şi vocile acestea sunt şi ale politicienilor din interior, dar sunt şi ale unor funcţionari de la Bruxelles, să zic.
 
Eugen Tomac: „De la Bruxelles nu am auzit încă poziţii oficiale, de altfel, nu am auzit nicio poziţie oficială exprimată de vreun şef de stat şi de guvern din interiorul Uniunii Europene. Politica României, în ultimii ani, este una foarte clar asumată în relaţia cu Republica Moldova. Şi aş aminti aici doar faptul că de la 1 ianuarie 2007, de fiecare dată, pe agenda Consiliului European este introdusă şi situaţia privind Republica Moldova fie că ne referim la politicile pe care Uniunea Europeană trebuie să le promoveze mult mai insistent în relaţia cu Parteneriatul Estic, fie că ne referim la chestiunea transnistreană sau, pur şi simplu, la libera circulaţie pentru cetăţenii Republicii Moldova în spaţiul Uniunii Europene.

Toate aceste lucruri se datorează, în primul rând, pentru că România, prin vocea preşedintelui Băsescu, a insistat ca pe agenda discuţiilor să fie introdusă şi chestiunea privind Republica  Moldova. Deci, iată un pas important ca la masa celor mai importanţi lideri din Uniunea Europeană să fie totdeauna în discuţie şi acest subiect. Ceea ce ne interesează pe noi este să recuperăm distanţa aceasta care există între români. Şi nu vreau să spun lucruri mari, însă progrese se înregistrează, chiar dacă de multe ori cetăţenii le simt mult mai târziu.

Eu ştiu unde eram acum șase ani de zile în relaţia româno-română şi chiar în relaţia Bruxelles-Chişinău, şi ştiu unde suntem acum şi care a fost rolul României în tot acest proces. Aş aminti o iniţiativă, care s-a bucurat de un mare succes, o iniţiativă româno-franceză, „Prietenii României”, prin care a fost creat practic un cadru instituţional extrem de funcţional în ceea ce priveşte activitatea de lobby pentru Republica Moldova. Au fost la Chişinău 12 miniştri de externe, participante toate statele membre ale Uniunii Europene. Toate acestea pentru că România are un interes foarte legitim de a susţine acest parcurs european al Republicii Moldova.

Obligaţia noastră este să facem tot ce ne stă în putinţă, pentru a reaşeza lucrurile într-o albie firească în relaţiile dintre România şi Republica Moldova. S-a lucrat foarte mult în direcţia decredibilizării mesajului României în acest spaţiu, nu de ieri-de alaltăieri. Vă dau un simplu exemplu: când mergi într-un hotel la Chişinău şi porneşti televizorul, 80% din piaţa media din Republica Moldova, care este stat independent, este dominată de presă de limba rusă.  E un exemplu şi o demonstraţie pe faţă că încă există o influenţă puternică din partea Federaţiei Ruse în Republica Moldova. Şi lucrul acesta nu trebuie să ne mire, trebuie să-l luăm exact aşa cum este.

Şi să facem ceea ce ne stă în putinţă nouă să facem ca şi oameni politici din România. Eu privesc lucrurile extrem de realist. Ştiu că sunt multe de făcut. Şi avem nevoie de soluţii concrete pentru problemele actuale care exisă în această relaţie. Avem multe de recuperat şi pe plan economic, şi pe plan identitar, spiritual şi cultural.

Sigur sunt foarte multe probleme care necesită o implicare bilaterală activă, pentru a armoniza cadrul juridic bilateral între România şi Republica Moldova, astfel încât, la un moment dat, să avem o abordare unitară în ceea ce priveşte educaţia, în ceea ce priveşte politica culturală, chiar şi o cooperare mult mai aprofundată între administraţiile publice locale din România şi Republica Moldova. Pentru că România a făcut nişte paşi importanţi pe acest traseu al integrării europene şi el este în continuare în derulare şi ceea ce a greşit poate evita, de exemplu, Republica Moldova.

Pentru că noi nu mai avem o problemă de percepţie, suntem aceeaşi naţiune. Sigur influenţele sovietice se simt la tot pasul. Dar, în acelaşi timp, trebuie să avem curaj şi să privim în perspectivă. Ne dorim calea Republicii Moldova spre Uniunea Europeană să fie prin România.”
 
Europa Liberă: Cum vă explicaţi faptul că din acest număr mare de cetăţeni care au şi cetăţenia României, foarte puţini vin la vot, până în 2000-3000 de persoane pentru parlamentarele din România?
 
Eugen Tomac: „Un motiv real pentru care vin foarte puţini este că mulţi dintre ei sunt plecaţi. Şi noi ştim acest lucru şi nu ne îngrijorează deloc. Pentru că, până la urmă, trebuie cineva să îi susţină pe basarabenii care au plecat.”
 
Europa Liberă: Deci ei mai mult ar fi luat cetăţenia doar ca să plece în spaţiul UE la muncă?
 
Eugen Tomac: „Poate fi şi aceasta o măsură şi nu o poate condamna nimeni, pentru că este un drept al celor care şi-au pierdut cetăţenia fără voia lor şi trebuie să o redobândească. Noi ne bucurăm că România poate să vină în sprijinul acestor oameni.

Prin obţinerea cetăţeniei române, practic stabilizează statutul lor de cetăţeni ai UE şi nu mai sunt într-o stare de incompatibilitate sau de altă natură care îi pune în dificultate în ceea ce priveşte libera circulaţie sau permisul de muncă într-un stat membru al Uniunii Europene. Deci lucrul acesta nu ne îngrijorează.”
 
Europa Liberă: Aşa sau altfel, totuşi există suficient de mulţi cetăţeni  care au cetăţenia României şi continuă să locuiască şi să muncească aici, în interior. Dar la urne se prezintă într-un număr foarte mic.
 
Eugen Tomac: „Da, e pentru prima dată când vom vedea totuşi care este potenţialul exact al electorilor din Republica Moldova. Pentru că aş aminti că ultimul scrutin la care au participat cetăţenii român din Republica Moldova a fost cel din 2009, alegerile prezidenţiale. În comparaţie cu 2009, eu sunt convins că vor fi mult mai mulţi cetăţeni prezenţi de data aceasta la vot, dint-un simplu motiv, pentru că din 2009 până recent ordinul celor care şi-au redobândit cetăţenia şi deţin paşaport românesc este de câteva ori mai mare faţă de până în 2009, deci cei care au obţinut cetăţenia în aproape 20 de ani. Din acest punct de vedere, convingerea mea este că numărul celor care vor fi prezenţi va fi mult mai mare.”
 
Europa Liberă: Ce şanse vă acordaţi?
 
Eugen Tomac: „Sigur, am sentimentul că şi din discuţiile pe care le-am avut până acum cu cetăţenii români, voi obţine un scor foarte bun. Îmi doresc să obţin majoritatea necesară, adică de 50%+1, pentru a intra în Parlament. Pentru că, dacă nu obţin peste 50% din voturile necesare pentru a intra în Parlament, se aplică sistemul de redistribuire a mandatului şi, probabil, va intra cineva care a obţinut cele mai puţine voturi. Este un sistem care te obligă să fii foarte bun, pentru a obţine o majoritate net, astfel încât să ajungi acolo unde ţi-ai propus. Eu mi-am propus acest obiectiv, dar sigur, cetăţenii decid. Nu pot să-mi dau seama  în momentul de faţă care va fi rezultatul final.”